Quandu u Cunsigliu di Direzzione di i Testimoni di Ghjehova si sbaglia qualcosa è deve fà una currezzione chì ghjè generalmente introdotta à a cumunità cum'è "luce nova" o "raffinamenti in a nostra comprensione", a scusa ripete spessu per ghjustificà u cambiamentu hè chì questi omi ùn sò micca inspiratu. Ùn ci hè alcuna intenzione maligna. U cambiamentu hè in realtà un riflessu di a so umiltà, ricunnoscendu chì sò altrettantu imperfetti cum'è noi altri è cercanu solu di fà u megliu per seguità a guida di u spiritu santu.

U scopu di sta seria multiparte hè di mette à prova sta cridenza. Mentre pudemu scusà un individu benintencionatu chì opera cù u megliu di l'intenzioni quandu i sbagli sò fatti, hè un'altra cosa sì scopre chì qualcunu ci hà mentitu. È se l'individuu in quistione sà chì qualcosa hè falsu è ancu continua à insegnallu? E se ellu esce da a so manera di calà qualsiasi opinione dissidente per copre a so bugia. In un tale casu, ci puderebbe fà fà diffamà per u risultatu previstu in Rivilazione 22:15.

"Fora sò i cani è quelli chì praticanu u spirituisimu è quelli chì sò sessualmente immorali e l'assassini è l'idolatri è tutti quelli chì amanu è praticanu a mentta."(Re 22: 15)

Ùn vuleriamu micca esse culpevuli di amà è di praticà una bugia, ancu per associu; dunque ci benefica di fà un esame attentu di ciò chì credemu. A duttrina di i Testimoni di Ghjehova chì Ghjesù hà cuminciatu à regnà invisibilmente da u celu in u 1914 face un casu di prova eccellente per noi da esaminà. Questa duttrina si basa interamente nantu à un calculu di u tempu chì hà u 607 aC cum'è puntu di partenza. Si suppone, i tempi stabiliti di i pagani chì Ghjesù hà parlatu in Luke 21:24 cumincianu in quellu annu è finiscenu in Ottobre 1914.

In poche parole, sta duttrina hè una pietra angulare di u sistema di credenze di i Testimoni di Ghjehova; è tuttu riposa nantu à u 607 aC essendu l'annu quandu Ghjerusalemme hè stata distrutta è i sopravviventi sò stati purtati in cattività in Babilonia. Quantu hè impurtante u 607 a.C. per a fede di i testimoni?

  • Senza 607, a presenza invisibile 1914 di Cristu ùn hè accadutu.
  • Senza 607, l'ultimi ghjorni ùn anu micca principiatu in 1914.
  • Senza 607, ùn ci pò esse un càlculu di generazione.
  • Senza 607, ùn ci pò esse dichjaratu 1919 appuntamentu di u Guvernu Cumu Sclave Fideli è Discreti (Mt 24: 45-47).
  • Senza 607, u ministeru porta da porta sempre impurtante per salvà a ghjente da a distruzzione à a fine di l'ultimi ghjorni diventa un futile sprecu di miliardi d'ore di sforzu.

In vista di tuttu què, hè abbastanza capiscitoghju chì l'urganizazione fessi un grande sforzu per sustene a validità di u 607 cum'è data storica valida malgradu u fattu chì nisuna ricerca archeologica credibile nè travagliu eruditu sustene una tale pusizione. I testimoni sò cundutti à crede chì tutte e ricerche archeologiche fatte da studiosi sò sbagliate. Hè una supposizione ragiunevule? L'Organizazione di i Testimoni di Ghjehova hà un putente interessu investitu chì 607 sia pruvatu cum'è a data chì u rè Nabucodonosor hà distruttu Ghjerusalemme. D’altronde, a cumunità mundiale di archeologhi ùn hà micca interessu à pruvà i Testimoni di Ghjehova à tortu. Sò solu cuncernati à ottene una analisi accurata di i dati dispunibili. Di conseguenza, sò tutti d'accordu chì a data di a distruzzione di Ghjerusalemme è di l'esiliu ebraicu in Babilonia hè accadutu in u 586 o 587 a.C.

Per cuntrastà sta scuperta, l'urganizazione hà fattu ricerche proprie chì truveremu in e seguenti fonti:

Chì veni u vostru Regnu, pagine 186-189, Appendice

The Watchtower, Ott 1, 2011, pagine 26-31, "Quandu l'antica Ghjerusalemme hè stata distrutta, Parte 1".

The Watchtower, Nov 1, 2011, pagine 22-28, "Quandu era distrutta l'antica Ghjerusalemme, Parte 2".

Chì ghjè The Watchtower riclamà?

In a pagina 30 di l'Uttobre 1, 2011 Public Edition di The Watchtower leghjemu:

"Perchè parechje autorità tenenu à a data 587 aC? Si appughjanu nantu à 2 fonti d'infurmazione; i scritti di i storichi classichi è u Canon di Ptolomeu ".

Questu hè solu micca veru. Oghje, i ricercatori si appoggianu à letteralmente decine di migliaia di documenti scritti neo-babilonii cunservati in argilla, situati in u British Museum è assai altri musei in u mondu. Questi documenti sò stati tradutti cù cura da esperti, dopu paragunati trà di elli. Dopu anu cumbinatu questi documenti cuntempuranei cum'è pezzi di puzzle per cumplettà un quadru cronologicu. U studiu cumpletu di sti documenti presenta l'evidenza a più forte perchè i dati sò da fonti primarie, persone chì campavanu durante l'era Neo-Babilonese. In altre parolle, eranu testimoni oculari.

I babiloniani eranu meticulosi per registrà ogni attività mundana ogni ghjornu cum'è matrimonii, compra, acquisti di terra, Etcetera. Anu datatu dinò sti documenti secondu l'annu regnale è nome di u rè attuale. In altre parolle, anu tenutu una abbondanza schiacciante di ricette d'imprese è di registri legali, inavvertitamente registrendu una traccia cronologica per ogni rè regnante durante l'era Neo-Babilonica. Ci sò tanti di sti documenti cronologicamente contabili chì a frequenza media hè una per ogni pochi ghjorni-micca settimane, mesi o anni. Cusì, per ogni settimana, l'esperti anu ducumenti cù u nome di un rè babilonicu inscrittu annantu, cù l'annu numeratu di u so regnu. L'era cumpleta Neo-Babylonian hè stata cuntata da l'archeologi, è anu cunsideratu cum'è evidenza primaria. Dunque, a dichjarazione sopra fatta in The Watchtower l'articulu hè falsu. Ci vole à accettà senza alcuna prova chì sti archeologhi ignoranu tutte e prove ch'elli anu travagliatu cusì duru per compilà in favore di "i scritti di i storichi classichi è u Canon di Ptolomeu".

Un Argumentu di Strawman

Una falacia logica classica cunnisciuta cum'è "argumentu strawman" consiste in fà una falsa rivendicazione nantu à ciò chì u vostru avversariu dice, crede o face. Una volta chì u vostru publicu accetta sta falsa premessa, pudete procedere à a demolizione è apparisce u vincitore. Questu articulu particulare di Watchtower (w11 10/1) utilizza un graficu à pagina 31 per custruisce ghjustu un tale argumentu di paglia.

Stu "Riassuntu Rapidu" parte da dichjarà qualcosa chì hè vera. "I storichi seculari di solitu dicenu chì Ghjerusalemme hè stata distrutta in 587 aC" Ma tuttu ciò chì hè "seculare" hè cunsideratu da i Testimoni cum'è assai suspettatu. Questa preghjudiziu ghjoca in a so prossima dichjarazione chì hè falsa: a Cronulugia Biblica ùn indica micca fermamente chì a distruzzione sia accaduta in u 607 a.C. In fatti, a Bibbia ùn ci dà nunda di date. Indica solu à u 19u annu di u regnu di Nabucodonosor è indica chì u periodu di servitù dura 70 anni. Duvemu cuntà nantu à a ricerca seculare per a nostra data di partenza, micca a Bibbia. (Ùn pensate micca chì, se Diu vulia chì fessimu un calculu cum'è i Testimoni anu fattu, ci averia datu una data d'iniziu in a so parolla è ùn ci vuleria micca appughjassi à e fonti seculari?) Cum'è l'avemu vistu, u periodu di 70 anni ùn hè indubbiamente ligatu à a distruzzione di Ghjerusalemme. Tuttavia, dopu avè postu i so fondamenti, l'editori ponu avà custruisce u so pagliacciu.

Avemu digià dimustratu chì a terza dichjarazione ùn hè vera. I storichi seculari ùn basanu principalmente e so cunclusioni nantu à i scritti di i storichi classichi, nè nant'à u canon di Ptolomeu, ma nantu à i dati duri acquistati da migliaia di tavule d'argilla scuperta. Tuttavia, i publicatori aspettanu chì i so lettori accettanu sta falsità à u valore nominale per pudè allora discredità e scuperte di "storichi seculari" dicendu chì si basanu nantu à fonti pocu affidabili quandu in realtà si basanu nantu à e prove forti di migliaia di tavolette di argilla.

Benintesa, ci hè sempre u fattu di quelle compresse di argilla da trattà. Fighjate cusì cumu l'Organizazione hè furzata à ricunnosce sta bundanza di dati duri chì stabilisce a data precisa di a distruzzione di Ghjerusalemme, eppuru u licenzia tuttu cù una supposizione senza prova.

«Esistenu tavulette d'affari per tutti l'anni tradizionalmente attribuiti à i rè neo-babilonii. Quandu l'anni chì questi rè guvernanu sò totalizati è un calculu hè fattu in daretu da l'ultimu rè neo-babilonese, Nabonidus, a data ghjunta per a distruzzione di Ghjerusalemme hè 587 AC Tuttavia, stu metudu di appuntamentu travaglia solu se ogni rè seguita l'altru u stessu annu, senza alcuna pausa trà elle. "
(w11 11 / 1 p. 24 Quandu l'antica Ghjerusalemme hè stata distrutta? —Parti dui)

A sintenza messa in risaltu introduce dubbitu in e scuperte di l'archeologhi di u mondu, ma pruduce avà prove per sustene la. Demu da suppone chì l'Organizazione di i Testimoni di Ghjehova hà scupertu sovrapposizioni è lacune scunnisciute in anni regnali chì innumerevoli ricercatori dedicati anu mancatu?

Questu hè cumparèvule cù a rimessa di impronte digitali di un accusatu truvatu à a scena di un crimine in favore di una dichjarazione scritta da a so moglia chì dichjarava chì era in casa cun ella tuttu u tempu. Questi millaie di tablette cuneiforme sò e fonti primari. Malgradu l'errore occasionale o desciframentu di errori, irregolarità o pezzi mancanti, cum'è un inseme cumminatu, presentanu eccessivamente una stampa coerente è coherente. I documenti primari presentanu evidenza imparziale, perchè ùn anu micca una agenda propria. Ùn ponu micca esse swayed o impegnati. Esistenu solu cum'è un tistimone imparziale chì risponde à e dumande senza dì una parolla.

Per fà e so duttrine travaglià, i calculi di l'Organizazione necessitanu esiste una lacuna di 20 anni in l'era neo-babiloniana chì simpricimenti ùn ponu micca esse cuntati.

Sapete chì e publicazioni Watchtower anu publicatu veramente l'anni regnali accettati di i rè neo-babilonii senza nisuna sfida per elli? Questa ambiguità pare esse stata fatta senza vulè. Duvete tirà e vostre proprie conclusioni da i dati elencati qui:

Cuntendu in daretu da u 539 a.C. quandu Babilonia hè stata distrutta - una data chì sia l'archeologhi sia i Testimoni di Ghjehova accunsentenu - avemu Nabonidu chì hà guvernatu per 17 anni da 556 à 539 BCE. (it-2 p. 457 Nabonidus; vedi ancu Aiutu à a Comprensione di a Bibbia, p. 1195)

Nabonidus hà seguitu à Labashi-Marduk chì hà rignatu solu per u mese 9 557 BCE  Hè statu numinatu da u babbu, Neriglissar chì hà regnatu per quattru anni 561 à 557 BCE dopu à l'assassiniu di Evil-merodach, chì hà regnatu durante 2 anni da 563 à 561 BCE
(w65 1 / 1 p. 29 A gioia di i Malfatti hè di corta vita)

Nebuchadnezzar hà rignatu per 43 anni da 606-563 BCE (dp chap. 4 p. 50 par. 9; it-2 p. 480 par. 1)

Aghjunghjendu issi anni inseme ci duna un annu di partenza per a regula di Nebuchadnezzar cum'è 606 BCE

King Fin di Reign Durata di Reign
Nabonidus 539 BCE anni 17
Labashi-Marduk 557 BCE 9 mesi (pigliatu un annu 1)
Neriglissar 561 BCE anni 4
Evil-Merodach 563 BCE anni 2
Nabuccou 606 BCE anni 43

I muri di Ghjerusalemme sò stati rumputi in u 18u annu di Nebuchadnezzar è distrutti da u 19u annu di u so regnu.

"In u quintu mese, u settimu ghjornu di u mese, vale à dì in l'annu 19th di u rè Nebucadnezzar, rè di Babilonia, Nebuzaradan, u capimachja di u guardia, u servitore di u rè di Babilonia, hè ghjuntu à Ghjerusalemme. Ha brusgiatu a casa di u Signore, a casa di u rè, è tutte e case di Ghjerusalemme; hà brusgiatu ancu a casa di ogni omu prominente. "(2 Kings 25: 8, 9)

Dunque, aghjustendu 19 anni à u principiu di u regnu di Nebuchadnezzar ci duna 587 BCE chì hè precisamente ciò chì tutti l'esperti accunsentenu, cumprese senza vuluntà l'Organizazione basata nantu à e so propiu dati publicati.

Allora, cumu l'Organizazione circonda questu? Induve trovanu i 19 anni mancanti per spinghje u principiu di u regnu di Nabucodonosor à u 624 a.C. per fà chì a so distruzzione di Ghjerusalemme in u 607 a.C.

Ùn anu micca. Aghjunghjenu una nota à u so articulu chì avemu digià vistu, ma vedemu dinò.

«Esistenu tavulette d'affari per tutti l'anni tradizionalmente attribuiti à i rè neo-babilonii. Quandu l'anni chì questi rè guvernanu sò totalizati è un calculu hè fattu in daretu da l'ultimu rè neo-babilonese, Nabonidus, a data ghjunta per a distruzzione di Ghjerusalemme hè 587 AC Tuttavia, stu metudu di appuntamentu travaglia solu se ogni rè seguita l'altru u stessu annu, senza alcuna pausa trà elle. "
(w11 11 / 1 p. 24 Quandu l'antica Ghjerusalemme hè stata distrutta? —Parti dui)

Ciò chì equivale hè di dì chì i 19 anni devenu esse lì perchè devenu esse quì. Avemu bisognu ch'elli sianu quì, allora devenu esse quì. U ragiunamentu hè chì a Bibbia ùn pò micca esse sbagliata, è secondu l'interpretazione di l'Organizazione di Ghjeremia 25: 11-14, ci serianu settanta anni di desulazione chì si sò finiti in 537 aC quandu l'Israeliti sò tornati à a so terra.

Avà, simu d'accordu chì a Bibbia ùn pò micca sbaglià, ciò chì ci lascia duie pussibulità. O a cumunità archeologica di u mondu hè sbagliata, o u Cunsigliu di guvernu interpreta malamente a Bibbia.

Eccu u passaghju pertinente:

". . .E tutta sta terra deve diventà un locu devastatu, un oggettu di stupore, è queste nazioni avarà da serve u rè di Babilonia settanta anni. "" "" È deve accade chì quandu settant'anni si svolge, vorrei chjamà à contu contr'à u rè di Babilonia è contru à sta nazione, "hè l'uttestazione di Ghjehova", u so sbagliu, ancu contr'à a terra di i Caldeiani, è l'aghju da fà a desolazione di e perdite à u tempu indefinitu. E purteraghju nantu à sta terra tutte e mo parolle chì aghju parlatu contr'à ella, ancu tuttu ciò chì hè scrittu in questu libru chì Jeremiah hà profetizatu contru tutte e nazioni. Per ancu elli stessi, assai nazioni è grandi rè, li anu sfruttatu cum'è servitori; E li rimburseraghju secondu e so attività è secondu u travagliu di e so mani. "" "(Jer 25: 11-14)

Vede u prublema subitu fora di a batta? Ghjeremia dice chì settanta anni finiscinu quandu Babilonia hè stata chjamata cunte. Quale era in 539 BCE Dunque, contendu 70 anni ci da 609 BCE micca 607. Cusì, da u get-go i calculi di l'Organizazione sò difetti.

Avà, pigliate un piace à vede versu 11. Dice, "queste nazioni duverà serve u rè di Babilonia 70 anni ". Ùn si parla micca di esse esiliatu in Babilonia. Si parla di serve Babilonia. È ùn si parla micca solu d'Israele, ma di e nazioni chì u circondanu dinò - "ste nazioni".

Israele hè statu cunquistatu da Babilonia circa 20 anni prima chì Babilonia sia vultata per distrughje a cità è arruvinà a so populazione. À u principiu, hà servitu Babilonia cum'è statu vassallu, pagendu tributu. Babilonia hà ancu purtatu tutti l'intellettuali è a ghjuventù di a nazione in quella prima cunquista. Daniel è i so trè cumpagni eranu trà quellu gruppu.

Dunque, a data di iniziu di l'anni 70 ùn hè micca da u puntu di quandu Babilonia hà distruttu completamente a Ghjerusalemme, ma di u mumentu in quale hà cunquistatu per prima quelle nazioni cumprese Israele. Per quessa, l'Organizazione pò accettà 587 BCE cum'è a data in chì Ghjerusalemme era distrutta senza viulà a prufezia di l'annu 70. Eppuru anu ricusatu certamente di fà questu. Invece, anu sceltu di ignurà vuluntariamente l'evidenza dura è di perpetrà una bugia.

Questu hè u veru prublema chì avemu bisognu à affruntà.

S'ellu fussi solu u risultatu di l'omi imperfetti chì facenu sbagli onesti per via di l'imperfezione, allora pudemu esse capaci di trascurallu. Puderemu cunsiderà questu cum'è una teoria chì anu avanzatu, nunda di più. Ma a realità hè chì ancu s'ella hà principiatu cum'è una teoria o un'interpretazione ben intenzionata, micca veramente basata nantu à l'evidenza, avà anu accessu à l'evidenza. Facemu tutti. Dopu questu, nantu à chì basa continuanu à fà avanzà sta teoria cum'è fattu? Se noi, seduti in e nostre case senza u benefiziu di l'educazione formale in archeologia è e scienze forensi, pudemu amparà queste cose, quantu di più l'Organizazione cù e risorse significative à a so dispusizione? Eppuru, cuntinuanu à perpetuà un falsu insegnamentu è puniscenu aggressivamente à tutti quelli chì ùn sò micca d'accordu apertamente cun elli - ciò chì cum'è tutti sapemu hè u casu. Chì dice questu di a so vera motivazione? Tocca à ognunu di pensà seriamente à questu. Ùn vuleriamu micca chì u nostru Signore Ghjesù avessi da applicà e parolle di Rivilazione 22:15 à noi individualmente.

"Fora sò i cani è quelli chì praticanu u spirituisimu è quelli chì sò sessualmente immorali e l'assassini è l'idolatri è tutti quelli chì amanu è praticanu a mentta. "" (Re 22: 15)

Sò i circadori Watchtower ignuranti di sti fatti? Sò solu culpevuli di un sbagliu per via di l'imperfezione è di a ricerca sciatta?

Vulariu ti duvemu una risorsa addiziunale per ponderà:

Ci hè una fonte primaria neo-babiloniana chì a significazione di datà à a durata di u regnu di sti rè hè qualcosa The Watchtower ùn riesce micca à parlaci. Si tratta di una scrizzione in pietra tombale chì prova chì ùn ci era micca lacune uguali à vinti anni trà questi Rè. Sostituisce i conti di i storichi perchè i narratori eranu quì durante u regnu di questi rè.

Questa scrizzione hè a breve biografia di a Regina Mamma di u Rè Nabonidu, Adad-Guppi. Questa scrizzione hè stata scuperta annantu à una lastra di petra commemorativa in l'annu 1906. Una seconda copia hè stata trovata 50 anni dopu in un situ di scavi diversu. Dunque avà avemu prove corroborative di a so precisione.

Nantu à questu, a Regina Mamma narra a so vita, ancu se una parte hè stata cumpletata postumamente da u figliolu, u rè Nabonidu. Era una testimone oculare chì hà campatu i regni di tutti i rè di u periodu Neo-Babilonese. L'iscrizione dà a so età à 104 anni aduprendu l'anni cumbinati di tutti i rè regnanti è rivela chì ùn ci era chjaramente alcuna lacuna cum'è l'Organizazione sustene. U documentu riferitu hè NABON. N ° 24, HARRAN. Avemu ripruduttu u so cuntenutu quì sottu per u vostru esame. Inoltre, ci hè un situ web chjamatu Worldcat.org. Se vulete cunfirmà se stu documentu hè reale è ùn hè statu mudificatu. Stu situ web maravigghiusu mostrerà chì biblioteca vicinu à voi hà un libru pertinente nantu à i so scaffali. Stu documentu si trova in I Testi Antichi Orientali di Ghjacumu B Pritchard. Hè elencu sottu a tabella di cuntenuti sottu a Madre di Nabonidus. Volume 2, pagina 275 o Volume 3, pagina 311, 312.

Eccu un ligame à una traduzzione in linea.

Adad-Guppi Tissu in Pietra Memoriale

Dapoi u 20esimu annu di Assurbanipal, rè d'Assiria, chì sò natu (in)
finu à u 42u annu di Assurbanipal, l'annu 3rd di Asur-etillu-ili,
u so figliolu, u 2 I St annu di Nabopolassar, u 43rd annu di Nebuchadrezzar,
u 2th annu di Awel-Marduk, u 4th anno di Neriglissar,
in 95 anni di u Diu Sin, rè di i dii di u celu è di a terra,
(in) chì aghju cercatu i santuarii di a so grande dea,
(perchè) e mie cose belle mi fighjonu cun un surrisu
ha sentitu e mo preghiere, hà datu u mo dicore, l'ira
di u so core calmu. Versu E-hul-hul u tempiu di u Sin
chì (hè) in Harran, l'alloghju di u deliziu di u so core, era cunciliatu, avia
rispettu Sinatu, rè di i dii, m'hà lampatu una vista è
Nabu-na'id (u mo) solu figliolu, l'emissione di u mio grembu, à u regnu
chjama, è u regnu di Sumer è Akkad
da u cunfini di l'Eggittu (nantu) u mari supranu ancu finu à u mare più bassu
tutte e terre chì ellu hà affidatu quì
à e so mani E mo duie mani aghju elevatu è à Sin, rè di i dii,
cun riverenza cun implorazione [(aghju pricatu) cusì, "Nabu-na'id
(u mo figliolu), figliolu di u mio utru, amatu di a so mamma,]
Col II.

Avete chjamatu à a rega, avete prunoncia u so nome,
à l'ordine di a vostra grande dea puderà i grandi dii
andate à i so dui lati, so facenu i so nemici per falà,
ùn ne scurdate micca, (ma) fate u bonu E-hul-hul è a finitura di a so fundazione (?)
Quandu in u mo sognu, e so dui mani sò stati messi, Sin, rè di i dii,
m'hà dettu cusì: "Cun tè metteraghju in manu à Nabu-na'id, u to figliolu, u ritornu di i dii è l'abitazione di Harran;
Hà da custruisce E-hul-hul, perfetta a so struttura, (è) Harran
più ch'è (era) prima ch'ellu hà perfezziunatu è rinuvà u locu.
A manu di Sin, Nin-gal, Nusku, è Sadarnunna
I. hà da chjappà è li farà entre in E-hul-hul ". A parolla di u peccatu,
rè di i dii, di quale m'hà parlatu Aghju onorat, è mè stessu aghju vistu (cumpiendu);
Nabu-na'id, (u mo) solu figliolu, figliolu di u mio ventre, i riti
scurdata di u Sin, Nin-gal, Nusku, è
Sadarnunna hà perfezzione, E-hul-hul
di novu hà custruitu è ​​perfeziunatu a so struttura, Harran di più
ca nanzu ch'ella a perfezziunà è a ripigliò à u so locu; a manu
di u Sin, Nin-gal, Nusku, è Sadarnunna di
Suanna a so cità reale hà scontru, è à mezu à Harran
in E-hul-hul l'abitazione di u so cori di facilità cun allegria
è ragiunate li lasciassi alloghju. Ciò chì dapoi tempi Sin, rè di i dii,
ùn avia fattu micca è ùn avia micca concedutu à nimu (ch'ellu hà fattu) per l'amore di mè
chì s'era mai adoratatu a so dea, hà messu in ballu a so roba-Sin, rè di i dii,
uplice a testa è mi hà messu un bellu nome à a terra,
longu ghjorni, anni di facilità di cori mi multiplicava nantu à mè.
(Nabonidus): Da u tempu d'Assurbanipal, rè d'Assiria, finu à u 9esimu annu
di Nabu-na'id rè di Babilonia, u figliolu, figliolu di u mio utru
104 anni di felicità, cù a reverenza chì Pecatu, rè di i dii,
piazzatu in mè m'hà fattu fiurisce, u mo propriu sè: a vista di i mo dui hè chjara,
Sò eccellente in capiscitura, a mo manu è i dui piedi sò sodi,
ben sceltu sò e mo parolle, carne è beie
d'accordu cun mè, a mo carne hè bè, feraghju u mo core.
I mo discendenti in quattru generazioni da mè fiuriscenu in elli stessi
Aghju vistu, sò cumpiendu (cun) prole. O Pè, rè di i dii, per favore
m'hai sguardatu, hai allargatu i mo ghjorni: Nabu-na'id, rè di Babilonia,
u mo figliolu, à Sin, u mo signore, l'aghju cunsacratu. Finu ch'ellu hè vivu
chì ùn si offende micca contru à voi; u genius di u favore, geniu di u favore chì (esse) cun mè
avete numinatu è mi anu fattu raghjunà a prole, cun ellu (troppu)
designate (elli), è a gattivezza è l'offenda contru à a vostra grande dea
ùn suppurtà micca, (ma) lasciassi adurà a vostra grande dea. In l'anni 2I
di Nabopolassar, rè di Babilonia, in 43 anni di Nebuchadrezzar,
figliolu di Nabopolassar, è 4 anni di Neriglissar, rè di Babilonia,
(quandu) esercitonu u regnu, per 68 anni
cù tuttu u mo core li venerenu, li guardi annantu à elli,
Nabu-na'id (u mo figliolu), figliolu di u mio utru, davanti à Nebuchadrezzar
figliolu di Nabopolassar è (prima) Neriglissar, rè di Babilonia, u fece tene à pusà,
di ghjornu è di notte si guardava à elli
ciò chì li piacia li facia in continuu,
u mo nome ch'ellu hà fattu (esse) preferitu à a so vista, (è) piace
[una figliola di u so propiu] anu ribattutu u capu
Col III.

Aghju alimentatu (i so spiritu) è offerta di l'incensu
riccu, di dolce dolce,
I numinatu per elli cuntinuamente è
messe sempre nanzu à elli.
(Avà) in u 9th anno di Nabu-na'id,
rè di Babilonia, u distinu
di idda si n'andò fora, è
Nabu-na'id, rè di Babilonia,
u figliolu, prublema di u ventre,
u so cadaveru intrudì, è [vistitu]
splendidu, un mantellu luminoso
oru, luminoso
pietre belle, [pietre preziose]
pietre costose
dolce oliu u so cadaveru [unghjitu]
i pusonu in un locu secretu. [Bue è]
pecura (in particulare) grassu ellu [macellu]
nanzu. Hà riunitu [u populu]
di Babilonia è di Borsippa, [cù u populu]
abitazione in rigioni luntani, [re, principi è]
guvernatori, da [u cunfini]
di l'Eggittu in u Mari Supranu
(ancu) versu u mari Inferu ch'ellu hà fattu ch'ella hà ghjunghje],
dolu di an
chiancindu, hà fattu, [polvera?]
li ghjettanu nantu à a so testa, durante ghjorni di 7
è 7 nits cù
si taglianu (?), i so panni
sò stati lampati (?). U settimu ghjornu
a pupulazione (?) di tutta a terra i so capelli (?)
scusciatu, è
i so panni
u so di i so panni
in (?) postu (?)
elli? a
à manghjà (?)
profumi raffinati ellu amassatu (?)
oliu dolce nantu à i capi [di u populu]
li versò, i so cori
hà fattu piacè, ellu [acclamò (?)]
a so mente, a strada [à e so case]
ùn si hè custrettu (?)
à i so lochi sò andati.
Fate sì un rè o un principe.
(Resti troppu frammentariu per a traduzzione finu à: -)
U timore (i dii), in u celu è a terra
pregà à elli, [negligenza] micca [a pronuncia]
di a bocca di u Sin è di a dea
assicuratevi a sicurità di a to semente
[ever (?)] è per [ever (?)].

Dunque, hè documentatu chì da u 20u annu di Ashurbanipal à u 9u annu di u so regnu, a mamma di Nabonidu, Adad Guppi hà campatu finu à * 104. Hà omessu u zitellu u rè Labashi-Marduk, postu chì si crede chì Nabonidu hà fattu u so assassinu dopu ch'ellu avia regnatu da parechji mesi.

Saria statu apprussimatamente 22 o 23 quandu Nabopolasar ascendìu à u tronu.

Age Lunghezza Regnal di Adad + Kings
23 + 21 yrs (Nabonassar) = 44
44 + 43 yrs (Nebuchadnezzar) = 87
87 + 2 yrs (Amel-Marduk) = 89
89 + 4 yrs (Neriglissar) = 93
93 U figliolu Nabonidus hà cullatu in u tronu.
+ 9 Hè morta 9 mesi dopu
* 102 9u annu di Nabonidu

 

* Stu documentu registra a so età cum'è 104. A discrepanza di 2 anni hè ben cunnisciuta da l'esperti. I Babiloniani ùn anu micca seguitu i cumpleanni, dunque u scribu hà da aghjustà i so anni. Hà fattu un sbagliu senza cuntà una sovrapposizione di 2 anni di u regnu di Asur-etillu-ili, (Rè d'Assiria) cù u regnu di Naboplassar, (Rè di Babilonia). Vede a pagina 331, 332 di u libru, Tempi gentili riconsidrati, da Carl Olof Jonsson per una spiegazione più profonda.

Ùn ci hè micca lacune cum'è indicatu da stu semplice graficu, solu una sovrapposizione. Se Ghjerusalemme fussi stata distrutta in u 607 a.C., Adad Guppi seria un improbabile 122 anni quandu ella hè morta. Inoltre, l'anni di regnu di i rè nantu à stu documentu currispondenu à i nomi / anni regnali di ogni rè truvatu nantu à e decine di migliaia di affari quotidiani babilonii è ricevute legali.

L'insignamentu di i Testimoni di u 607 a.C. cum'è l'annu di a distruzzione di Ghjerusalemme hè solu un'ipotesi micca sustenuta da prove forti. E prove cume l'iscrizione Adad Guppi sò custituite da fatti accertati. Questa fonte primaria, a scrizzione Adad Guppi, distrugge l'ipotesi di 20 anni di distanza trà i rè. I scrittori di Aiutu à a capiscitura di a Bibbia averia statu mustratu a biografia di Adad Guppi, ma ùn ci ne hè menzione in nisuna publicazione di l'Organizazione.

"Parlate a verità di voi tutti cù u so vicinu" (Efesini 4: 25).

Date stu cumandamentu di Diu, si sente chì u rangu è u fugliale ùn avianu u dirittu di vede a biografia di Adad-Guppi? Ùn duvemu micca esse dimustratu tutte l'evidenza A Watchtower circadori avianu trovu? Ùn aviamu micca u dirittu di pudè piglià una decisione infurmata nantu à ciò chì si crede? Fighjate i so punti di vista nantu à a spartera di e prove.

Questu cumanda, però, ùn significa micca chì duvemu dì à tutti chì ci dumandanu tuttu ciò chì vole sà. Bisogna à dì a verità à quellu chì hà u dirittu di cunnosce, ma sì unu ùn hè micca cusì intitulatu pudemu esse evasivi. (The Watchtower, Ghjugnu 1, 1960, pp. 351-352)

Forse ùn cunnoscenu micca st'iscrizione, si pò pensà. Hè simplicemente micca u casu. L'Organizazione ne hè cuscente. In realtà si riferiscenu à questu in l'articulu in cunsiderazione. Vede a sezzione Note, voce 9 à pagina 31. Includenu ancu un'altra dichjarazione ingannevuli.

"Ancu l'inscrizzioni Harran di Nabonidus, (H1B), linea 30, l'hà (Asur-etillu'ili) elencatu ghjustu nanzu à Nabopolassar."  (Ancora una volta una dichjarazione ingannevuli di a Torre di Guardia mentre cercanu di rivindicà a lista di i rè di Ptolomeu hè imprecisa perchè u nome di Asur-etillu-ili "ùn hè micca inclusu in a so lista di i rè babilonii). In attualità, era un rè d'Assiria, mai un doppiu rè di Babilonia è di l'Assiria. S'ellu era, seria statu inclusu nant'à a lista di Tolomeu.

Cusì, questu hè solu unu di alcuni elementi di evidenza chì u corpu di guvernu hè cunnuscenza, ma u cuntenutu di quali anu dissimulatu da u rangu è u fugliale. Chì ci hè di più? L'articulu dopu furnirà una evidenza più primaria chì parla per ellu stessu.

Per vede u prossimu articulu di sta serie, seguitate stu ligame.

 

 

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    30
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x