Validazione di a Verità di Creazione
Genesi 1: 1 - "In u Diu Diu hà Creatu i Celi è a Terra"
Serie 1 - Codice di a Creazione - Matematica
Parte 1 - Mandelbrot Equazione - Un ochju in a mente di Diu
I MUVRINI
L'ughjettu di Matematica tende à purtà unu di dui risposti.
-
- Nisun prublema, basta chì ùn hè micca troppu cumplicatu è
- Ùn mi piace micca e matematica per questa ragione xxxxxx.
Tuttavia, qualunque risposta di a vista di a parolla "Matematica" isciutu in tè, stai assicuratu chì ùn hè micca bisognu di calculà alcuna matematica per esse capace di capisce questa bella evidenza per l'esistenza di Diu.
Questu articulu hà da cercà per trasmette motivi di cunfidenza chì ci hè veramente un Diu, quellu chì hà creatu tutte e cose, invece di noi stà quì da l'occasione ceca secondu a teoria di l'Evoluzione.
Dunque, per piacè cuntinuà stu esame cun mè, perchè hè veramente stupente!
matematica
Quandu vedemu una bella o captivante pittura cum'è a Mona Lisa, pudemu apprezzà, è esse in duvore di u so creatore ancu s'è no pudemu mai aspittà à pittà in un tale modu. Sò listesse cù a Matematica, ùn pudemu appena capì, ma pudemu sempre apprezzà a so bellezza, perchè hè veramente bella!
Chì ghjè Matematica?
-
- A matematica hè u studiu di e relazioni trà i numeri.
Chì sò numeri?
-
- Sò più spiegati cum'è cuncettu di quantità.
Chì sò numeri allora?
-
- I numeri scritti ùn sò micca numeri, sò cumu esprimemu u cuncettu di numeri in forma scritta è visuale.
- Sò simpricimenti ripresentazioni di numeri.
Inoltre, un puntu chjave per tene à mente hè chì tutte e lege di matematica sò concettuale.
-
- Un cuncettu hè qualcosa cuncipitu in a mente.
basa
Simu tutti familiarizati cù u cuncettu di un "Set". Puderete bè un ghjocu di carte, o un set di pezzi di scacchi o un set di bicchieri di Vino.
Dunque, pudemu capisce chì a definizione:
SET: = una cullizzioni di elementi cù una prupietà cumune definita.
Per illustrà, ogni cartulare individuale hè un elementu di tuttu u pacatu di carte, è altrettantu ogni pezza di scacchi hè un elementu di tuttu u set di scacchi. Inoltre, un biccheri di vinu hè unu di un inseme di vetru di una forma particulare cù proprietà pensate per piglià u megliu da u vinu, cum'è l'odore è l'aspettu.
In modu simili, in matematica, un inseme di numeri hè una cullizzioni di numeri cun una particulare pruprietà o proprietà chì definiscenu quellu set ma pò micca esse in una altra cullizzioni.
Per esempiu, pigliate i seguenti numeri: 0, -2, 1, 2, -1, 3, -3, -½, ½.
Di quelli numeri chì seguitanu
-
- Set negativu: {-2, -1, -3, -½}
- Positivu Positivu: {1, 2, 3, ½}
- Frazioni set: {-½, ½}
- Numeru sanu pusitivu: {1, 2, 3}
E così via.
Un tali set hè u set Mandelbrot:
Questu hè u set di tutti i numeri (c) per quale a formula Zn2 + c = Zn+1 è Zn resta chjucu.
Stituisce numeri parte di u set di Mandelbrot
Comu un esempiu, per verificà se u numeru 1 face parte di u set Mandelbrot:
Se c = 1 allora cuminciate cù Zn = 0.
Sustituennu sti numeri in sta formula venenu:
(Z) 02 + (c) 1 = 1. Dunque Zn = 0 è 1.
Dopu piglià u risultatu di 1, aghjustendu Z = 1 uttene:
(Z) 12+ (c) 1 = 2.
Dopu piglià u risultatu di 2, aghjustendu Z = 2 uttene:
22+1 = 5
Dopu piglià u risultatu di 5, aghjustendu Z = 5 uttene:
52+1 = 26
Dopu piglià u risultatu di 26, aghjustendu Z = 26 uttene:
262+1 = 677
Dunque Zn= 0, 1, 2, 5, 26, 677, ...
Pudemu dunque chì u valore di c = 1 hè micca una parte di u set Mandelbrot cum'è u numeru ùn resta micca chjucu, in fattu assai prestu hè diventatu 677.
Cusì, hè c = -1 parte di u set di Mandelbrot?
A risposta corta hè iè, cume seguendu i stessi passi seguitu quì sopra uttene a seguente sequenza di numeri.
Hè principiatu da novu cù Zn = 0. Sostituendu questi numeri in sta formula uttenemu:
(Z) 02 (c) -1 = -1. Dunque Zn = -1.
Dopu piglià u risultatu di -1, stabilisce Z = -1 uttene:
-12 -1 = 0.
Dopu piglià u risultatu di 0, aghjustendu Z = 0 uttene:
02-1 = -1
Dopu piglià u risultatu di -1, stabilisce Z = -1 uttene:
-12 -1 = 0.
Dopu piglià u risultatu di 0, aghjustendu Z = 0 uttene:
02-1 = -1
U risultatu hè chì Zn= 0, -1, 0, -1, 0, -1, 0, -1,….
Dunque, pudemu vede chì c = -1 is parte di u set Mandelbrot mentre hè sempre chjucu.
Ci ne hè un di più cuncettu avemu bisognu di discutiri cum'è sfondate prima di pudè vede a bellezza.
U set di Mandelbrot cuntene ancu numeri 'imaginarii'.
-
- U quadratu di un 'numaru imaginariu' hè un numeru negativu.
- Cum'è in i2= -1 induve i hè u numaru imaginariu.
Per visualizzalli pensate à l'assi orizzontale x di un grafu chì hà i numeri Negativi attraversu u cero à i Numeri Pusitivi. Allora l'assi Y andendu verticalmente da -i, - ½i à zero (u puntu croce di i dui assi) è in altu à ½i è i.
Diagramma 1: Mostrendu numeri immaginari Altri numeri in u gruppu Mandelbrot sò 0, -1, -2, ¼, mentre 1, -3, ½ ùn sò micca. Più numeri in questu settore includenu i, -i, ½i, - ½I, ma 2i, -2i ùn sò micca.
Quissa hè a fine di tutte e matematiche cumplicate.
Avà hè quì chì vene veramente interessante!
I Risultati di sta formula
Cum'è puderete imagine per calculà e poi tracciate tutti i valori validi è invalidi a manu durà assai tempu.
Tuttavia l'urdinatori ponu esse uttene assai boni usu per calculà 100 di millaie, ancu milioni di valori è poi tracciate i risultati di sta formula visuali in un graffu.
Per facilmente identificà l'ochju i punti validi sò marcati in neru, i punti invalidi sò marcati in rossu, è i punti chì sò assai vicinu, ma micca abbastanza validi sò marcati in giallu.
Sè duvemu un prugramma di computer per fà questu, uttene u risultatu chì seguitamente mostratu.
(Pudete pruvà per sè stessu cù diversi prugrammi in linea cume i seguenti:
)
Diagramma 2: Risultatu di Cartografia di l'equazione Mandelbrot
Scopre 1
Emu accuminzatu à cuntà i rami gialli nantu à i grandi boli neri nantu à u grossu rignu negru cum'è forma.
À u picculu chjucu neru nantu à a cima di u largu spaziu rinnuvatu neru avemu 3 rami. Se passemu à u prossimu cercolu più chjucu à manca, truvamu 5 rami.
U prossimu più grande à a sinistra hà 7, è cusì, 9, 11, 13, ecc, tutti i numeri dispari à l'infinitu imparatu.
Scopre 2
Avà, andendu à a diritta di a forma di renale neru da a cima sà quantu conta. Avemu ottene 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, è in seguitu cum'è u numeru di rami in cima di e più grande bole nere.
Scopre 3
Ma ùn avemu micca finitu ancu. Sbarchendu à a sinistra da a cima, u più grande cercolu neru da a cima trà i cerculi 3 è 5 di a filiera hà 8 rami, a somma di e branche da i circuli da ogni latu! È trà 5 è 7 u cerculu neru più chjucu hà 12, è cusì.
E stessi summe sò truvate per andà à a diritta. Dunque, u più grande bola trà 3 è 4 hà 7 rame, è trà 4 è 5 hà 9 rame è cusì.
Scopre 4
Inoltre, questi forme ponu esse ingrandite continuamente, è e stesse forme ripetanu.
U picculu puntu neru à l'estremità di a linea negra passa à a sinistra, sì magnificatu hè a stessa imagina chì vedemu quì. Hè veramente una mente falsa.
Scopre 5
Tra a forma di cori più grande è u cercolu nìuru attaccatu à sinistra hè una zona chì s'assumiglia à a valle di Seahorse per e belle forme viste quì.
Cambiandu u rossu per u blu è u giallu per u biancu per un cuntrastu più faciule, quandu avvicinemu, vedemu mudelli più belli è più ripetuti di u mudellu di basa di a rina negra in forma di bola cun una bola appiccicata à a sinistra.
Ingrandendu in u locu biancu luminoso chì vedemu:
È facendu zoom in ulteriormente ancu in più nantu à u puntu centru avvicinemu i seguenti:
Zoom in più in più truvamu un altru di e nostre forme basiche:
Se zoomemu un di i whirls, uttene u seguenti:
È à u centru di u culleghju ottenemu i seguenti:
Ingrandendu in più annantu à unu di i dui turbinii ottuvamu e seguenti dui foto chì includenu un altru furmulariu di rinu di Mandelbrot è di palla.
Scopre 6
Tornendu à a nostra prima stampa di u set di Mandelbrot è vultendu à a "valle" à u latu di u latu drittu di a forma grande di cori è facendu zoom in vedemu forme simili à l'elefante, chì chjamemu a valle di l'Elefante.
À tempu chì facemu zoom, uttene un altru inseme di forme belle è diverse ripetute cumu seguente:
Pudemu cuntinuà è andà.
Scopre 7
Allora, chì causa a bellezza in questi Fractali da l'equazione Mandelbrot?
Iè, l'urdinatore pò avè applicatu un schema di culori creati da l'omu, ma i mudeli chì anu evidenziatu i culori sò u risultatu di a formula matematica chì sempre esiste. Ùn pò micca evoluzione, o cambià.
A bellezza hè intrinseca in e matematiche, cumu hè a cumplessità.
Scopre 8
Pudete avè nutatu chì una parola particulare cuntinua à apparizione. Sta parolla hè "Cuncettu".
- Un cuncettu hè astratta in natura.
- Un cuncettu solu esiste in e nostre mente.
Scopre 9
Questa susciteghja e seguenti dumande in e mente di e persone chì pensanu.
Da induve venenu e lege di a matematica?
-
- Essendu un cuncettu, ponu solu vince da un'altra mente, chì deve esse di intelligenza più altu di a nostra per esse valida in tuttu l'universu.
E leie di matematica evoluzione? Se sì, cumu si puderianu?
-
- E cose astratte ùn ponu micca evoluzione cumu ùn sò micca fisichi.
A ghjente hà inventatu o creatu queste leggi di Matematica?
-
- No, a Legge di a matematica esisteva davanti à a ghjente.
Venenu da l’universu?
-
- No, qualcosa di ordine ùn pudia micca vene da a chance aleatoria. L'universu ùn hà micca una mente.
L'unica cunclusione chì pudemu ghjunghje hè chì l'avianu da vene da a mente di esse d'esse assai superiore per l'omu. L'unicu essere chì puderianu ragiunà dunque deve esse u creatore di l'universu, dunque da Diu.
E leggi di a matematica sò:
-
- concettuale,
- universale,
- invariante,
- entità senza eccezzioni
Puderanu vene solu di Diu perchè:
-
- I pensamenti di Diu sò cuncettuali (Isaia 55: 9)
- Diu hà creatu l'universu (Genesi 1: 1)
- Diu ùn cambia (Isaias 43: 10b)
- Diu cunnosce tutta a creazione celeste, nulla mancante (Isaia 40:26)
cuegghiè
-
- In questu breve esame di fraccionarii è l'equazione di Mandelbrot avemu vistu a bellezza è l'ordine intrinseche in Matematica è in u disignu di l'universu.
- Ci ci duna un sguardu in a mente di Diu, chì cuntene chjaramente ordine, bellezza è varietà infinita è hè evidenza per una mente assai più intelligente chè l'omu.
- Mostra ancu u so amore in quellu chì ci hà datu l'intelligenza per esse capace di scopre è (un altru cuncettu!) Apprezzà queste cose.
Dunque mostremu cusì cuncettu d’apprezzamentu per ciò chì hà creatu è per ellu cum’è creatore.
Ringraziamenti:
Cun ringraziu grazia per l'ispirazione datu da u video YouTube "U Codice Secretu di Creazione" da a Serie Origini da Cornerstone Television Network.
Uguale Ghjustu: Alcune di e stampe utilizate ponu esse materiale di copyright, l'usu chì ùn hè micca sempre statu autorizatu da u pruprietariu di u copyright. Facemu stu materiale dispunibule in i nostri sforzi per avanzà a cunniscenza di e prublemi scientifichi è religiosi, ecc. Cridemu chì questu costituisce un utilizazione ghjusta di qualsiasi materiale protetti da copyright, secondu a sezione 107 di a Legge di Copyright di i Stati Uniti. In cunfurmità cù u Titulu 17 USC Sezione 107, u materiale nantu à questu situ hè dispunibule senza prufittu per quelli chì manifestanu un interessu à riceve è à vede u materiale per i so propii scopi di ricerca è educativi. Se vulete utilizà materiale protetto da un copyright chì va oltre l'usu equitatu, duvete ottene u permessu da u pruprietariu di u copyright.
Bella presentazione Tadua. A lingua universale di l'universu materiale hè a matematica. Si pò chjaramente dumandà cumu si pò spiegà l'universu è tutte e cose in questu modu? E cumu chì noi cum'è criaturi materiali anu a capacità di capisce è capiscenu sta lingua è adupralli per cunnosce u nostru universu? Cumu a correttamente hà indicatu a matematica hè una realità astratta chì l'evoluzione ùn pò micca cuntene. U materialisimu è u naturalisimu ùn hà spiegazione per queste realtà immateriali che trascendenu e realtà materiali. Unu di i più grandi menti matematichi in a storia di l'umanità, Albert Einstein... Leghjite più »
Salutu, se hè permissibile, una altra bella presentazione in u ligame furnì dimostrava cumu a matematica hè a lingua universale di l'universu è pò esse spiegata cusì. Da a bugia à l'evoluzione chì dichjara chì a vita hè solu un prucessu caòticu è casuale di casu.
Induve a vita è tuttu ciò chì hè in l'universu hè exquisitamente precisu è urdinatu cum'è una equazione ben stabilita.
https://youtu.be/0K-t090uvL4
Merci beaucoup Tadua
Je n'ai pas tout compris dans le développement mais j'ai bien compris la conclusion et j'ai été émerveillé par les diagrammes.
Les mathématiques alliées à la beauté.! Quelle merveille!
Nous connaissons si peu de choses; combien les cieux et le son trône doivent être grandioses et beaux!
Cette complexité, cet ordre, cette beauté renforce notre foi en notre Dieu Tout Puissant.
Gloire à Lui!
Iè, mi sò sempre maravigliatu cumu a scienza naturale (per esempiu, fisica, chimica, biologia, etc.) pò esse interpretata è spressiva cù e matematiche. Tuttu, pare, parte di un pianu maestru.