Faʻafefea e le Toetu mai o Iesu ona fesoasoani ia i tatou i le talanoaina o le amataga o le olaga?

tua

Talu mai lava le lolomiga o "I le amataga o ituaiga e ala i auala o filifiliga masani, poʻo le faʻasao o le fiafia i tuʻuga i le tauiviga mo le ola" by Charles Darwin i le 1859, o le Kenese tala o le foafoaga na osofaia. Afai e toʻesea le tala a Kenese, ona faʻaleaogaina loa lea o le aʻoaʻoga tutotonu o le Tusi Paia, "le taulaga togiola" a Iesu. O le mataupu o le evolusione e aʻoaʻo mai o le tagata ua siisii ​​i luga ma maualuga atu o se mea ola e ala i le leai o se natura faiga masani. I le Tusi Paia tala, na faia le tagata atoatoa, pe leai se agasala, i le faatusa o le Atua. E agasala le tagata ma leiloa lona tulaga leai se agasala — a pa'ū, e le mafai ona ia faʻataunuʻuina lona finagalo na faʻauʻuina e le Atua. E manaʻomia le sefe o le tagata mai lona tulaga paʻu ma o le togiola a Iesu o le auala lea o le toe faʻafouina ma le toe faʻafoʻiina.

O le tulaga le ausia i le Lalolagi i Sisifo o le "Theory of Evolution" e faasaienisi faatuina ma masani ona aʻoaʻoina o se mea moni, ma le faatuiese ei ai ona taunuuga mo i latou i atamai. O lenei sosolo i totonu o lautele sosaiete ma tagata talia evolusione aunoa ma le fesiligia pe moni suʻesuʻeina i so o se loloto.

I le 1986, sa ou faitau ai "Evolution: O se Teori i Faʻafitauli" by Michael Denton, ma o le taimi muamua lea na ou maua ai se faitioga faʻavae o le Neo-Darwinian teori e aunoa ma le faʻaaogaina o le Kenese tala. Sa ou matua fiafia lava i le mataupu ma matamata i le felafolafoaiga tuputupu ae faatasi ai ma le fanau mai o le Atamai Atinae gaioiga lea na mulimuli ane luitauina le Neo-Darwinian teori.

I le tele o tausaga, sa ou talanoaina ma masani finauina lenei mea i laʻu galuega faʻaKerisiano ma faia foi lauga e uiga i lenei mataupu. O le tele o taimi, o finauga faʻavae i luga o le lelei faʻasaienisi faʻamaoniga o loʻo faʻaalia, ae foliga mai e leai se afaina i luga o le tagata tulaga. Ina ua maeʻa le tele o mafaufauga loloto, na ou iloaina ou te leʻi o faʻaaogaina le poto mai tusitusiga paia o loʻo maua i le Eperu:

"Aua o le afioga a le Atua o loo ola ma galue malosi ma sili atu lona maai nai lo pelu faataamilo itu ma ati i le vaeluaina o le agaga ma le agaga, ma soʻoga mai i le suo, ma na te mafai ona iloa mafaufauga ma mafaufauga o le loto. ” (Na 4:12 NWT)

Sa ou tuua le afioga a le Atua ma sa ou faalagolago i laʻu lava poto faalelalolagi suesuega ma le poto ma o lea na le mafai ai ona faʻamanuiaina i le agaga paia. Na manaʻomia se auala fou e aofia ai ma le mau.

O se tasi o mataupu na tupu i nei talanoaga o le Neo-Darwinians fiafia e mimilo ese le taulaʻiga mai le talitonuga o le evolusione, ma amata fesiligia le tala a Kenese ma isi vaega i le Tusi Paia o luga o le faitauga atonu o le a faʻaleagaina ai le tala faʻamaumauga. O lenei auala e mafai foi ona iu i le tele o felafolafoaiga e fealuai solo i liʻo. Ina ua maeʻa le tele o le tatalo ma manatunatu loloto, na oo mai le manatu ia te aʻu e tatau ona i ai Iesu i le ogatotonu o le talanoaga ona o ia o le "Upu a le Atua" soifua.

Tasi le Faiga

Mai lenei mea, ua ou atiina ae ai se faigofie faigofie-faʻavae Tusi Paia faʻatatauga e taulaʻi i le Alii o Iesu. A talanoaina se manatu ma se evolusione e uiga i le taimi na tupu ai se mea, o le tali e 'miliona pe piliona piliona tausaga talu ai'. Latou te le tuʻuina mai se nofoaga faʻapitoa, aso poʻo le taimi mo le mea na tupu. E iai foʻi lona mama i tala faʻasolopito e amata, "i aso anamua i se laueleele mamao, mamao ese lava ..."

I le Tusi Paia, tatou mafai ona taulaʻi atu i le tasi mea na tupu i le 3.00 pm Aso Faraile, Aperila 3^rd, 33 TA (3.00 pm Nisani 14^th) i le Aai o Ierusalema: o le maliu o Iesu. O se Sapati Sili mo le malo o tagata Iutaia, pe a o gatasi le Sapati ma vaiaso ma le Paseka. O le mea moni lea e leai seisi e finau. I le Aso Sa le 5^th, sa i ai se tuugamau avanoa ma fai mai ua toe soifua mai o ia. O lenei e feteʻenaʻi ma o loʻo fesiligia i le tele o kuata.

Se Talanoaga Masani

O aʻu talanoaga i luga o lenei mataupu ua taulaʻi nei i lenei mea e tasi na tupu, ma latou taumafai e mulimuli i lenei faʻatulagaina:

Me: Ou te fia faʻasoa atu ia te oe se tasi o mea taua na tutupu mai le Tusi Paʻia o le faʻavae o loʻu talitonuga, ma na talitonuina ai aʻu o le i ai o le Atua. Mata e lelei le faʻasoa atu ia te oe?

Evolutionist: E le mafai ona ou vaʻai pe faʻafefea ona tupu lena mea, ae o le a ou faʻalogo. Ae e tatau ona e sauni mo luitau fesili mo moni lalolagi faʻamaoniga.

Me: Ou te fia talanoa e uiga i se mea na tupu i Ierusalema i le 3.00 i le afiafi o le Aso Faraile le 3^rd o Aperila 33 TA[2]: o le maliu o Iesu. Na fasiotia o ia e ala i le poloaʻiga a Roma ma maliu ai i Kalevaria, ma e lua nofoaga talafeagai i totonu o Ierusalema mo lenei faasalaga oti. O lenei oti ua taliaina e le toʻatele o tagata ma e toʻaitiiti i latou i luga atu o le fanua latou te teʻena lenei mea, ae e masani ona latou faʻafitia Iesu pe fai mai na te leʻi maliu. E te malilie na maliu o ia?

Evolutionist: O lona maliu na molia e ona soʻo, ma e iai foʻi isi faʻamaumauga o loʻo talanoa e uiga i lona fasiotia.

Au: Lelei, nei i le Aso Sa a sau le 5^th, sa i ai se tuugamau avanoa ma na vaʻaia e ona soʻo le toe tu mai o Iesu mo le isi 40 aso.

Evolutionist: (faʻalavelave) E tatau ona ou taofi oe iina ona ou te le mafai ona taliaina lenei mea na tupu ona e le moni.

Au: Aisea e te le taliaina ai na toetu mai Iesu?

Evolutionist: E le mafai e se tasi ua maliu ona toe tu mai i le ola. (E toaitiiti lava faaaoga le faaupuga e improbable.) Lenei le mafai ona tupu ma o sea mea na tupu e leʻi matauina e saienisi.

Au: O e fai mai o le ua oti (leai ni ola mea) e le mafai ona toe aumaia i le ola (animate mataupu)?

Evolutionist: Ioe, o le mea moni e mautinoa lava.

Au: Afai o le tulaga lea e mafai faʻamolemole faʻamalamalama mai ia te aʻu pe faʻafefea ona leai se ola mea na avea ma mea ola i lou malamalamaaga i le amataga o le olaga?

Ile taimi nei, e masani lava ona leai se pisa e pei o le aʻafiaga o le faʻamatalaga goto i totonu. Ou te tuʻuina atu ia i latou se taimi ma taʻua ai e lima aʻu laina o faʻamaoniga na talitonuina ai aʻu pe aisea na tupu ai lenei mea faigata tele. Ou te fesili pe latou te fiafia. E toatele e fai mai "Ioe", ae o nisi e teena le alu atili.

Lima Laina o Faamaoniga

O laina e lima o faʻamaoniga e faʻapea:

1. O le faʻaaliga muamua lava o le Aliʻi toetu, o fafine. E mafai ona maua lenei i Luka 24: 1-10:[3]

“Ae i le aso muamua o le vaisapati, ua latou o atu i le tuugamau i le vaveao, ma aumai mea manogi na latou saunia. ² Ae na latou mauaina le maʻa ua fuli ese mai le tuʻugamau. ³ ma ina ua latou ulu atu, latou te leʻi maua le tino o le Alii o Iesu.⁴ A o fememeaʻi i latou i lenei mea, faauta! e toalua tagata na o mai i o latou ofu pupula. ⁵ Na fefefe fafine ma faasaga pea o latou foliga i le eleele, ma na faapea atu tamaloloa iā i latou: “Aiseā ua outou saili ai le ua soifua i ē ua oti? ⁶ E le o iinei o ia, a ua toe tu mai. Manatua foʻi le auala na ia tautala atu ai iā te oe a o iai i Kalilaia, ⁷ fai mai o le Atalii o le tagata e tatau ona tuu atu i tagata agasala ma fasiotia i luga o le laau ma i le aso tolu toetu. " ⁸ Ona latou manatua ai lea o ana upu, ⁹ 'Ona latou toe foʻi mai ai lea mai le tuʻugamau ma faʻamatala atu nei mea uma i le toʻasefulu ma le tasi ma isi uma. ¹⁰ O i latou o Maria le Makatala, Ioana, ma Maria le tinā o Iakopo. O isi fafine foʻi na latou faʻamatalaina atu nei mea i le 'au' aposetolo. "

I lenei tala o loʻo tusia ai igoa o fafine e toʻatolu. E manaia lenei mea ona o le molimau a fafine e tau le talitonuina i lena sosaiete. Ma, afai o le teuga o se talafatu o se leaga taumafaiga.

2. O aposetolo na mulimuli ane avea ma poutu o le aulotu fou latou te leʻi talitonu i le molimau. E mafai ona maua lenei i Luka 24: 11-12:

"Peitai, o nei faaupuga na pei o ni mea valea ia i latou, ma latou te le talitonu i fafine.¹² A 'ua tu i luga Peteru ma momoʻe atu i le tuʻugamau, ua punou i luma ma iloa atu na o' ie lino. Ona alu ai lea o ia ma tau mafaufau ia te ia lava pe o le a le mea ua tupu. ”

O nei tamaloloa o taʻitaʻi ma poutu o le uluaʻi aulotu ma o lenei tala na valiina ai i latou i se malamalama le lelei faʻatasi ai ma lo latou tuʻulafoaʻiina o Iesu i le lua aso ua tuanaʻi. Afai o lenei o se fafau, toe, o se matua mativa lava.

3. E sili atu i le 500 tagata na molimau-vaai ma vaai i le Alii toetu o Iesu ma o le toatele na soifua 20-faaopoopo tausaga mulimuli ane ina ua tusia e Paulo i totonu 1 Korinito 15:6:

"Ina ua maeʻa lena, sa faʻaali o ia i le silia ma le 500 uso i le taimi e tasi, o le toʻatele o loo matou mafuta pea, e ui o nisi ua momoe i le oti. ” 

O Paulo ose loia. ma o loʻo ia tuʻuina mai le anoanoaʻi o molimau vaʻai i lenei mea, fai mai na o nisi na feoti. E le ogatusa lea ma se talafatu.

4. O le a le mea na latou mauaina i le avea ma kerisiano? Afai e le moni le tala, o le a la le mea na latou mauaina mai le talitonu ma ola mo lenei pepelo? E leʻo maua e uluaʻi kerisiano le tamaoaiga, malosiʻaga, tulaga poʻo le taʻutaʻua i le sosaiete a Roma, Eleni poʻo tagata Iutaia. O lenei tulaga o loʻo faʻailoa lelei mai e le Aposetolo o Paulo i 1 Korinito 15: 12-19:

"Afai o loʻo folafolaina atu na toe tu mai Keriso mai le oti, pe faʻapefea la ona fai mai nisi o outou e leai se toe tu mai o e ua oti? ¹³ Afai, e moni, e leai se toe tu mai o le ua oti, lona uiga e leʻi toe faʻatuina mai Keriso. ¹⁴ Afai e le toe faʻatuina mai Keriso, e mautinoa la le aoga a matou talaʻiga, e faʻaleaoga foi lou faʻatuatua. ¹⁵ E faʻapea foʻi 'ona faʻamaonia i matou o molimau pepelo i le Atua, talu ai' ua matou molimau pepelo i le Atua i le fai atu na ia faʻatūina le Keriso, na ia lē faʻatūina mai pe 'āfai e lē toe faʻatūina mai ē' ua oti. ¹⁶ Auā afai e lē toe faʻatutūina ē ua oti, e leʻi faʻatūina foʻi Keriso. ¹⁷ Afai foi e le toe faatuina Keriso, e leai se aoga o lo outou faatuatua; e te tumau pea i au agasala. ¹⁸ E faʻapena foi i latou na momoe i le oti ma ia Keriso, ua fano. ¹⁹ Afai o lenei olaga ua naʻo lo tatou faʻamoemoe ia Keriso, e tatau ona sili atu lo tatou alofa nai lo seisi. "

5. Na latou lotomalilie e tuu o latou ola i le mea moni na toetu ma soifua Iesu. O le upu Eleni 'martyr' o lona uiga ia molimau ae na iai se uiga faʻaopoopo mai le faʻaKerisiano lea na oʻo mai ai ma le faʻataulagaina o se ola seʻia oʻo i le oti. I le iuga, na naunau le au Kerisiano anamua e faʻataua o latou olaga i lenei mea na tupu. Na latou puapuagatia ma feoti foi mo lenei talitonuga. Lenei e talanoaina i 1 Korinito 15: 29-32:

"A leai, o le a le mea o le a latou faia o loʻo papatisoina mo le faʻamoemoe o le oti? Afai e le toe tutu mai e ua oti, aisea foi ua latou papatisoina ai mo le mafuaʻaga o le avea ai? ³⁰ Aisea tatou te lamatia ai i itula uma? ³¹ O aso uma ou te feagai ai ma le oti. O le mea lea, uso e, 'ua' iā te aʻui le Keriso Iesu lo tatou Aliʻi. ³²  Afai e pei o isi tamaloloa, ua ou tau ma manu feʻai i Efese, o le a le aoga ia te aʻu? Afai e le toe tutu mai e ua oti, "tatou aai ma inu, aua a taeao tatou te oti."

iʻuga

O lenei auala faigofie, i loʻu poto masani, na taitai atu ai i le tele o talanoaga anoa. E faʻaosofia ai le mafaufau i lenei mataupu, fausia le faʻatuatua moni ma molimauina ia Iesu ma lona Tama. E aloese mai talanoaga umi ma fesoasoani foi ia i latou e talitonu i le evolusione ia iloa o lo latou talitonuga e faʻavae i luga o le faʻavae oneone. O le a faʻamoemoe e faʻaosofia o latou mafaufau mafaufau ma amata se suʻesuʻega o le afioga a le Atua.

_________________________________________________________________________________

[1] O tusitusiga paia uma e faʻavae i luga o le New World Translation 2013 edition.

[2] AD e tu mo Anno Domini (I le tausaga o lo tatou Aliʻi) ma o le tele o tagata e masani i lenei nai lo le tekinolosi sili atu le saʻo CE (Common Era).

[3] E fautuaina e faitau uma Evagelia e 4 o le toetu e fausia ai se ata atoa. Lenei ua matou taulaʻi atu i le Evagelia a Luka.

Eleasar

JW mo le silia ma le 20 tausaga. Na faamavae talu ai nei o se toeaina. E na o le afioga lava a le Atua o le upu moni ma e le mafai ona toe faaaogaina ua tatou i ai i le upu moni. Eleasaro o lona uiga "Ua fesoasoani le Atua" ma ou te tumu i le faafetai.