O mataupu o le “Saving Humanity” ma mataupu lata mai e uiga i le faamoemoe o le toetū ua talanoaina ai se vaega o se talanoaga faifai pea: Pe o le a ō atu ea i le lagi Kerisiano o ē na onosaia, po o le fesootai atu ma le lalolagi e pei ona tatou iloa nei. Na ou faia lenei suʻesuʻega ina ua ou iloa le tele o le fiafia o nisi o oʻu uso Molimau a Ieova (i lena taimi) i le manatu o le avatu o faatonuga. Ou te faamoemoe o le a fesoasoani lenei mea i Kerisiano ina ia maua atili ai se vaaiga mamao i le faamoemoe o loo ia i tatou, ma le faamoemoe o loo iai mo le fanau a tagata atoa i se lumanaʻi lē mamao. O mau uma/fa'asinoga na aumai mai le Faaliliuga a le Lalolagi Fou, se'i vaganā ua ta'ua i se isi itu.
O le a Latou Pulea o ni Tupu: O le ā le Tupu?
“E pule foʻi i latou o ni tupu faatasi ma ia i tausaga e 1000” ( Faaa. 20:6 ).
O le a le tupu? O se fesili uiga ese, atonu e te manatu. E manino mai, o le tupu o se tasi na te faia le tulafono ma taʻu atu i tagata le mea e fai. O le tele o atunuu sa i ai pe sa masani ona i ai tupu ma masiofo, e fai ma sui o le setete ma le malo faavaomalo. Ae e lē o le ituaiga tupu lea na tusi e Ioane. Ina ia malamalama i le tofiga o se tupu, e tatau ona tatou toe foʻi i tua i le taimi o Isaraelu anamua.
Ina ua taʻitaʻia e Ieova le fanauga a Isaraelu mai i Aikupito, na ia tofia Mose ma Arona e fai ma ona sui. O lenei faatulagaga o le a faaauau pea i le gafa o le aiga o Arona ( Esoto 3:10; Eso. 40:13–15 ; Numera 17:8 ). I le faaopoopo atu i le faiva faaositaulaga a Arona, sa tofia le ʻau sa Levī e auauna i lalo o lana taʻitaʻiga mo galuega eseese e pei o le aʻoaʻo atu, o mea totino a Ieova ( Nume. 3:5-13 ). Sa faamasino Mose i lena taimi, ma sa ia tuuina atu se vaega o lenei matafaioi i isi i le fautuaga a le tamā o lana avā ( Esoto 18:14–26 ). Ina ua tuuina atu le Tulafono a Mose, e leʻi aumaia faatasi ma ni faatonuga po o ni tulafono mo le faaopoopo pe aveesea o ni vaega. O le mea moni, na faamanino mai e Iesu e leai se vaega itiiti e aveesea mai ai a o lei faataunuuina ( Mat. 5:17–20 ). O lea e foliga mai ai e leai se malo faaletagata, ona o Ieova lava ia o le Tupu ma le Faitulafono ( Iakopo 4:12a ).
Ina ua mavae le maliu o Mose, sa avea le faitaulaga sili ma sa Levi ma le matafaioi o le faamasinoina o le nuu i le taimi na latou nonofo ai i le nuu o le folafolaga ( Teu. 17:8–12 ). O Samuelu o se tasi o faamasino sili ona taʻutaʻua ma e foliga mai o se tupuga mai ia Arona, a o ia faataunuuina tiute na o ositaulaga e faatagaina e faia (1 Samu. 7:6–9,15–17). Talu ai na iʻu ina amio piʻopiʻo atalii o Samuelu, o lea na talosaga atu ai tagata Isaraelu i se tupu na te tausia le autasi ma tausia a latou mataupu faaletulafono. Ua uma ona faia e Ieova se faatulagaga i lalo o le Tulafono a Mose e talia ai se talosaga faapena, e ui e foliga mai o lenei faatulagaga e lē o lana uluaʻi fuafuaga ( Teu. 17:14-20; 1 Samu. 8:18-22 ).
E mafai ona tatou faapea atu o le faamasinoina o mataupu faaletulafono o le matafaioi autū lea a le tupu i lalo o le Tulafono a Mose. Na amata e Apisaloma lana fouvalega i lona tama, le tupu o Tavita, i le taumafai e suitulaga ia te ia e fai ma faamasino (2 Samu. 15:2–6). Na maua e le tupu o Solomona le atamai mai iā Ieova ina ia mafai ai ona ia faamasinoina le nuu ma taʻutaʻua ai ( 1 Tu. 3:8-9,28, XNUMX ). Sa gaoioi tupu e pei o se Faamasinoga Sili i o latou aso.
Ina ua puʻea Iuta ma ave tagata i Papelonia, na faamutaina le gafa o tupu ma na vaaia le faamasinotonu e pulega o atunuu. Na faaauau pea lenei mea ina ua latou toe foi mai, a o i ai pea i tupu na nofoia le pule mulimuli i le auala na faatulaga ai mea ( Esekielu 5:14–16, 7:25–26; Hakai. 1:1 ). Sa olioli le fanauga a Isaraelu i se tulaga tutoʻatasi seʻia oo i aso o Iesu ma tala atu, e ui lava sa iai pea i lalo o pulega faalelalolagi. E mafai ona tatou iloa lenā mea i le taimi na fasiotia ai Iesu. E tusa ai ma le Tulafono a Mose, o nisi o mea sesē sa tatau ona faasalaina e ala i le fetogia i maa. Peitaʻi, ona o le Tulafono a Roma na latou gauaʻi i ai, na lē mafai ai e tagata Isaraelu ona poloaʻi pe faaaogā foʻi na faasalaga. O le māfuaaga lenā na lē mafai ai e tagata Iutaia ona ʻalofia le talosaga atu mo se faamaoniga mai le kovana o Pilato, ina ua latou taumafai e fasiotia Iesu. E leʻi faia foʻi e tagata Iutaia lenei faasalaga, ae o tagata Roma o loo iai le pule e faia ai lenei mea ( Ioane 18:28-31; 19:10-11 ).
E leʻi suia le faatulagaga ina ua suia le Tulafono a Mose i le Tulafono a Keriso. O lenei tulafono fou e le aofia ai soʻo se faʻamatalaga i le tuʻuina atu o le faʻamasinoga i luga o se isi tagata (Mataio 5:44-45; Ioane 13:34; Kalatia 6:2; 1 Ioane 4:21), ma o lea ua tatou taunuu ai i faatonuga a le aposetolo o Paulo i lana tusi i tagata Roma. Ua ia faatonuina i tatou ina ia tuuina atu i tatou lava i faipule silisili o se “auauna a le Atua” e tauia le lelei ma faasala le leaga (Roma 13: 1-4). Ae peitai, sa ia tuuina mai lenei faamalamalamaga e lagolago ai se isi faatonuga: e manaomia ona tatou faia lenei mea ina ia usiusitai ai i le poloaiga ia “aua le taui atu le leaga i le leaga” ae ia “filemu ma tagata uma” ma ia saili foi e faamalieina manaoga o o tatou fili. (Roma 12: 17-21). E tatou te fesoasoani iā i tatou lava e faia nei mea e ala i le tuuina atu o le tauimasui i aao o Ieova, o lē ua “tuuina atu” lenei mea i faiga faaletulafono a pulega faalelalolagi e oo mai lava i aso nei.
E faaauau pea lenei faatulagaga seʻia toe afio mai Iesu. O le a ia valaau atu i pulega faalelalolagi ina ia tali atu mo o latou vaivaiga ma le faapiʻopiʻo o le faamasinoga tonu ua iloa e le toʻatele o tagata, ma sosoo ai ma se faatulagaga fou. Na taʻua e Paulo o le Tulafono e iai le ata o mea o le a oo mai, ae e lē o se tino (po o: faatusa) o na mea ( Eperu 10:1 ). E tatou te maua foʻi upu faapena i le Kolose 2:16,17, 4 . Atonu o lona uiga o lenei faatulagaga fou, o le a maua ai e Kerisiano se sao i le faasaʻoina o mea i le tele o atunuu ma nuu ( Mika 3:24 ). O lea ua tofia ai i latou e pule i “ana mea uma”: o tagata uma lava, ua ia faatauina i lona lava toto ( Mataio 45:47-5; Roma 17:20; Faaaliga 4:6-1 ). O le ā le tele e aofia ai foʻi ma agelu, atonu e tatau ona tatou faatali e suʻe (6 Kori. 2:3-19). Na aumaia e Iesu se faamatalaga talafeagai i le faataoto i Mina i le Luka 11:27-XNUMX . Ia mātau o le taui o le faamaoni i nai mea iti o le “pule i… aai“. I le Faaaliga 20:6 , tatou te maua ai i latou e iai se vaega i le uluai toetutu e avea ma ositaulaga ma pule, ae o le a le ositaulaga e aunoa ma ni tagata e fai ma sui? Po o le a le tupu e aunoa ma se nuu e pule? I le tautala atili e uiga i le aai paia o Ierusalema, ua faapea mai le Faaaliga 21:23 ma faasolo atu ai i le mataupu e 22 o le a maua e nuu aogā mai nei faatulagaga fou.
O ai i latou ua agavaa mo na pulega? O i latou ia na “faatauina” mai le fanau a tagata o ni “faapolopolo” ma “mulimuli atu i le Tamai Mamoe i mea uma e alu i ai o ia” ( Faaaliga 14:1-5 ). O le faamasinoga i nisi o mataupu e mafai ona tuuina atu ia i latou, e pei lava ona tuuina atu e Mose mataupu laiti i alii eseese, e pei ona tatou vaaia i le Esoto 18:25-26 . E faapena foʻi ona tutusa ma le tofiaina o le ʻau sa Levī i le Numera 3: o lenei ituaiga o loo faaata mai ai le aveina e Ieova o ulumatua uma (o uluaʻi fua o tagata ola) o le Aiga o Iakopo ( Numera 3:11-13; Malaki 3:1-4,17, 2 ). . I le faatauina o ni atalii, ua avea ai Kerisiano faamaoni ma foafoaga fou e pei o Iesu. O le a saunia atoatoa i latou mo la latou lava vaega i le faamālōlōina o nuu ma le aʻoaʻoina o le Tulafono fou, ina ia mafai ai foʻi e tagata faapelepele uma o nuu ona maua se tulaga amiotonu i luma o le Atua moni i le taimi atofaina (5 Korinito 17). :19-4; Kalatia 4:7-XNUMX ).
Talofa Lang, fiafia i le tusiga. E mafai ona e auina mai ia te aʻu le faʻamatalaga e uiga i sauaga na e mauaina faʻapea foʻi ma le tusi na e tusia faʻamolemole. gavindlt@yahoo.com
I nai vaiaso talu ai na ou lafoina atu ai ia te oe se imeli, ae leʻi maua lava se tali. Na e mauaina lena imeli, pe atonu na tu'u ese e avea ma spam?
Manuia le taeao Ad Lang. O lo'u igoa o John & Ou te nofo i West Sussex, Egelani, e le o se miliona maila le mamao.
Ou te fou i le vaega BP & ou te maua le faʻamalosia o aʻu e ala i faʻataʻitaʻiga tuusaʻo a Eric, ma oe lava i le tuʻuina atu mo le upu moni.
E tele a'u manatu ou te fia talanoaina ma oe - o la'u tuatusi imeli atquk@me.com.
Atonu o le a ou faalogo atu ia te oe.
Le fait de devenir rois et prêtres et de régner sur la terre, ne veut-il tout simplement pas dire, « regner dans la vie avec Christ », selon le passage que tu cites de Romains 5:17 ?
Les Israélites, s'ils avaient suivi les voies de Jah, ne seraient-ils pas devenus « un royaume de prêtres », selon Esoto 19 : 5,6 ?
Auraient-ils gouverné pour autant sur d'autres ?
Ou, arrivés à ce stade, ne se seraient-ils pas suffit à eux-mêmes pour s'approcher de Jah, sans intermédiaire ?
Talofa Na ou mafaufau i faapolopolo aua e pei ona oti uma ia Atamu, e faapea foi ona faaolaina uma ia Keriso. A e taitasi i lona lava faatulagaga: o Keriso o le faapolopolo ia, a oo i lona afio mai o i latou o Keriso (1Korinito 15:21-23) Pe tatau ea ona i ai se koma pe a mavae atu – : Keriso ? Sa tusia Eleni e aunoa ma ni faailoga (i le faaliliuga o loo i luga ua faaopoopo faailoga ae o faailoga e mafai ona suia le uiga ) Afai o lea, e mafai ona faitau faapea o fua muamua e aoina a o leʻi oo i le afio faalua mai o Iesu O fua muamua e foliga mai e ese mai i latou e auai.... Faitau atili »