Aghju una pet peeve. Ùn femu tutti, dite! Benintesa, ma aghju un situ web, allora quì! U mo pet peeve-in realtà, ne aghju un certu, ma ne avete solu una stasera-hà da fà cù a penetrazione chì avemu per una estrema (è senza significatu) precisione in i rapporti di numeri. Pigliate oghje Fighjulatu.  (Un articulu eccellente, à propositu) Sicondu u paràgrafu 12, avemu stampatu di più cà copie 178,545,862 di u Traduzzione Mundiale Nova.  Perchè ùn pudemu micca dì chì più di 178 milioni sò stati stampati, o più di 178.5 milioni sò stati stampati, o ancu più di 178,545,000 sò stati stampati? Ma NOOO! Avemu da specificà finu à unità singole. Questu hè chì tutti noi pudemu stà tranquilli chì l'ultime 862 copie ùn andavanu micca male. Micca solu què! Ci sò in realtà più di i 862. Forse 178,545,863, o 178,545,864, o, è questu hè u modu fora, ma ci pò esse veramente 178,545,865. (w13 2/15 p. 6 par. 12)
Allora dinò, chì hè questa inclinazione chì avemu in dichjarà numeri enormi finu à l'ultima cifra significativa? Hè un termu matematicu, perchè in un cuntestu di u mondu reale, ùn ci hè nunda di significativu in questu. In fatti, cù numeri cusì grandi, ùn ci hè alcuna significazione per l'ultime 3 cifre, forse ancu quelle l'ultime 6. Seriamente, queste ultime 862 Biblie significanu veramente qualcosa per voi, gentile lettore? Pudete circundà a vostra mente intornu à 178 milioni? Aghju fattu a matematica. Accatastendu chì parechje bibbie vi darianu una colonna vicina à 3,000 miglia di altezza. A Stazione Spaziale Internaziunale orbita solu à 220 miles. 3,000 chilometri di biblie accatastate! E l'ultimi 862? Ùn averianu mancu attraversu u vostru parking di a sala di u Regnu.
Allora chì hè questu ossessione eccessiva per a precisione? Sicondu u 2012 Annuario, avemu passatu 1,707,094,710 ore in serviziu di campu. Averiamu pussutu dì "più di 1.7 miliardi". Chì faria u puntu, nò? Ma questu ùn seria micca ghjustu per quelle povere anime chì anu travagliatu per mette in quellu ultimu 710. Oh no! Avemu bisognu di arregistrà è riportà ogni ora. Questu presuppone, naturalmente, chì tutti i 7,394,672 di noi avemu segnalatu ogni ora è quartu d'ora cun due diligence, perchè se cuminciamu à fudging i numeri, bè chì ùn averia mai fattu. U tessulu stessu di a sucietà si cascarà. Ci seria u caosu.
Ci hè dettu chì noi seguità i numeri cun tali precisione, perchè hè ciò chì era fattu in i tempi di a Bibbia.
Veramente ???
Lasciatemi dumandà questu. Quanti eranu à a riunione in Pentecoste quandu Matthias hè statu numinatu per occupà u postu liberatu da Ghjuda è u spiritu santu hè statu primu versatu nantu à a congregazione cristiana - senza dubbiu una di e riunioni più impurtanti di tutti i tempi?
120, dite? AIHRR! Sbagliatu!
«(A folla di persone era tutta inseme circa centu vinti) "  - Atti 1: 15
Chì !? Ùn eranu micca capaci di cuntà cun più precisione? Anu avutu da circundà à a decina più vicina? Sicuramente qualcunu s'era arricurdatu di purtà u so saccu abacus. Quanti sò stati battizati quellu ghjornu? Circa 3,000 anime! QUASI 3,000 ANIME !? Avemu avutu 262,131 battezzati l'annu scorsu, ma in u primu seculu, eranu simpliciamente cuntenti di arrotulà à i mille più vicini. Sacrilegiu! (Atti. 2:41)
Ùn sò micca di voi, ma culpaghju à Henry Ford. Ebbè, micca solu Henry. Sò sicuru chì l'industria di l'assicuranza hà avutu qualcosa à chì vede, ciò chì cun i so tavuli attuariale è tuttu. Forse avemu avutu u nostru amore per e statistiche.
Pensu chì forse avemu sta idea chì, se ùn raportemu micca ogni ultima ora è quartu d'ora, simu in qualche modu ingannendu à Diu. Forse duveriamu lasciare entre tutti i nostri statisticiani nant'à un picculu secretu. Diu pò fà a so propria matematica. Hè in realtà abbastanza bè. Aghju questu da una fonte affidabile. Dunque ùn ci hè veramente bisognu di cuntà finu à l'ultima frazione. Ùn ci hè bisognu di capì quanti anni un zitellu hà prima di pudè cuntallu cum'è un participante à a riunione. (A risposta, à propositu, hè di 1 annu, 7 mesi, 12 ghjorni, ma solu s'ellu pesa più di 22 sterline.) Ùn ci hè bisognu d'acqua di e nostre statistiche di Studii Biblici aghjunghjendu in 10 minuti studii di porta à u mischjà. I numeri ùn significanu veramente nunda.
Sapemu tutti ciò chì Mark Twain hà dettu di bugie è statistiche. Sì ùn sì, circà lu. Stu situ hè di tariffa G.
A dicu: Vive e numeri tondi!
Avà aghju da avè 1.257 once scotch. Questa sfiatata hè un travagliu assetu.
 

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    12
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x