"Pensate chì sapete più di u Guvernu?"
 

Pruvate à alzà una obiezione à qualcosa insegnatu in i magazini aduprendu scritture per sustene a vostra pusizione è sarete inevitabilmente incontratu cù stu contrapunch. Quelli chì useranu questu argumentu contru à voi pensanu veramente chì hè validu. Ignuranu u fattu chì ùn ci hè nisun sustegnu scritturale per u cuncettu di una autorità umana indiscutibile in a congregazione cristiana. Autorità, iè; auturità incontestabile, innò. Quelli chì usanu questu argumentu per silenziare tutte e sfide truveranu modi per licenziare passaggi induve Paulu loda discepuli chì anu verificatu tuttu in a Scrittura prima di accettà ogni insegnamentu cum'è verità. (Atti 17:11; Rom.3: 4; 1 Tess. 5:21)
Di particolare rilevanza in questu riguardu hè Galatini 1: 8:
"Tuttavia, ancu s'ellu we o un ànghjulu fora di u celu ti deverà dichjarà à voi cum'è una bona nutizia qualcosa più allora di ciò chì noi ti diciamu di Ghjesù cum'è bona nutizia, lascià lu esse curputu. "
Secondu u nostru insignamentu, Paulu era un membru di u corpu di guvernu di u I seculu.[I]  Basatu annantu à st'insignamentu, u "noi" ch'ellu riferisce duverebbe include un corpu cusì augustu. Avà, sì ancu a direzzione è l'insignamentu da u primu guvernu seculu di u guvernu duverebbenu esse esaminati è valutati se era o micca in accordu cù a verità dighjà ricevuta sottu ispirazione, quantu di più duvemu esse permessi di fà listessa oghje.
Dicu: "permessa fà », ma ùn hè micca veramente un'applicazione precisa di e parolle di Paul, nò? Ciò chì dice l'apostulu pò esse capitu solu cum'è un duvere chì tutti i cristiani devenu fà. Accettà cecamente ciò chì ci hè insegnatu ùn hè solu una opzione.
Sfurtunatamente, noi cum'è Testimoni di Ghjehova ùn duvemu micca stu duvere. Ùn simu micca ubbidienti à sta direzzione ispirata. Ci hè stata data una franchigia di manta da u stessu tippu d'auturità da cui hè destinata à prutetteci. Ùn "esaminemu currettamente e Scritture ogni ghjornu" per vede s'ellu ci hè insegnatu in e nostre publicazioni o da a piattaforma. Ùn "assicuremu micca di tutte e cose", nè "tenemu fermu ciò chì va bè". Invece, simu cum'è quelle altre religioni chì avemu disprezzatu per decennii cum'è pussessori di fede ceca, cridendu senza dubbitu tuttu ciò chì i so dirigenti li anu tramandatu. In fatti, simu oramai peghju di quelli gruppi, perchè ùn mostranu micca a fede ceca di decenni passati. I cattolici è i protestanti si sentenu liberi di dumandà è di sfidà parechji di i so insegnamenti. Se ùn sò micca d'accordu cù e so chjese, ponu semplicemente parte senza paura di alcuna ripercussione ufficiale. Nunda di què ùn hè vera per noi cum'è Testimoni di Ghjehova.
Questa accettazione ceca è una attitudine indiscutante hè evidenziata da a liberazione di l'ultime issue di A Vigia, U 15 di ferraghju di u 2014. Per principià, cunsiderate chì i primi dui articuli discutenu u Salmu 45, un cantu particularmente cummuvente di lode à u futuru rè. Questu hè presentatu da u salmista ispiratu cum'è una bella alleguria poetica. Tuttavia, u scrittore di l'articulu ùn hà alcun scrupulu per interpretà cun piacè ogni aspettu di u Salmu, applicandu per adattassi à a nostra struttura duttrinale attuale chì implica 1914. Ùn si vede micca bisognu di furnisce un sustegnu scritturale per queste interpretazioni. Perchè ci deve esse? Nimu ùn li interrugherà. Semu stati bè addestrati per accettà queste cose cum'è vere, perchè venenu da una fonte impensabile.
U terzu articulu di studiu discute nantu à Ghjehova cum'è "U nostru Babbu", à tempu un fornitore è un prutettore. Ciò chì hè stranu di questu hè chì l'articulu di studiu assai prossimu è finale hè intitulatu: "Ghjehova - U nostru Best Friend". Avà ùn ci hè nunda di male, credu, cun cunsiderà u vostru babbu cum'è u vostru megliu amicu, ma dicemu onesti, hè un pocu stranu. Inoltre, questu ùn hè micca veramente a forza di l'articulu. Ùn si parla micca chì un figliolu sia un amicu di u so babbu, ma piuttostu un non-figliolu, un furesteru di a famiglia, hè incuragitu à circà amicizia cù u Babbu. Cusì pare chì parlemu di esse u megliu amicu cù u babbu di qualcunu. Ciò si inserisce in a nostra struttura duttrinale chì considera i milioni di Testimoni di Ghjehova in terra oghje cum'è amichi di Diu, micca i so figlioli.
Sò sicuru chì a stragrande maggioranza di i Testimoni di Ghjehova chì studieranu st'articulu in l'annu novu ùn anu mancu rimarcatu a dicotomia di pensà à Ghjehova cum'è u Patre di unu mentre si cunsideranu simultaneamente per esse solu u so amicu. Nè mancu avveranu chì tutta a premessa per u quartu articulu hè basata annantu à una sola Scrittura applicata à unu di i servitori di Ghjehova in tempi pre-israeliti; in un tempu prima ci era una nazione per u so nome, è seculi prima ci era una relazione di allianza chì hà purtatu cum'è tutore à u Cristu è una alleanza ancu migliore chì hà apertu a strada per u restauru di tutte e cose. Saltemu nantu à tuttu què è focalizendu nantu à a relazione unica per u tempu chì Abraham hà avutu cum'è qualcosa da bramà. Se andessi à un principe è li dite, dimenticate di esse u figliolu di u rè, ciò chì vulete veramente hè di esse u so amicu, probabilmente ti lancerebbe fora di u palazzu.
Sò sicuru chì alcuni chì anu lettu questu post cuntrariaranu cun l'obiezione chì ùn importa micca quante scritture ci sò ... finchè una sola esiste, avemu a nostra prova. À una tale mi piacerebbe dà a rassicuranza chì ùn aghju nisun prublema chì Diu mi cunsidereghja un amicu. A mo dumanda hè chì cum'è cristianu, sott'à l'insignamentu di u Cristu, hè cusì chì Ghjehova vole chì mi cunsidereghja?
Date un'occhiata à sta lista di campionamentu di e Scritture di l'era cristiana. Chì tippu di rilazione stanu esaltendu?

    • (Ghjuvanni 1: 12). . . Eppuru, quanti chì l'avianu ricevutu, à elli li dava autorità di diventà figlioli di Diu, perchè anu esercitatu a fede in u so nome;
    • (Rumani 8: 16, 17). . .U spiritu stessu hè testimone di u nostru spiritu chì simu figlioli di Diu. 17 Sì, allora, simu zitelli, simu eredi: eredi di Diu, ma eredi cumuni cun Cristu, à condizione chì soffremu inseme chì pudemu ancu esse glurificati inseme.
    • (Efesini 5: 1). . Per quessa, diventate imitatori di Diu, cum'è zitelli amati,
    • (Filippini 2: 15). . .Què tù pò venite à esse senza culpa è innocente, figlioli di Diu senza mancu trà una generazione torcia è torcia, trà i quali brillasti com'è illuminatori in u mondu,
    •  (1 John 3: 1) 3 Vede chì tipu d'amore ci hà datu u Babbu, cusì chì duvemu esse chjamati figlioli di Diu; è tali simu. . . .
    • (1 John 3: 2). . .Cari amati, avà simu figlioli di Diuma, ma, ancu ùn hè micca statu manifestatu ciò chì seremu. . . .
    • (Matteu 5: 9) . .Happy sò u pacìficu, postu chì saranu chjamati 'figlioli di Diu. . .
    • (Rumani 8: 14). . Per tutti quelli chì sò guidati da u spiritu di Diu, queste sò i figlioli di Diu.
    • (Rumani 8: 19). . .Per ciò chì aspetta a sperazione di a creazione aspetta u rivelazione di i figlioli di Diu.
    • (Rumani 9: 26). . .'Ni sò u mo pòpulu, 'quì si saranu chjamati'figlioli di u Diu vivante. ""
    • (Galatini 4: 6, 7). . .Anzi perchè TU sì figlioli, Diu hà mandatu u spiritu di u Figliolu in i nostri cori è urla: "Abba, Babbu!" 7 Dunque, ùn site più schiavu ma figliolu; è se un figliolu, ancu eredi per mezu di Diu.
    • (Ebrei 12: 7). . .Iè per a disciplina TU sì endurevule. Diu hè trattendu cun voi cum'è cù i figlioli. Per quale figliolu hè chì un babbu ùn hà micca disciplina?

Questa ùn hè mancu appena una lista esaustiva, ma rende abbastanza chjaru u fattu chì Ghjehova vole chì u cunsideremu cum'è un Babbu è noi cum'è i so figlioli. Avemu un articulu sanu dedicatu à l'idea chì duvemu pensà à noi stessi cum'è figlioli di Diu? Innò! Perchè nò. Perchè ci amparanu chì ùn simu micca i so figlioli. Va bè, allora. Sicuramente ci deve esse un altru elencu di scritture da i scrittori cristiani per trasmette quell'idea. Vuleria vede lu? Sò sicuru chì l'avete. Eccu dunque:

No, ùn hè micca una misprint. A lista hè viota. Nisuna Scrittura parla di sta relazione trà Ghjehova è noi. Nisunu. Nada. Zilch. Se dubite chì - è duverebbe - scrivite "amicu *" senza e virgulette in u mutore di ricerca WT Library è fighjate ogni esempiu di a so apparizione in e Scritture cristiane.
Cunvintu?
Ciò chì avemu hè un cuncettu chì ritenemu cusì impurtante per dedicà un articulu sanu di studiu à questu è poi investisce in a so cunsiderazione qualcosa in l'ordine di 12 à 15 milioni di ore-man (permettendu a preparazione di a riunione, u viaghju è u tempu à u studiu. ) Eppuru, i scrittori cristiani sottu ispirazione ùn anu investitu una sola linea di testu à l'idea. Mancu una sola linea!

Cismata in Cism

Mentre lettu à traversu u numeru, mi sò trovu sperimentendu una sensazione di crescente disgrazia. Ùn vogliu micca chì questu sia u statu di l'affari quandu aghju lettu una rivista chì aghju guardatu à tutta a mo vita cum'è una fonte d'istruzione biblica. Ùn vogliu micca ch'ella sia difettosa è ùn vogliu micca particularmente ch'ella sia cusì trasparente difettosa. Tuttavia, mentre aghju continuatu à leghje, avia da truvà u mo scantu chì cresce ancu di più.
A "Dumanda da i lettori" chì cunclude a rivista esamina se i Ghjudei anu capitu a cronulugia di a prufezia di Daniel di e Settanta Settimane. A premessa da a quale u scrittore travaglia hè: "Mentre chì sta pussibilità ùn pò esse scartata, ùn pò micca esse cunfirmata". U restu di l'articulu esce da u so modu per dimustrà chì mentre ùn pudemu micca escludelu, probabilmente ùn anu micca capitu a cronologia.
Una di e ragioni date hè chì ci era "parechje interpretazioni cuntrastanti di e 70 settimane in i tempi di Ghjesù, è nimu si avvicina à a nostra comprensione attuale". Paremu chì simu implicati chì sapemu tutte l'interpretazioni chì esistevanu 2,000 anni fà? Cumu pudemu? Peggiu, simu implicati chì a nostra capiscitura attuale di una prufezia hè quella ghjusta, ma nisuna di e so interpretazioni era. Questu pare assurdu, ùn hè micca? Per principià, oghje duvemu andà cù e scuperte archeologiche è i calculi cronologichi di studiosi seculari. I Ghjudei di u ghjornu di Ghjesù duvianu ghjustu vagabondà in l'archivi di u tempiu induve i registri mostranu a data precisa chì l'eventi chì marcavanu u puntu di partenza si sò fatti. Avemu da leghje traduzzioni di e parolle di Daniel. Puderanu leghje è capì in a lingua originale. Suggeremu veramente chì a nostra comprensione deve esse più precisa di a soia?
Chì ci eranu interpretazioni erronee di a prufezia di Daniel ùn hè mancu appena ragione per cunclude chì ùn ci ne era ancu esatte. Oghje, ci sò parechje interpretazioni sbagliate di l'insignamentu di a Bibbia nantu à a morte o a natura di Diu. Avemu da cunclude tandu chì nimu ùn hà dirittu. Chì ùn augura micca bè per noi, vero?
Unu di l'esempii di l'articulu ùn hè mancu pertinente. Si riferisce à una interpretazione errata da parte di i Ghjudei in u seculu secondu. Ma a quistione chì si face hè se i Ghjudei di u tempu di Ghjesù anu capitu a prufezia. Benintesa, i Ghjudei di u secondu seculu averianu una interpretazione sbagliata. Avè ammessu à u dirittu seria esse ammessu chì u Messia hè ghjuntu in tempi previsti è l'anu tombu. Aduprà st'esempiu per 'pruvà' u nostru puntu hè - è mi dispiace assai d'avè da aduprà sta parolla ma hè Biblica è più impurtante, hè precisa - hè ghjustu stupidu.
Un altru puntu per scuragisce l'idea chì i Ghjudei anu capitu a prufezia di e 70 settimane à u mumentu di a so realizazione hè chì nisun scrittore biblicu ne menziona. Matteu menziuneghja u cumpiimentu di parechje profezie di e Scritture Ebraiche, allora perchè micca questu? U fattu hè chì assai di e referenze di Matteu sò arcane è ùn anu micca pussutu esse largamente cunnisciuti. Per esempiu, dice, "è ghjunse è stava in una cità chjamata Nazaretta, affinchì si pudessi rializà ciò chì era statu dettu per mezu di i prufeti:" Serà chjamatu Nazarenu "." (Mat. 2:23) Ùn ci hè micca Ebreu Scrittura chì dice in realtà quessa, è pare chì Nazaretta ùn esistessi micca à u mumentu chì e Scritture Ebraiche eranu scritte. Apparentemente, Matteu face allusione à riferimenti à Ghjesù chì era u "germoglio", chì hè a radice etimologica di u nome, Nazareth. Cum'è l'aghju dettu, arcane. Dunque ci era una ragione valida per Matteu di signalà tutti sti minori cumpiimenti prufetichi truvati in a vita di Ghjesù. (Isaia 11: 1; 53: 2; Ghjer 23: 5; Zach 3: 8)
Tuttavia, se a profezia di e settimane 70 era largamente cunnisciuta, ùn ci sarebbe alcuna ragione per mette in evidenza. Perchè signalà qualcosa chì hè cunniscenza cumuna. Slim ragiunamentu forse, ma cunsiderate questu. Ghjesù hà preditu a distruzzione di Ghjerusalemme. A rializazione riesciuta di sta prufezia averia fattu una longa strada per rinfurzà a fiducia in u Messia trà Ghjudei è Gentili à a fine di u primu seculu quandu l'Apostolu Ghjuvanni hà scrittu u Vangelu, e lettere è a Rivelazione. Eppuru, ancu se scrittu più di 30 anni dopu l'evenimentu, Ghjuvanni ùn ne face nunda. Se duvemu piglià l'assenza di menzione di una realizzazione prufetica da i scrittori biblici cum'è prova chì ùn l'anu micca capita, allora ùn pudemu micca solu cunclude chì e 70 settimane di Daniel ùn sò micca state capite, ma duvemu aghjunghje in u cumpiimentu di u prufezia cuncernendu a distruzzione di Ghjerusalemme.
Questu hè un ragiunamentu chjaramente falacente.
I scrittori ùn anu micca menzionatu u cumplimentu di e 70 settimane perchè era dighjà una cunniscenza cumuna, o Ghjehova ùn li hà micca inspiratu à scrive lu per altre ragioni? Quale pò dì? Tuttavia, cunclude chì una prufezia intesa specificamente per prevede l'arrivu di u Messia finu à l'annu stessu hè passata inosservata o incompresa da tutti, cumpresi i fideli, hè di suppone chì Diu hà fiascatu in u so scopu di fà cunnosce sta verità. U fattu hè chì tutti aspettavanu l'arrivu di u Messia in quellu tempu. (Luca 3:15) I racconti di i pastori trenta anni prima avarianu pussutu avè qualcosa à chì vede, ma una prufezia cronologica chì palisava l'annu averia sicuramente avutu un impattu maiò. Cunsiderate dinò chì a prufezia ùn avia bisognu d'interpretazione. A differenza di a nostra propria cronulugia chì punta à u 1914 chì hè custruita nantu à una decina di assunzioni è interpretazioni speculative, e settimane 70 danu una chiara indicazione di u so puntu di partenza, u so periodu di tempu è u so puntu finale. Nisuna interpretazione vera necessaria. Basta à andà cun ciò chì dice è cercà roba in l'archivi di u tempiu.
Precisamente era ciò chì a profezia hè statu posta à furnisce.
Datu questu, perchè andemu fora di u nostru modu per scuraggià l'idea chì l'avianu pussutu capì à quellu tempu. Pò esse perchè s'elli l'avessinu capitu, simu lasciati spiegà cumu ùn puderianu micca avè capitu ancu l'altra prufezia di Daniel dicemu precisà l'iniziu di a presenza invisibile di Cristu?
In Atti 1: 6 i discepuli dumandanu se Ghjesù avia da ristabilisce u regnu d'Israele. Perchè chiede chì s'elli pudessinu semplicemente andà à u tempiu, cercà l'annu precisamente chì Gerusalemme hè stata distrutta (ùn ci hè bisognu di studiosi seculari allora) è fattu a matematica? Pare incongruu chì noi, dui millenarii dopu, pudessimu capisce sta prufezia, ma i discìpuli ebrei dopu à 3 anni è mezu amparendu à i pedi di Ghjesù ne serianu ignuranti. (Ghjuvanni 21:25) Tuttavia, se pudemu cunvince chì ùn anu mancu capitu a profezia 70 Settimane di cumpiimentu unicu chì ovviamente richiede un calculu cronologicu, allora cumu si puderianu aspettà di capisce u duale assai più esotericu -cumplementu natura di i 7 tempi di u sognu di Nabucodonosor?
Dunque tornendu à a quistione originale: "Pensate chì sapete più di u Corpu Governatore?" Vuleria pudè dì di nò. Sò ottu membri nantu à ottu milioni. Sò ognunu veramente "unu in un milionu". Si pò pensà chì Ghjehova averia sceltu u megliu di i migliori. Sò sicuru chì hè ciò chì a maggior parte di noi crede. Dunque mi ralegra assai quandu publicemu articuli cusì chì ponu esse mostrati cusì facilmente chì cuntenenu difetti in u ragiunamentu. Ùn sò micca speciale. Ùn aghju micca dutturatu in lingue antiche. Ciò chì socu di a Bibbia l'aghju amparatu studendu la cù l'aiutu di e publicazioni di a sucietà Watchtower. Eiu-WE-simu cum'è un studiente universitariu chì studia biologia, chì impara una grande quantità di verità mischiata cù assai falsa duttrina scientifica. Quellu studiente serà gratu per a verità ch'ellu hà amparatu ma ùn saprà idealizà micca i so maestri, soprattuttu s'ellu hà vistu chì anu amparatu ancu assai falsità evoluzionaria stupida.
Dunque u fattu hè chì a quistione uriginale si basa nantu à una falsa premessa. Ùn hè micca chì ne sappia di più o bisognu di sapè di più cà u Corpu Dirigente. Ciò chì so hè irrilevante. Ciò chì hè pertinente hè chì Ghjehova hà datu a so parolla per mè è per voi è per tutti noi. A Bibbia hè a nostra carta di strada. Pudemu tutti leghje. Puderemu avè una guida da l'omi nantu à cumu aduprà a carta di strada, ma à a fine, duvemu turnà à ella per verificà chì ùn ci guidanu micca per u caminu di u giardinu. Ùn ci hè micca permessu di ghjittà a carta è di fidà si à l'omi per navigà per noi.
Mi dispiace à leghje riviste cum'è u numeru di u 15 di frivaghju 2014 perchè pensu chì puderiamu esse tantu megliu ch'è questu. Duvemu esse. Purtroppu ùn simu micca, è ancu di più tristezza, paremu di peghju.
 


[I] Hè vera chì parechji di noi chì sustenemu stu foru anu capitu chì in u primu seculu ùn esistia micca un organu di guvernu cume a cunniscimu oghje. (Vede Un corpu di guvernazione di u Primu Seculu - Esaminendu i Basi Scritturali) Tuttavia, ciò chì hè impurtante quì hè chì l'Organizazione crede chì questu hè u casu, è più impurtante per u nostru tema, crede ancu è insegna chì Paul era un membru di questu organu. (Vede w85 12/1 p.31 "Dumande da i lettori")

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    98
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x