[Enoch era abbastanza per alluminà a mo carica sta settimana furnendu a maiò parte di a ricerca è formulazione per stu articulu].

[Da ws12 / 16 p. 26 Ghjennaghju 30-Febru 5]

«U peccatu ùn deve esse maestru di voi, videndu chì sì. . . sottu una buntà immeritata. "-ROM. 6: 14.

L'articulu di studiu di sta settimana atraverà più di l'attenzione abituale da JWs è non-JWs, postu chì si cede à u core di ciò chì parechji si sentenu hè unu di i più grandi settori di prublema in l'Organizazione: a so interpretazione di cume gestisce u peccatu in a congregazione.

L'apologisti di a Torra di Guardia piglieranu st'articulu di studiu cum'è evidenza chjara chì i Testimoni di Ghjehova anu prufittatu di a benevolenza immeritata di Diu (o grazia, cum'è u restu di a Cristianità a chjamerebbe) dapoi a publicazione di a prima Torre di Guardia in u 1879. Critici di a Torre di Guardia chì và da studiosi biblichi à certi membri attualmente attivi piglianu una pusizione differente. Pensanu chì mentre a Torre di Guardia pò esse partita sottu grazia chì hè andata allora da quellu chì hè scrittu in e Scritture è hà stabilitu e so leggi per guvernà u perdonu di i peccati. Pensanu chì invece di esse sottu grazia, a maiò parte di i Testimoni di Ghjehova sò sottu a lege di a Torre di Vigilanza. (Paragunate Rumani 4: 3-8; 8: 1; 11: 6) In sustegnu di a so pusizione, i critichi indiceranu à u sistema ghjudiziariu JW cum'è prova chì a so fede in a gràzia di Diu hè parente. I Testimoni di Ghjehova anu u dirittu di avvicinassi à Ghjehova in preghera per mezu di Ghjesù Cristu per piccati minori ma sò urdinati di cunfessà à l'anziani tutti i peccati gravi. I critichi dicenu chì sta prucedura crea un approcciu à dui livelli à a grazia postu chì l'anziani agiscenu da sustituti di Cristu per determinà se perdonà o micca un peccatu seriu. (Compare 1Ti 2: ​​5)

Allora chì pusizione hè curretta? Sò i Testimoni sottu à grazia cum'è proclamanu u titulu di Watchtower di sta settimana, o sò i critichi curretti à dì chì JW's sò sottu à a lege di a Watchtower piuttostu chè grazia? Hè a nostra speranza chì sta revisione ci aiuterà à risponde à queste dumande.

Amabilità o Grazia Inutile, Chì?

Cuminciamu per spiegà perchè i Testimoni preferiscenu u terminu "grazia minore" à a "grazia" assai più cumuna.

Mentre a maiò parte di e Biblià rende a parolla greca carisma or kharis cum'è "grazia" in inglese, u NWT prefiere ciò chì i testimoni cunsideranu cum'è a traduzzione più precisa di "buntà sottuservata". (Vede Insight on the Scriptures, vol. II, p. 280 sottu a rubrica Amabilità Micca.) I testimoni adopranu a mentalità "Ùn simu micca degni" in u so approcciu à l'amore di Diu. Serà quessa a visione chì Ghjehova vole à i figlioli di avè u so amore paternu? Hè vera chì cum'è peccatori, ùn meritemu micca a buntà basata annantu à i nostri meriti, ma a dignità di a persona cara hà ancu fattore in l'idea di grazia è di favore da Diu? Qualunque sia a risposta, a nostra visione deve esse sottumessa à quella di Diu.

Esplorà l'usu di a parolla greca attraversu u ligame sopra permetterà à u lettore studiosu di vede chì mudificà u nome cù l'aggettivu "immeritatu", impone un significatu restrittivu à carisma chì l'arrubba assai di a so ricchezza. A parolla ùn hè limitata à l'azzione di dimustrà a buntà per l'indemeritatu. Grace, invece, ùn hà micca significatu per un Testimone di Ghjehova. Richiede un studiu meditativu per capisce chì grazia o carisma significa per un cristianu specificamente è per quessa per u mondu in generale. Forse puderiamu esse megliu sirvuti sì eramu à fà ciò chì i parlanti inglesi anu fattu da seculi è aduttà una parolla straniera in a nostra lingua per sprime megliu un cuncettu novu. Forse charis faria un bon candidatu. Sarebbe bè d'avè una parolla chì pò applicà solu à Diu, ma chì hè un sughjettu per un'altra volta. Per avà, cuntrastaremu a gràzia cum'è capita in a cristianità cù a buntà immeritata cum'è predicata da i Testimoni di Ghjehova.

A quistione chì duvemu dumandassi hè induve si deve focalizà?

Per illustrà:

Imagine chì sì una persona senza casa. Sò persi, friddi, famiti è solu. Una notte una straniera si avvicina cun qualchi mantelli caldi, pane è sopa calda. U straneru vi dà ancu qualchì soldi per aiutà vi. Ti ringraziate da u fondu di u to core è dicenu "Ùn vi possu rimborsà".

U straneru risponde: "Sò chì ùn puderete micca rimborsà mi. In realtà ùn meritevi a mo amabilità. In veramente ùn aghju micca daveru aiutà. Ùn hè micca per voi, ma per causa di a persona generosa, sò chì a facciu. Spergu chì vi ringraziate.

Ghjè questu l'imaghjina chì Diu vole chì avessimu di i so atti di buntà, di a so grazia? Cuntrastemu cun un'altra risposta.

U stranieru risponde: «Ùn aspettu micca u rimborsu. A facciu per amore. Quandu puderete, imitami è mostrà amore à l'altri ".

Qualessu di i dui esempi riesce cun voi u più? Quale straneru chjamassi un omu graziosu? Un testimoniu di longu tempu hà rimarcatu, "Ùn mi piace micca aduprà u NWT perchè mi sentu chì mi dice chì ùn merite micca l'amore di Diu, ma chì meriteghju morire, mentre chì quandu vedo a parola" grazia ", mi fa Mi sentu cum'è Diu hè ansiosu per allargà l'amore ". (Ghjuvanni 3: 16)

Imponendu a lege

Videmu u modu cume l'articulu cita Romani 6: 14 cum'è u so testu di tema.

"U peccatu ùn deve micca esse maestru sopra à voi, videndu chì site ... sott'à una bondate merite"

U scrittore di l'articulu hà riassuntu a scrittura cù una ellissi, tagliendu e parolle, "micca sottu a lege". Perchè? E parolle occupanu troppu spaziu? L'apologhi di WT diceranu probabilmente chì hè per dà una più grande chiarezza à u sughjettu, ma ùn si pò escludere a pussibilità chì u termine ùn sustenissi micca e prucedure ghjudiziarie di l'Organizazione per trattà u peccatu. U sistema ghjudiziariu JW ùn hè micca riguardu à a grazia cum'è rivelata in a Bibbia, ma piuttostu à l'imposizione di a legge di l'omi, sia scritta sia orale.

Alimentazione à u Tempu Propiu?

I testimoni sò insegnati chì uttenenu l'alimentu chì anu bisognu quandu ne anu bisognu. Questu alimentu hè furnitu da Ghjesù. Se accettemu questu insegnamentu, allora duvemu accettà chì Ghjesù sia principalmente preoccupatu per avè noi evità certi tipi di musica è divertimentu, materialismu è interazioni sociali. Inoltre, a so preoccupazione principale pare esse chì simu ubbidienti à i dettati di l'Organizazione. Sviluppà qualità cristiane cum'è l'amore ùn ricevenu micca u listessu livellu di enfasi. Questu articulu hè un casu in puntu. Quì studiamu una di e verità più impurtanti rivelate da Ghjesù è li demu poca attenzione, mancu aiutendu i fratelli è e surelle à capì a parolla vera in grecu in studiu. Se avemu veramente vulsutu ch'elli ottenessinu a larghezza, a prufundità è l'altezza di u termine, li avariamu furnitu cun hyperlink à materiale di riferenza esternu.

Eccu un novu link à parechji lessichi è concordanze, è cusì pudete vede per voi cume carisma hè usatu in l'Scritture.

Almenu l'articulu ci duna una definizione di carisma. 

Utilizò una parolla greca chì, sicondu un travagliu di riferimentu, hà u sensu di "un favuritu fattu liberamente, senza pretensione nè senza aspettate di ritornu". Unearned è unmerited. - par. 4

Perchè l'articulu ùn ci dice micca u travagliu di riferenza ch'ellu cita per pudè circallu per noi stessi. Forse perchè se avessimu quelle informazioni, ampareremu chì l'affirmazione chì carisma hè "unearned and unmerited" dà una comprensione distorta chì ùn hè micca cumpletamente precisa.

Ùn hè micca u casu chì un favore pò esse liberamente fattu, senza chì u donatore abbia pensatu à se sia meritatu o micca? Allora perchè forzà sta determinazione? Perchè fà u donu micca nantu à l'amore di u donatore, ma nantu à l'indignità di u destinatariu?

In u paràgrafu 5, u WT sustene l'usu di l'Organizazione di u termine "gentilezza immeritata" cun una citazione da l'eruditu John Parkhurst chì dice chì "A curretta" curretta indeservata "in a Traduzzione in u Nuvellu Munnu hè adattata".  Per esse ghjusti, duvemu ricusà sta citazione fora di manu, perchè u WT ùn hà micca pussutu dà una riferenza chì pudemu verificà noi stessi. Ancu se li demu u benefiziu di u dubbitu, omettendu di furnisce a riferenza ùn avemu mancu modu di sapè in chì sensu Parkhurst hà pensatu chì a resa era adatta, nè sapemu s'ellu sentia chì un'altra resa era più adatta è più precisa.

Apprezzamentu per a benevolenza immeritata di Diu

A Bibbia hà parechji esempi di quelli chì anu stati perdonati per ogni tipu di trasgressioni gravi. Questi esempi include pecati cum'è l'assassiniu è l'adulteriu (rè David), incesto (Lot), sacrificamentu di i zitelli è idolatria (Manasseh). Queste esempi ùn sò micca arregistrati per ingannà u peccatu, ma danu una fiducia chì i servitori di Diu ponu esse assicurati di u pirdunu ancu per i peccati assai gravi è grossi, sempre chì mostranu pentimentu.

Puderete pensà chì in un studiu intitulatu "Per una benevolenza immeritata eri liberatu" u scrittore facia usu di tali esempi di u perdonu di Diu, ma invece l'articulu si dirige in una direzzione diversa è presenta grazia, micca in termini di ciò chì hè, ma piuttostu, ciò chì ùn hè micca. Per esempiu, sè avete dumandatu à un amicu ciò chì significa amà a so moglia è hà dettu "Eppuru implica micca u colpu, micca urlallu, è micca l'ingannà", serebbe d'accordu? U vostru amicu ùn definisce micca l'amore per ciò chì hè, ma per ciò chì ùn hè micca. Una vista equilibrata hè di mustrà i dui lati, cum'è Paulu face in 1 Curintini 13: 1-5.

In u paragrafu 8, uttene un esempiu ipoteticu di un Testimone di Ghjehova chì dice "Ancu s'è aghju fattu qualcosa di male - qualcosa chì Diu vede cum'è peccatu - ùn mi deve micca da preoccupari. Ghjehova mi perdonarà. " Se un Cristianu hè sottu grazia è rimpensa di i so peccati allora quella dichjarazione hè curretta, ma invece l'articulu si riferisce à i lecturi à Jude 4.

"A mo ragione hè chì certi omi sò scappati in mezu à voi chì eranu tempi fà nominati à stu ghjudiziu da e Scritture; sò omi impii chì trasformanu a buntà immeritata di u nostru Diu in una scusa per una condotta sfacciata è chì si rivelanu falsi per u nostru unicu pruprietariu è Signore, Ghjesù Cristu ". (Ghjude 4)

In questa scrittura, Ghjuda ùn si riferisce micca à u membru mediu di a congregazione chì puderia cascà in un peccatu seriu ma à "l'omi chì si sò intruti". Tuttu u cuntestu di Ghjuda mostra chì questi omi ùn eranu micca cristiani sinceri chì anu fattu piccatu, ma piuttostu imposti impostori, "rocce piatte sottu à l'acqua". Queste "rocce" sò impegnate in peccati volontari, impensibili. U scrittore implica chì qualchissia chì commette un peccatu seriu in a congregazione si adatta à quelli chì Ghjude si riferisce?

Ignorà u cuntestu

Unu di i prublemi cù u studiu di e publicazioni cum'è noi hè chì ci espone à l'effetti negativi di eisegesi. Ci sò dati uni pochi di versi quì è culà è purtati à cunclusioni chì ùn sò micca supportate da u cuntestu. A ciliegia chì coglie i versi hè un ottimu modu per torce a Bibbia per adattassi à e proprie dottrine quandu istruisce i fiduciosi è incauti, ma ùn tene micca sottu scrutinio.

Per esempiu:

Se sò pruvati fideli, viveranu è guvernanu cun Cristu in u celu. Ma Paulu pudia parlà di elli mentre eranu vivu è servendu à Diu nant'à a terra com'è avè "mortu in riferimentu à u peccatu." Hà aduprà l'esempiu di Ghjesù, chì hè mortu cum'è umanu è dopu hè statu risuscitatu cum'è un spiritu immortale in u celu. A morte ùn era più maestru sopra Ghjesù. Era simili à i cristiani unti, chì puderanu cunsiderà "morti cun riferimentu à u peccatu ma vivendu in riferimentu à Diu da Cristu Ghjesù". (Rom. 6: 9, 11)

Paulu parla quì di cristiani unti. L'articulu ricunnosce ancu questu. Ricunnosce ancu chì a morte riferita quì ùn hè micca morte letterale, fisica, ma a morte spirituale più impurtante. Ancu se fisicamente vivi, sti cristiani eranu morti prima di accettà Ghjesù, ma avà eranu vivi; viva à Diu. (Comparare Mt 8:22 è Re 20: 5)

U prublema chì face u scrittore hè chì i so lettori ùn si consideranu micca cristiani unti. U prossimu paràgrafu apre cù e parolle: "Chì di noi?" Chì veramente! Ci hè insegnatu chì, cum'è l'unti, quelli chì u Cunsigliu di Direzzione sustene sò Altre Pecure cù una speranza terrena sò ancu vivi in ​​riferenza à Diu? Sò, sicondu st'articulu, ma cumu si ponu fà quandu u listessu Corpu Dirigente ci insegna chì l'Altre Pecure sò risuscitate in u mondu novu sempre in statu di peccatu, sempre morti à l'ochji di Diu è rimarranu cusì per mille anni ? (Vede re cap. 40 p. 290)

Per fà e cose ancu più confuse, u Cunsigliu di Guvernazione attraversu l'articulu ci insegna chì a morte è a vita riferite in stu capitulu di Romani hè spirituale, eppuru cherganu coglie u versu 7th è dicenu chì in questu casu, in cuntrastu à u cuntestu, a morte hè literale.

"Per quellu chì hè mortu hè stata liberata da u so piccatu." (Ro 6: 7)

U libru Insight dice:

Quelli risuscitati ùn saranu micca ghjudicati nantu à a basa di l'opere fatte in a so vita antica, perchè a regola in Rumani 6: 7 dice: "Quellu chì hè mortu hè statu liberatu da u so peccatu." (It-2 p. 138 Day Judgment )

 

Una lotta chì Pudete Vince

In discussione nantu à u tema di a gràzia a Bibbia ùn dà micca una scala sliding di peccati, alcuni richiedenu a grazia di Diu è altri micca. Tuttu u peccatu hè sottu à grazia. E persone sò pardunati peccati serii per a cunversione à u Cristianesimu ma sò ancu perdunati gravi peccati dopu a so cunversione. (Confronta 1Jo 2: 1,2; Re 2: 21, 22; Ec 7: 20; Ro 3: 20)

In i paragrafi 13-16, l'articulu piglia una volta interessante. Parlà di i peccati serii chì sò stati pardunati prima di cunversione, è poi cambia à i peccati chì raggruppa cum'è "menu serii".

"Eppuru, simu determinati ancu esse "ubbidienti da u core" facendu u nostru per evità i peccati chì certi vedenu cum'è menu serii. "  - par. 15

A Bibbia hè chjara chì tuttu u peccatu vene sottu grazia, eccettu u peccatu contr'à u Spìritu Santu. (Marcu 3:29; Ma 12:32) Quandu i commentatori cristiani discutenu di esse sottu grazia, ùn si riferenu micca à un peccatu à dui livelli, allora perchè l'Organizazione piglierà questu particulare?

Una di e ragioni pussibuli puderia esse quella dichjarata à u principiu di sta rivista, chì a grazia per i Testimoni di Ghjehova hè solu per i peccati ch'elli cunsidereghjanu minori (menu gravi) ma in i casi di peccatu seriu, ci hè bisognu di più. U perdonu di Diu pò esse cuncessu solu s'ellu ci hè un cumitatu giudiziale implicatu.

In u paràgrafu 16, hè suggeritu chì Pàulu ùn hà mai fattu un peccatu chì era seriu dopu a cunversione è chì quandu si lamenta di a so cundizione peccaminosa in Rumani 7: 21- 23 Paulu si riferisce solu à u peccatu chì era "menu seriu".

"Eppuru, simu determinati ancu di esse" ubbidienti da u core "facendu u nostru per evità i peccati chì certi veriscenu menu serii? -Rom. 6: 14, 17. Pensate à l'apòstulu Paulu. Pudemu esse sicuru chì ùn era micca spartu in i sbagli grossi citati da 1 Corinthians 6: 9-11. Tuttavia, hà cunfessu ch'ellu era sempre culpevule di u peccatu. 

Ancu se pò esse veru chì Paulu ùn hà mai commessu unu di i peccati mintuvati in 1 Cor 6: 9-11, era sempre un omu imperfettu è cusì averia luttatu cù a tentazione di fà peccati minori è gravi. In fattu i versi in Rumani 7: 15-25 sò forse una di e migliori descrizzioni di perchè tutti noi peccatori avemu bisognu di grazia. L'espressione di Paulu in i versi 24 è 25 assicura à i cristiani sinceri ch'elli ponu esse accettati da Ghjesù malgradu avè commessu ogni modu di peccatu. Ciò chì conta ùn hè micca u tippu di peccatu, ma a vuluntà di pentene è a vuluntà di pardunà l'altri. (Mt. 6:12; 18: 32-35)

In i paragrafi finali, 17-22, l'articulu ci introduce à esempi di peccati "menu serii". Queste include - secondu u scrittore - tali peccati cum'è chjinà a mità verità; beie eccessivamente, ma micca à u puntu di ebrietà è micca commettendu immoralità ma fighjendu a so forma in intrattenimentu di lascià.

L'Organizazione dice à i so seguitori chì stanu in un paradisu spirituale perchè e so procedure di disfellowship mantenenu a congregazione pulita. Ma quì ricunnosce apertamente chì i membri di l'Organizazione sò impegnati in cumportamentu chì hè pocu à pocu pressu di ciò chì cunsidereghja offi di disfellowshipping. Pò esse perchè u sistema ghjudiziariu chì JW.org hà creatu hà rimpiazzatu a grazia è face chì certi membri si sentenu bè cù Diu, sempre chì ùn viole micca e regule orale è scritte di l'Organizazione? Hè questa un'indicazione chì i Testimoni sò diventati legalisti, chì sustituisci a grazia di Diu cun regule umane?

Per esempiu. Dui JWs esce per a sera è participanu à un eccessivu bere. Unu dice ch'ellu era briacu, ma l'altru dice ch'ellu era appena cortu. Forse averà betu eccessivamente ma ùn hà micca pensatu d'arrivà à a soglia di l'ubriachezza. U primu testimone deve cunfessà u so peccatu à l'anziani, mentre chì u secondu ùn hè micca necessariu di fà.

Questu articulu presenta una spiegazione piuttostu cunfusa di a grazia chì pare esse inclinata versu l'urganizazione ghjudiziaria o interna di l'Organizazione per trattà u peccatu piuttostu cà quella istituita da Cristu. Invece di dà esempi di perchè i peccatori ponu esse perdonati, l'articulu si concentra nantu à situazioni induve ùn ponu micca solu pentite à Diu, ma devenu implicà l'anziani in u prucessu. Mentre cundannemu u cunfessiunale cattolicu, dichjarendu ch'ellu hè invalidu postu chì nimu pò pardunà i peccati di un altru, l'avemu rimpiazzatu cù qualcosa ancu peghju.

U ragiunamentu di l'Organizazione in quantu à u trattamentu di u peccatu in a congregazione pò sembra sognu à un livellu assai superficiale, ma una investigazione più profonda mostra chì anu usurpatu a grazia di Diu per un sistema umanu di ghjudiziu, è mette u sacrificiu sopra a misericordia.

". . .Go, allora, è amparà ciò chì significa questu, "Vogliu misericordia, è micca sacrificà." Perchè sò ghjuntu à chjamà, micca ghjenti, ma peccatori ... . "(Mt 9: 13)

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    40
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x