https://youtu.be/JdMlfZIk8i0

I laʻu vitio muamua lea sa avea ma vaega 1 o lenei faasologa i le Sapati ma le tulafono a Mose, sa matou aoaoina ai e le manaomia e Kerisiano ona tausia le Sapati e pei ona faia e Isaraelu anamua. E saʻoloto i tatou e faia faapea, ioe, ae o se filifiliga a le tagata lava ia. Ae peitai, e le tatau ona tatou manatu faapea o le tausia o lena mea, ua tatou faataunuuina ai se tulaga manaomia mo lo tatou faaolataga. E le oo mai le faaolataga ona o lo tatou taumafai e tausia le tulafono. Afai tatou te manatu e moni, afai tatou te talaʻi atu i isi e faapea, o lona uiga ua tatou taʻusalaina i tatou lava. E pei ona tuu atu e Paulo i tagata Kalatia o e na foliga mai na i ai foi lenei faafitauli o le mafaufau e tatau ona latou tausia nisi o tulafono uma:

“Auā afai tou te taumafai e taʻuamiotonuina outou i luma o le Atua i le tausia o le tulafono, ua vavaeeseina outou mai iā Keriso! Ua e pauu ese mai le alofa tunoa o le Atua.” ( Kalatia 5:4 NLT )

O lea la, o le au faalauiloaina o le Sapati e pei o exJW Mark Martin, po o le taitai o le Ekalesia Aso Fitu o le Toe Afio Mai, o loo i luga o le aisa manifinifi e ala i le talai atu i la latou lafu o le tausia o le Sapati o se mea e manaomia mo le faaolataga. Ioe, o loo iloa foi e na alii le fuaiupu lea faatoa tatou faitauina, ae latou te saili e foia e ala i le faapea mai o le tausia o le Sapati e muamua atu i le tulafono. Latou te fai mai na faia mo tagata i le taimi o le foafoaga, aua na malolo le Atua i le aso fitu ma taʻua ai le paia. Ia, o le peritomeina foʻi na muamua atu i le tulafono, ae na mavae atu ma o i latou na faalauiloaina na taʻusalaina. E faapefea ona ese le Sapati? Ia, o le a ou le oo i lena mea i le taimi nei, aua ua uma ona ou faia. Afai e te leʻi matamata i le vitio muamua e iloa ai pe aisea e le mafai ai e le Sabbatarians ona taofi le suʻesuʻeina o tusitusiga paia, ona ou fautuaina lea e te taofi lenei vitio ma faʻaoga le sootaga o loʻo i luga e matamata ai i le vitio muamua. Ua ou tuu foi i ai se sootaga i le faamatalaga o lenei vitio ma o le a ou toe faaopoopo i ai se sootaga i le faaiuga o lenei vitio.

O mea uma na fai mai, o loʻo totoe pea i matou i ni nai fesili e leʻi taliina i lena vitio muamua. Mo se faʻataʻitaʻiga, a e vaʻavaʻai i Tulafono e Sefulu, o le a e iloa ai o le Sapati o loʻo aofia ai le poloaiga lona fa. I le taimi nei, o se faʻataʻitaʻiga o le isi iva ua faʻaalia ai o loʻo aoga pea. O se faaaʻoaʻoga, o loo faasā pea ona tatou tapuaʻi i tupua, upuleaga i le suafa o le Atua, fasioti tagata, gaoi, pepelo, ma mulilua. Aisea la e tatau ai ona ese le Sapati?

O nisi e finau faapea o Poloaiga e Sefulu o se tulafono e faavavau ma o lea e ese ai mai le isi selau o tulafono faatonutonu i lalo o le tulafono a Mose, ae o se eseesega faapena o loo i ai i o latou mafaufauga. E leai se mea i tusitusiga paia faa-Kerisiano na faia ai e Iesu po o tusitala o le Tusi Paia se faaeseesega faapena. A latou tautala e uiga i le tulafono, o le tulafono atoa lea latou te tautala ai.

O le mea e le amanaiaina e na tagata ona o i tatou o Kerisiano, tatou te le o aunoa ma se tulafono. O loo tatou i lalo o le tulafono. E le o le tulafono a Mose o loo tatou i ai. Na suia lena tulafono i se tulafono e sili atu—o Tulafono e Sefulu na suia i se Tulafono e Sefulu. O le mea lenei na valoia e Ieremia:

“A o le feagaiga lenei ou te osia ma le aiga o Isaraelu pe a mavae ia aso, ua fetalai mai ai Ieova: Ou te tuuina atu la’u tulafono i totonu ia te i latou, ou te tusia foi i o latou loto; e fai aʻu mo latou Atua, e fai foʻi i latou moʻu nuu.” ( Ieremia 31:33 American Standard Bible )

Na faapefea ona ave e Ieova le Atua se tulafono o loo tusia i papamaa ma tusia ai na tulafono i loto o tagata?

E oo lava i tagata popoto i le tulafono a Mose i ona po o Iesu, latou te leʻi iloa le tali i lenā fesili, lea e faamaonia i lenei felafolafoaiga i le va o se tasi o i latou ma lo tatou Alii o Iesu.

Na sau le tasi a‘oa‘o tulafono ma fa‘alogo atu ‘iā te i latou o finau. I le iloaina o le tali lelei na tuuina atu e Iesu ia i latou, sa ia fesili atu ai ia te ia, “O le fea poloaiga e sili ona taua?”

“O le mea e sili ona tāua,” na tali atu ai Iesu, “o lenei: ʻIsaraelu e, faalogo mai ia: O Ieova lo tatou Atua, o Ieova e toʻatasi lava ia. Ia e alofa atu i le Alii lou Atua ma lou loto atoa, ma lou agaga atoa, ma lou manatu atoa, ma lou malosi atoa.' O le lona lua lenei: 'Ia e alofa atu i lou tuaoi ia pei o oe lava ia te oe.' E leai se poloaiga e sili i nei poloaiga.”

“Ua lelei, faiaoga,” o le tali atu lea a le tamaloa. “E sa’o lau tala o le Atua e to’atasi ma e leai lava se isi ae na o ia lava. O le alofa atu ia te ia ma lou loto atoa, ma lou mafaufau atoa, ma lou malosi atoa, ma le alofa atu i le lua te tuaoi ia pei o oe lava ia te oe, e sili lea i taulaga mu ma taulaga uma.”

‘Ua silafia e Iesu ‘ua tali atu o ia ma le poto, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā te ia, “E te lē mamao ma le Mālō o le Atua.” ( Mareko 12:28-34 .)

Alofa! Alofa i le Atua ma le alofa i isi. E fa'apea lava. E tāua tele, ina ua silafia e Iesu ua maua e lenei Faresaio, na ia taʻu atu iā te ia “e lē mamao o ia ma le malo o le Atua.” Ua aoteleina le Tulafono i poloaiga e lua: alofa i le Atua ma le alofa i tuaoi. O le malamalama i lena upumoni na aumaia ai lena Faresaio patino e latalata atu i le malo o le Atua. O poloaiga muamua e tolu o le Sefulu o le a tatou tausia moni lava pe afai tatou te alolofa moni i le Atua. O le fitu o totoe, e aofia ai le lona fā, le tulafono o le Sapati, o le a tausia e so o se Kerisiano e mulimuli i lona lotofuatiaifo e uunaʻia e le alofa.

O le tulafono na suitulaga i le tulafono a Mose o le tulafono a Keriso, o le tulafono o le alofa. Na tusi Paulo:

“Fesoasoani le tasi i le avega a le tasi, ma faapea ona outou faataunuuina ai le tulafono a Keriso.” ( Kalatia 6:2 NIV )

O le a le tulafono o loo tatou faatatau i ai? O fea ua tusia ai nei poloaiga? Tatou amata i le mea lenei:

“O lenei, ou te avatu ai iā te outou le poloaʻiga fou: Ia outou fealofani. E pei ona ou alofa atu ia te outou, ia outou fealofani.” ( Ioane 13:34, 35 ).

O se poloaiga fou lea o lona uiga e le'i aofia i le tulafono a Mose. E faapefea ona fou? Pe na te lē o taʻu maia ea ia i tatou ia alofa le tasi i le isi ma e lē o le mea ea lenā e masani ona tatou faia? Ina ua fetalai Iesu e uiga i le alofa i ona fili i le Mataio 5:43-48 , na fetalai Iesu, “Afai tou te faafeiloai tau lava o o outou uso, se a se mea uiga ese ua outou faia? E lē o faia ea e tagata o nuu ese le mea lava e tasi?” ( Mataio 5:47 ).

Leai, e le tutusa. Muamua lava, i so o se vaega o soo, e iai i latou o le a e lagonaina se faiā faalenatura, ae o isi e na ona e onosaia ona o i latou o ou uso ma tuafāfine faaleagaga. Ae o le ā le mamao e oo i ai lou alofa mo i latou? E lē na o le taʻu mai e Iesu ia tatou alolofa atu i tagata uma faaleagaga o o tatou aiga, ae ua ia foaʻi mai iā i tatou se tulaga agavaa, o se auala e fua ai lenā alofa. Fai mai o ia, ia fealofani “e pei ona ou alofa atu ia te outou.”

Na tuuina atu e Iesu mea uma mo i tatou. E fai mai te Tusi Tapu me ne fai a ia e pelā me se pologa. Na ia onosaia foʻi se oti tigā mo i tatou. O lea la, ina ua taʻu atu e Paulo i Kalatia e tauave avega a le tasi ma le isi ina ia mafai ona tatou faataunuuina le tulafono a Keriso, ua tatou vaai nei i le auala e galue ai lena tulafono. E le o ta'ita'ia e se tulafono fa'amalo o tulafono tusitusia, aua o so'o se tulafono tusitusia, o le a i ai lava fa'alavelave. Leai, na ia tusia i o tatou loto. O le tulafono o le alofa o se tulafono e faavae i mataupu faavae e mafai ona fetuunai i soo se tulaga. E le mafai ona i ai ni avanoa.

O lea la, na faapefea ona suia e le tulafono a Keriso le tulafono a Mose? Ave le poloaiga lona ono: “Aua e te fasioti tagata.” Na faalautele atu e Iesu lena faamatalaga:

“NA outou faalogo na fai atu i ē anamua, Aua e te fasioti tagata; a o lē na te fasioti tagata, e nofosala o ia i le faamasinoga.' Peitaʻi, ou te fai atu iā te outou, o i latou uma e faaauau ona ita i lona uso, e faasalaina o ia i le faamasinoga; ae o se tasi e tautala atu i lona uso i se upu e le mafaamatalaina o le a tali atu i le Faamasinoga Maualuga; a o lē fai mai, ‘O oe le vale ‘ino‘ino!’ e nofo sala i le afi Kēna. ( Mataio 5:21, 22 NWT )

O lea la, o le fasioti tagata, i lalo o le tulafono a Keriso, ua lē o toe faatapulaaina i le gaoioiga faaletino o le aveesea faasolitulafono o se ola. Ua aofia ai nei le ʻinoʻino i lou uso, le ʻinoʻino i se uso Kerisiano, ma le faia o se faasalaga faafaamasinoga.

Ae o le mea moni, na ou faaaogāina le Faaliliuga a le Lalolagi Fou i inei, ona o le faalumaina. Vaai oe, o le faauigaga latou te tuuina atu i "Oe vale valea!" o lenei:

“E taʻu mai ai se tagata e lē aogā, o sē ua liliuese ma fouvale i le Atua.” (w06 2/15 itu. 31 Fesili Mai le ʻAufaitau)

O lea la, afai e te matuā ita ma ʻinoʻino i lou uso ma taʻua ai o ia o se “aposetate,” o lona uiga ua e faia se faamasinoga mo oe lava ma taʻusalaina oe i le oti faalua i Kena. Pe e lē o se mea mataʻina ea le auala ua uunaʻia ai e le Vaega Pule Molimau a Ieova e solia lenei tulafono a Keriso, e ala i le fasiotia o o latou uso ma tuafāfine e ala i le taʻusalaina ma le ʻinoʻino o i latou o ni aposetate ona o na tagata e tutumau ma le lototetele mo le upu moni ma tetee atu i aʻoaʻoga sesē a le Pule Tino.

Ou te iloa e fai si ese le mataupu, ae sa tatau ona fai atu. Ia, se'i o tatou vaavaai i se tasi o faataitaiga o le auala e sili atu ai le tulafono a Keriso nai lo le tulafono a Mose.

“Ua outou faalogo na fai mai, Aua e te mulilua. Ae ou te fai atu iā te outou, o sē e vaavaai pea i se fafine ina ia manaʻo i ai, ua uma ona mulilua ma ia i lona loto. ( Mataio 5:27, 28 NWT )

Toe foi, i lalo o le tulafono, na o le gaioiga faaletino e agavaa ai o le mulilua, ae o iinei e sili atu Iesu i le tulafono a Mose.

E faapefea ona suia e le tulafono a Keriso le tulafono a Mose pe a oo mai i le Sapati? E lua vaega o le tali i lenā fesili. Sei o tatou amata i le iloiloina o le tulaga mama o le tulafono o le Sapati.

“Ia manatua le aso Sapati e ala i le faapaiaina. E ono aso e te galue ai ma fai au galuega uma, ae o le aso fitu o le sapati lea i le Alii lou Atua. ‘Aua ne‘i e faia se galuega i luga o lea mea, po o oe, po o lou atali‘i po o lou afafine, po o lau ‘au‘auna tane po o lau ‘au‘auna fafine, po o au manu, po o se tagata ‘ese e mau i ou ‘a‘ai. Auā o aso e ono na faia ai e le ALI‘I le lagi ma le lalolagi, ma le sami, ma mea uma o i ai, a ‘ua mālōlō o ia i le aso fitu. O lea na faamanuia ai e Ieova le aso Sapati ma faapaiaina ai.” ( Esoto 20:8-11 .)

Matauina e na o le pau lava le mea e manaʻomia o le malolo mai galuega uma mo le 24 itula atoa. O se agalelei alofa lea. E oo lava i pologa e lē mafai ona valaauina e auauna i o latou matai i le Sapati. Sa i ai i alii ma tamaitai uma le taimi mo i latou lava. Taimi e malolo ai faalemafaufau, faaletino, faalelagona, ma faaleagaga. Taimi e manatunatu loloto ai. Taimi saoloto mai tiute vaivai.

Sa tatau ona latou tausia i se taimi patino ona o latou o se malo. I Kanata, e lua aso matou te malolo ai i galuega. Matou te faaigoaina o le faaiuga o le vaiaso. Matou te malilie uma e fai i le Aso Toonai ma le Aso Sa, aua a leai o le a vevesi.

O taimi malolo mai galuega e maloloina ma toe faʻaleleia ai le agaga. O le Sapati o se sauniuniga alofa, ae sa tatau ona faamalosia i lalo o le faasalaga o le oti.

‘Ona fetalai mai lea o le ALI‘I ‘iā Mose, “‘Ia e fai atu i le fānauga a Isaraelu, ‘ia fa‘apea atu, ‘Ia sili i mea uma ‘ia ‘outou tausia o‘u sapati, auā o le fa‘ailoga lea i le vā o a‘u ma ‘outou i o ‘outou tupulaga amuli, ‘ina ‘ia ‘outou iloa ai o a‘u, o le ALI‘I. Ieova e, ia e faapaiaina oe. Ia outou tausia le sapati, auā e paia lea mo outou. So'o se tasi e fa'aleagaina ia fasiotia lava. Ai se na te faia se galuega i ai, e vavaeeseina lea tagata i lona nuu. E ono aso e fai ai galuega, a o le aso fitu o le sapati lea e mālōlō ai, e pa‘ia i le ALI‘I. So'o se tasi e faia se galuega i le aso Sapati e fasiotia lava o ia. O le mea lea e tausia ai e le fānauga a Isaraelu le sapati, ma tausia le sapati i o latou tupulaga amulī, e fai ma feagaiga e fa‘avavau. O le faailoga lea e faavavau iā te aʻu ma le fanauga a Isaraelu, o aso e ono na faia ai e Ieova le lagi ma le lalolagi, o le aso fitu foʻi na mālōlō ai o ia ma mālōlō ai.’” ( Esoto 31:12-17 English Standard Version ).

Aiseā e tatau ai ona faamalosia se sauniuniga alofa faatasi ma le faasalaga oti? Ia, ua tatou iloa mai i lo latou talafaasolopito, o tagata Isaraelu o ni tagata nuu ese, ua maaa ma fouvale. Semanū e latou te lē tausia le tulafono ona o le alofa i o latou tuaoi. Ae sa taua lo latou tausia o le tulafono atoa, aua o le tulafono, e aofia ai Tulafono e Sefulu, e aofia ai ma le Sapati, sa i ai se faamoemoega sili atu.

I Kalatia tatou te faitau ai e uiga i lenei mea:

“A o le’i avanoa le ala o le faatuatua ia Keriso mo i tatou, sa leoleoina i tatou e le tulafono. Sa taofia i matou i le puipuiga malu, seʻia oo ina faaalia mai le ala o le faatuatua. Sei ou tuu atu i se isi auala. O le tulafono o lo tatou leoleo lea seia afio mai Keriso; na puipuia ai i tatou seia oo ina mafai ona ta’uamiotonuina i tatou ma le Atua e ala i le faatuatua. Ma o lenei ua oo mai le ala o le faatuatua, matou te lē toe manaʻomia le tulafono e fai ma o matou leoleo.” ( Kalatia 3:23-25 ​​NLT )

Ua oo mai nei le ala o le faatuatua. Ua faaolaina nei i tatou, e lē ona o le tausisi maumauaʻi i se tulafono—o se tulafono e lē mafai e se tagata agasala ona tausia i so o se tulaga—ae o le faatuatua. Na saunia e le tulafono tulafono le atunuu mo se tulafono maualuga, o le tulafono a Keriso, o le tulafono o le alofa.

Mafaufau i ai i lenei auala. Pe afai e tausia e se tagata Isaraelu e ona fanua le Sapati ina ia lē faasalaina ai i le oti, ae na ia galue i ana pologa e oo i ivi i isi aso e ono, po o le a faasalaina ea o ia i lalo o le tulafono. E leai, auā na ia tausia le mata‘itusi o le tulafono, a ‘ua lē tausia e ia le agaga o le tulafono i luma o le Atua. Na te leʻi faaalia le alofa i tuaoi. I le avea ai ma Kerisiano, e leai so tatou avanoa auā o le tulafono o le alofa e aofia ai tulaga uma.

Ua taʻu mai e Ioane iā i tatou: “O lē ʻinoʻino i se uso po o se tuafafine, o le fasioti tagata lea; O le mea lea tatou te iloa ai le alofa: Na foaʻi mai e Iesu Keriso lona soifua mo i tatou. Ma e tatau ona tatou tuuina atu o tatou ola mo o tatou uso ma tuafafine.” ( 1 Ioane 3:15, 16 ).

O lea la, afai o le a e usitaia le mataupu faavae o loo faavae ai le Sapati, o le a e mautinoa e te feutagaʻi ma au tagata faigaluega ma lē soona galulue ai. E te le mana'omia se tulafono e fa'amalosia ai oe e tausia se vaitaimi sa'o 24-itula. Nai lo o lea, o le a uunaʻia oe e le alofa e faia mea e aogā iā i latou o loo galulue mo oe, ma e faapena foʻi iā te oe lava, auā afai e te galue e lē aunoa ma lē mālōlō, o le a mou atu lou olioli ma faaleagaina ai lou soifua mālōlōina.

Ua faamanatu mai ai e lenei mea iā te aʻu loʻu olaga o se Molimau a Ieova. Sa tatau ona matou auai i sauniga e lima i le vaiaso ma sa faamoemoe e auai i le talaʻiga mai lea fale i lea fale i afiafi ma faaiʻuga o vaiaso. O nei mea uma a o tausia se aiga ma taofia se galuega tumau. E leʻi iai lava se aso mālōlō, seʻi vaganā ua ave e i matou lava se aso, ona oo ai lea i le lagona nofosala ona o le lē oo atu i le vaega o le talaʻiga pe misi se sauniga. Sa taʻua le faataulagaina o le tagata lava ia, e ui lava e lē o taʻua e le Tusi Paia se uiga faataulagaina faapena. Siaki atu. Su'e le “taulaga a le tagata lava ia*” i le polokalame o le Watchtower Library—faapea le sipelaina ma le uiga o le wildcard e pu'e ai suiga uma. E sili atu i le afe tala e te mauaina i lomiga a le Olo Matamata, ae e lē o se tasi i le Tusi Paia, e oo lava i le Faaliliuga a le Lalolagi Fou. Sa matou auauna i ni matai sauā o ē na faatalitonuina i matou o Ieova le Atua o loo matou auauna i ai. O le taʻitaʻiga a le Faalapotopotoga na faʻaalia ai le Atua o se taʻitaʻi faigata.

Ua ou iloa e matuā faailoa mai ai o tusitusiga faaiʻu o le Tusi Paia faagaeeina o tusitusiga a Ioane. Aisea? Auā o na tusitusiga e taulaʻi atu i le alofa nai lo isi mea uma. E peiseaʻī, ina ua uma ona saunia mai iā i tatou le atoaga o feutagaʻiga a le Atua ma tagata, ona faagaeeina lea e lo tatou Tamā faalelagi ia Ioane e aotele mai ai e ala i le aumaia o i tatou i le faaiʻuga o le iloaina e faatatau moni lava i le alofa.

Ma o lenei mea e aumaia ai i tatou i le upumoni moni ma le ofoofogia o loo faaalia mai i le Sapati, o le mea lea e misia uma e le au Sapati, e pei lava o Faresaio laiti lelei o loo olaola i le taulai atu i tulafono, tulafono ma tulafono mo le tauamiotonuina ma misia le ata tele o le atoatoaga. le lautele, ma le umi, ma le maualuga, ma le loloto o le alofa o le Atua. I le tusi i tagata Eperu, ua taʻu mai ai ia i tatou:

“O le tulafono ua na o se ata o mea lelei o le a oo mai—ae le o mea moni lava ia. O le mea lea e lē mafai ai e ia lava taulaga ona faia e lē uma i lea tausaga ma lea tausaga, ona faaatoatoaina i latou o ē faalatalata atu i le tapuaʻiga.” ( Eperu 10:1 NIV )

Afai “o le tulafono ua na o le ata o mea lelei o le a oo mai,” e tatau la ona faaata mai e le Sapati, lea o se vaega o lena tulafono, mea lelei o le a oo mai, a ea? O a mea lelei o loo faaataina patino mai e le Sapati?

O le tali i lena mea o loo taoto i le uluai tulafono o le Sapati.

“Aua o aso e ono na faia ai e Ieova le lagi ma le lalolagi, ma le sami, ma mea uma o i ai, a ua malolo o ia i le aso fitu. O lea na faamanuia ai e Ieova le aso Sapati ma faapaiaina ai.” ( Esoto 20:11 .)

E pei ona faaalia i le vitiō talu ai, e lē o ni aso moni e 24 itula, e lē o faatatauina foʻi le tala o le foafoaga o le Kenese e pei o se fuafuaga o galuega faatino mo le faavasegaina o paneta. O le mea o loʻo ia i tatou iinei o se faʻamatalaga faʻasolo e faʻamoemoe e fesoasoani i tagata anamua ia malamalama i elemene o le faʻagasologa o le foafoa ma faʻalauiloa ai le manatu o se vaiaso faigaluega e fitu aso e faʻaiʻu i se aso malolo. O lenā Sapati o le mālōlōga a le Atua, ae o le ā ua faaataina moni mai ai?

Ua taʻitaʻia i tatou e Iesu i le tali i se tala lea na ia toe tetee atu ai foʻi i faiga sauā a le ʻau Faresaio.

I se tasi Sapati, na ui atu ai Iesu i le togāsaito, ma na amata ona tau e Ona soo o saito a o savavali. ‘Ona fai mai lea o le ‘au faresaio ‘iā te ia, “Fa‘auta, se a le mea ‘ua latou faia ai le mea e sā i le sapati?” Ua tali atu Iesu: “Tou te leʻi faitau ea i le mea na faia e Tavita ina ua fia aai ma matitiva o ia ma ana aumea? I le taimi o le ositaulaga sili a Aviata, na ia ulu atu i le fale o le Atua ma 'ai i le areto paia, lea na sao i le tulafono mo na o ositaulaga. Na ia avatu foʻi nisi i ana uō.” Ona fetalai atu lea o Iesu, “O le Sapati na faia mo le tagata, ae le o le tagata mo le Sapati. O lea, o le Atalii o le Tagata o le Alii lava ia o le sapati.” ( Mareko 2:23-28 TLM )

O na faʻamatalaga mulimuli e lua e mamafa tele i le uiga ma ou te faʻapea e manaʻomia se tusi atoa e faʻamatalaina ai. Ae e na o ni nai minute lava tatou te maua. Sei o tatou amata i le faamatalaga muamua: “Na faia le Sapati mo le tagata, ae le o le tagata mo le Sapati.” E lei foafoaina tagata ina ia mafai ona latou tausia le Sapati. Na faia le Sapati mo lo tatou manuia, ae o iinei e le o faasino atu Iesu i se aso e tasi o le vaiaso. O le aso Sapati sa matua vevela ma popolevale le au Faresaio ua na o se faailoga o se mea e sili atu—o le ata o le mea moni.

Peitaʻi, o le uiga faresaio o loo mafatia ai le toʻatele o tagata, e vave ona avea ma faailoga nai lo le mea moni o loo faaata mai ai. Ia avea ma faamaoniga o lenei mea, o tulafono na faia e le ʻau Faresaio i aso nei o loo faia aʻe ai le Vaega Pule o Molimau a Ieova. Pe a oo i le tulafono a le Atua e uiga i le toto, e sili atu ona latou faia le faailoga na i lo le mea o loo faaata mai ai. O le toto e fai ma sui o le ola, ae latou te sili atu le ofoina atu o se ola, ona solia lea o latou faʻamatalaga o le faʻasaina o le 'aina o le toto. O le aveina atu o le faamatalaga a Iesu e uiga i le Sapati i le ʻau Faresaio ma le faia o se upu faigofie e suitulaga ai, ua aumaia ai iā i tatou: “Na faia le toto mo le tagata, ae lē o le tagata mo le toto.” E leʻi finagalo Ieova le Atua e feoti tagata ona o le teena o tuigātoto. E te le ositaulagaina le mea moni e laveai ai le faailoga, a ea? E le aoga.

E faapena foi i na Faresaio anamua, sa manatu o le usitaia o le tulafono i le Sapati e sili atu ona taua nai lo le faaitiitia o mafatiaga o se tagata, pe mai le fia aai po o mai. Manatua le auala na latou faitio ai i le tele o taimi na faamalolo ai e Iesu e mamai ma toe faapupulaina e tauaso i le Sapati.

Na latou misia le manatu o le faamoemoega atoa o le Sapati o le faaitiitia lea o puapuaga. O se aso malolo mai a tatou galuega.

Ae afai e leʻi faasino atu Iesu i le aso moni e 24 itula na ia fetalai ai na faia le Sapati mo le tagata, o le ā la le Sapati na ia faasino i ai? O le faamatalaga o loo iai i lana faamatalaga o loo sosoo ai: “O le Atalii o le Tagata o le Alii lava ia o le Sapati.”

Na te le o talanoa e uiga i aso o le vaiaso. O le ā? Pe o Iesu ea o le Alii o le Sapati, ae le o isi aso? O ai la le Alii o le Aso Gafua, Aso Lua, po o le Aso Lulu?

Manatua o le Sapati o se faatusa o le aso malolo a le Alii. O loo faaauau pea lena Sapati a le Atua.

O le a ou faitauina nei se vaega umi mai le Eperu e amata i le mataupu e 3 fuaiupu e 11 ma faaiʻu i le mataupu e 4 fuaiupu e 11. E mafai ona ou faamatala atu nei mea uma i aʻu lava upu, ae o le upu faagaeeina i inei e sili atu ona mamana ma faamatala e ia lava.

“O lea na ou tautō ai i loʻu ita: ʻE lē mafai ona latou ulu atu i loʻu nofoaga e mālōlō ai.’” O lea, uso e ma tuafafine pele, ia faaeteete. ‘Ia ‘outou fa‘amautinoa e lē leaga ma lē fa‘atuatua o ‘outou loto, ma liliu ‘ese ai ‘outou mai le Atua soifua. E tatau ona outou lapatai le tasi i le isi i aso uma, a o iai pea “i le aso nei,” ina ia leai se tasi o outou e faaseseina i le agasala ma faamaaa i le Atua. Auā ‘āfai tatou te fa‘amaoni se‘ia o‘o i le gata‘aga, ma fa‘atuatua i le Atua, e pei lava ‘ona tatou mua‘i fa‘atuatua, o le a tatou tofusia i mea uma a Keriso. Ia manatua le mea o loo fai mai ai: “O le aso nei pe a outou faalogo i lona siʻufofoga, aua neʻi faamaaa o outou loto e pei o Isaraelu ina ua fouvale.” O ai foʻi na fouvale i le Atua, e ui lava na latou faalogo i lona siʻufofoga? Pe e lē o tagata ea na taʻitaʻia e Mose mai Aikupito? O ai fo‘i na fa‘a‘ono‘ono i le Atua i tausaga e fagafulu? E lē o le nu‘u ‘ea na agasala, o ē ‘ua ta‘oto o latou tino oti i le vao? Ma o ai na fetalai atu i ai le Atua ina ua ia tautō e lē sao atu lava i latou i lona mālōlōga? Pe e lē o tagata ea na lē usiusitaʻi iā te ia? O lea ua tatou iloa ai, ona o lo latou lē talitonu na lē mafai ai ona latou ulu atu i lona mālōlōga. O loo tumau pea le folafolaga a le Atua i le ulu atu i lona mālōlōga, o lea e tatau ai ona tatou gatete ma le fefefe neʻi oo i nisi o outou. Auā o lenei tala lelei—ua saunia e le Atua lenei mālōlōga—ua folafola mai iā i tatou e pei foʻi ona faia iā i latou. Peitaʻi e leʻi aogā iā i latou ona e lē tutusa le faatuatua o ē na faalogo i le Atua. Auā na o i tatou o ē fa‘atuatua e mafai ‘ona sao atu i lona mālōlōga. A o isi, na fetalai mai le Atua, “Na ou tautō i loʻu ita: ʻE lē ulu atu lava i latou i loʻu nofoaga e mālōlō ai,’” e ui lava ua saunia lenei mālōlōga talu ona ia faia le lalolagi. Ua tatou iloa ua saunia ona o le vaega o loo taʻua ai i le Tusi Paia le aso fitu: “O le aso fitu na mālōlō ai le Atua i ana galuega uma lava.” Ae i le isi fuaitau na fetalai ai le Atua, "Latou te le ulu atu lava i loʻu nofoaga e malolo ai." O lea la, e iai le mālōlōga a le Atua e ulu atu ai tagata, ae o i latou na muaʻi faalogo i lenei tala lelei ua lē mafai ona ulu atu ona o lo latou lē usiusitaʻi i le Atua. O lea, na faatulaga ai e le Atua se isi taimi e ulu atu ai i lona mālōlōga, ma o le aso lenā. Na faalauiloa mai e le Atua lenei mea e ala iā Tavita i se taimi mulimuli ane i upu ua uma ona sii mai: “O le aso nei pe a outou faalogo i lona siʻufofoga, aua neʻi faamaaa o outou loto.” O lenei, ana manuia Iosua i le avatua o lenei malologa, semanū e le toe fetalai mai le Atua e uiga i se isi aso malolo o le a oo mai. O lea e iai se malologa faapitoa o loo faatalitali pea mo tagata o le Atua. Auā o i latou uma o ē ‘ua ulu atu i le mālōlōga a le Atua, ‘ua mālōlō i a latou galuega, fa‘apei o le Atua ‘ina ‘ua uma ‘ona faia le lalolagi. O lea, ia tatou faia le mea sili e ulu atu ai i lenā mālōlōga. Ae afai tatou te lē usiusitai i le Atua, e pei ona faia e le fanauga a Isaraelu, o le a tatou paʻuʻū. ( Eperu 3:11–4:11 NLT )

I te taimi ne malōlō ei a Ieova mai tena galuega, ne a te tulaga o te lalolagi? Sa lelei mea uma. E leai se agasala a Atamu ma Eva ma ua lata i le foafoaina o le fanau a tagata. Na tofia i latou uma e pule i foafoaga uma i le lalolagi ma faatumuina le lalolagi i fanau a tagata amiotonu. Ma sili atu nai lo se isi lava mea, sa latou filemu ma le Atua.

O le uiga lenā o le iai i le mālōlōga a le Atua: ia olioli i le filemu o le Atua, ia iai se faiā ma lo tatou Tamā.

Peitaʻi, na latou agasala ma tuliesea mai le faatoʻaga parataiso. Na leiloa lo latou tofi ma feoti ai. Ina ia ulu atu i le malologa o le Atua, e tatau ona tatou sao mai le oti i le ola. E tatau ona faatagaina i tatou e ulufale atu i le malologa o le Atua e ala i lona alofa tunoa e faavae i lo tatou faamaoni. Ua faia e Iesu lenei mea uma. O Ia o le Alii o le Sapati. O ia lea, i le avea ai ma Alii, e iai le aiā e faamasino ai ma talia i tatou i le mālōlōga o le Atua. E pei ona taʻua i le Eperu, afai tatou te faatuatua “i le Atua e pei o le taimi muamua na tatou talitonu ai, o le a tatou tofusia faatasi i mea uma a Keriso.” Ua saunia lenei malologa talu ona faia e le Atua le lalolagi o Tagata. “O lea ia tatou faia le mea sili tatou te mafaia e ulu atu ai i lena malologa.”

O le tulafono a Mose o se ata o mea lelei o le a oo mai. O se tasi o na mea lelei, o loo faaata mai e le aso Sapati faalevaiaso, o le avanoa lea e ulu atu ai i le aso malolo o le Sapati e faavavau a le Atua. Ina ua uma ona faia e le Atua se aiga mo i tatou, sa ia malolo. Sa iai tagata i lenā mālōlōga mai i le amataga, ma semanū e tumau ai pea e faavavau pe a latou usiusitaʻi i lo latou Tamā faalelagi. O lenei mea e toe aumaia ai i tatou i le upu moni faavae e uiga i le alofa.

“O le alofa i le Atua o lona uiga o le tausia o ana poloaiga, ma e le mamafa ana poloaiga.” ( 1 Ioane 5:3 NLT )

“Ou te tusi atu e faamanatu atu ia te outou le au pele e, ia tatou fealofani. E lē o se poloa‘iga fou lenei, a o le poloa‘iga na ‘iā te i tatou talu le amataga. O le alofa o le faia lea o mea ua poloaʻi mai ai le Atua iā i tatou, ma ua ia poloaʻi mai foʻi ia tatou fealofani, e pei ona outou faalogo ai talu le amataga.” (2 Ioane 5, 6 NLT)

O le poloaiga sa ia i tatou mai le amataga o le poloaiga fou lea na tuuina mai e Iesu ia i tatou ia fealofani e pei ona ia alofa mai ia i tatou.

Na vavaeeseina i tatou e le tiapolo mai le Atua e ala i le taʻu mai e mafai ona tatou ola lelei e aunoa ma ia. Vaai pe na faapefea ona tupu lena mea. Matou te lei malolo lava talu mai lena aso. E faatoʻā mafai ona mālōlō mai a tatou galuega uma pe a tatou toe foʻi atu i le Atua, ia faaaofia o ia i o tatou olaga, alofa iā te ia ma taumafai e usiusitaʻi i lana tulafono ua tuuina mai iā i tatou e ala iā Keriso, o se tulafono e lē mamafa. E mafai faapefea? E faavae atoatoa i le alofa!

Aua la e te faalogo i tagata e fai atu ia te oe ina ia faaolaina, e tatau ona e tausia se aso sapati moni. O loo latou taumafai e maua le faaolataga e ala i galuega. E tutusa i latou i ona po nei ma le au faa-Iutaia lea na faapuapuagatia ai le faapotopotoga i le uluaʻi senituri ma latou faamamafaina le peritomeina. Leai! E faaolaina i tatou i le faatuatua, ma o lo tatou usiusitai o le tulafono silisili a Keriso lea e faavae i le alofa.

Faafetai mo le faafofoga mai. Faafetai foi mo le lagolagoina pea o lenei galuega.

5 6 palota
Mataupu Faʻatatau
lesitala
Faasilasila i

O lenei 'upega tafaʻilagi e faʻaaogaina le Akismet e faʻaitiitia le spam. Aoao pe faapefea ona faʻasoa lau faʻamatalaga faʻamatalaga.

19 faamatalaga
fou
matua tele palota
Manatu Faʻapena
Vaʻai manatu uma
Ralf

O lenei vitio e faia se galuega tele. Ae e i ai ni au fesili se lua mo le faamaninoina. Pe tutusa ea le savali o le talalelei a Iesu ma lo tatou alolofa i o tatou tuaoi? O le usiusitai ea i le tulafono a Keriso o le tala lelei ea? Pe mafai ea e se tasi ona usitai atoatoa i le mataupu faavae o le alofa lea e faavae ai le Sapati? E faaolaina i tatou i le faatuatua, ae o le ā le faatuatua? O le ekalesia o le Feagaiga Fou i le Galuega sa manino lava le faapotopotoina mo tapuaiga, lea i se auala e pei o le tausia o se Sapati. Ae le o le tulafono. I aso nei, o lotu Kerisiano e iai sauniga tapuai i aso eseese e tele. Fai i latou e auai i le Berea Pickets i luga o le laina... Faitau atili »

Ralf

Sa ou i ai i le taimi ua tuanai, i se taimi ua mavae. E le'i nofo umi. O le a ou vaai i le taimi e asiasi ai i se tasi o sauniga. Ou te le iloa e uiga i le auai i le talanoaga, ae le o se ex-JW. Ina ua valaaulia aʻu i le ZOOM Kingdom Hall Mtgs sa ou faia ae ou te leʻi taumafai e auai i inā. Na ou lagona o le a le faaaloalo ma faʻalavelave. Fa'afetai,

arnon

1. O e fai mai ua faatagaina i matou e tuiina toto?
2. Fesili e uiga i le auaunaga faafitafita: Pe e tatau ona tatou mumusu e auauna i le vaegaau pe afai e iai se tulafono e manaomia ai ona tatou auauna atu?
3. Ae faapefea le ulaula sikaleti?

Ad_Lang

Ou te manatu o se mea moni lena e tatau ona e sailia mo oe lava ia. E iai ni tapulaa faigatā ua tuuina mai iā i tatou, ae mo le tele o filifiliga e ao ona tatou iloiloina mataupu silisili talafeagai e faavae i le alofa ma le faaaloalo i lo tatou Tamā faalelagi. Seʻi fai se faaaʻoaʻoga: Na amata ona ou toe ulaula i ni nai masina talu ona faateʻaina aʻu i le 2021. E leʻi matuā faamoemoeina lenā mea, ma ou te iloa e lē tatau ona ou faatatauina i le 2 Korinito 7:1 , lea e taʻitaʻia ai i tatou e “faamama i tatou mai i le o mea leaga uma lava o le tino ma le agaga”. I le isi itu, o loo iai le 2 Peteru 1:5-11 o loo uunaʻia ai i tatou e Peteru... Faitau atili »

Frankie

1. O le faailoga o se mea patino e le mafai ona sili atu lona taua nai lo le mea lava ia.
2. E leai se tulaga. Alofa atu i ou fili. O taua o le leaga mama.
3. Taofi le ulaula ina ia faasaoina uma lou soifua maloloina ma lou tupe.

Frankie

ili

Merci pour ce bel article. Je trouve très beau quand YAH nous dit qu'il écrira la loi sur notre cœur. O se vaega o aso uma, o le vaega o lo'o i ai e le mafai ona maua e tagata. Liligi le sord, un muet, un aveugle, un illettré, un pauvre, un esclave, la loi écrite pouvait lui être difficilement accessible. Mais le coeur ? Nous avons tous un coeur ! La vraie loi est en nous, nous pouvons tous l'appliquer si nous le désirons. Vraiment la loi de l'Amour est au-dessus de tout, de tous et pour tous. Merci au Christ de nous... Faitau atili »

Frankie

Tuafafine pele Nicole, o upu matagofie nei mai lou loto. Frankie.

jwc

Faafetai lava Nicole,

Je me souviens des paroles de Paul i le Galuega 17:27,28 . O le alofa o le Dieu est la force la plus puissante qui existe.

O nisi o aso, o se sentons que Lui et notre Christ bien-aimé sont très proches de nous.

D'autres jours…

Je ne trouve pas cela facile parfois, mais les frères et sœurs que j'ai rencontrés sur ce site – l'amour qu'ils montrent tous – m'ont aidé à régénérer mon propre désir de continuer à mener “le beau combat”.

Mata. 5:8

James Mansoor

Manuia taeao uma, I se taimi ua mavae, na ou tusia ai se faamatalaga e faatatau i le tulafono a Mose ma le auala na tauivi ai uso Kerisiano i Ierusalema ma lea tulaga: I le tusi o Galuega 21:20-22:2. (20e-22) Ua iloa e Paulo lona talaaga leaga. i nisi o Kerisiano i Ierusalema. ‘Ona fai mai lea o i latou ‘iā te ia, “Lo‘u uso e, ‘ua e va‘ai atu i le to‘atele o tagata Iutaia ‘ua fa‘atuatua, ma ‘ua mā‘elegā uma lava i le tulafono; a ‘ua logoina i latou ‘iā te oe, ‘ua e a‘oa‘o atu i tagata Iutaia uma o i nu‘u ‘ese e lafoa‘i Mose, ma fai atu e lē tatau ‘ona peritomeina a latou fānau pe... Faitau atili »

jwc

O le mafuaaga o Paulo o loo faaalia i le fuaiupu 22 & 23. E pei o Iesu o lē na alu ese atu i nisi o taimi i fafo o le tulafono e laveaʻi tagata e lē o ni Iutaia.

Frankie

Lelei. Faapea foi Mat 15:24 >>> Ioane 4:40-41; Mata 15:28 .

Ad_Lang

Ou te manatua loʻu faamatalaina atu o le Sapati i le taimi o se suʻesuʻega faale-Tusi Paia, i se tasi na popole i lona lotofuatiaifo ona o le tausiaina. Na ou faamatala atu o le Sapati o loo i ai iina mo Tagata (e pei ona taʻua i le vitio), ona liliu atu lea i le Failauga 3:12-13 i le NWT: “Ua ou manatu e leai se mea e sili ona lelei mo i latou [tagata] nai lo le olioli ma le fiafia. ia faia mea lelei i o latou olaga, ina ia aai ma inu tagata uma, ma fiafia i ana galuega mamafa uma. O le meaalofa a le Atua”. Sa ou faamatala atu ua tuuina mai e le Atua le Sapati mo i tatou, ina ia tatou mafaia... Faitau atili »

Fa'asa'o mulimuli ile 1 tausaga talu ai e Ad_Lang
Leonardo Josephus

Talofa Eric. Fiafia i lena tusiga. Na matuā talisapaia le faatatauina o le Mareko 2:27 – “Ua faia le sapati ona o le tagata”—i le tele o mea, aemaise lava i tuigā toto. Ua na o se faaaʻoaʻoga lena o se faalapotopotoga ua faaaogāsesē lona malosi, i le taumafai e tautala mo afioga a le Atua e leʻi fetalaia e le Atua.

Ad_Lang

Ua ou oo foi i ni faaiuga faapena e uiga i le togafitiga o kenera. O se tasi sa tuaoi muamua e mafatia i se ma'i muscular degenerative, o lona uiga o le a le toe mafai ona manava. Na taʻu mai talu ai nei e lana uo tama ia te aʻu e mafai ona faʻaogaina le gene therapy i aso nei e taofi ai le faʻaleagaina. E faigata ona fai atu e sese, e ui lava e pei ona ia iloa, ou te faʻasaga i tui mRNA lea na masani ai i le 2 tausaga talu ai. Ia te aʻu, e le o se mea e uiga i tekinolosi e pei ona i ai i le auala e tuleia ai i tagata. E pei ona ou faamatala atu, o le leaga... Faitau atili »

jwc

E fetaui lelei lenei mea (ou te manatu) ae o le a ou tausia pea loʻu "aso malolo" & tape laʻu telefoni feaveaʻi ma fiafia i le mafutaga a ou Uso ma Tuafafine i Aso Sa taitasi.

Meleti Vivlon

Mataupu na saunia e Meleti Vivlon.

    Lagolago i Matou

    faʻaliliuga

    tusitala

    Mataupu

    Mataupu i le Masina

    vaega