In a parte 1, avemu cunsideratu l'interpretazione di Atti 5: 42 è 20: 20 è significatu di u terminu "casa à casa" è hà cunclusu:

  1. Cumu JWs venenu à l'interpretazione di "casa à casa" da a Bibbia è chì e dichjarazione da l'Organizazione ùn puderianu micca esse ghjustificate in modu scrittuale.
  2. Hè chjaru chì "casa per casa" ùn significa micca "porta à porta". Cunsiderendu l'altri avvenimenti di e parolle greche, l'indicazione cuntestuale era chì u significatu di "casa per casa" si riferisce à i novi credenti riuniti in diverse case per studià e Scritture è l'insignamenti di l'apòstuli.

In questu articulu, esamineremu e fonti erudite citate da l'Organizazione di i Testimoni di Ghjehova in un tentativu di sustene a teologia JW. Quessi cumpariscenu in u Bibbia di Referenza per a Nuvella Bibbia 1984 (NWT) e lu Traduzzione Mundiale Revisata (RNWT) Studia a Bibbia 2018, induve cinque fonti di riferimentu sò citati in e note di pagina à Atti 5: 42 è 20: 20.

"Casa à Casa" - Supportu eruditu?

lu Studiu RNWT Bibbia 2018 hè a Bibbia più recente publicata da a Watchtower Bible and Tract Society (WTBTS). Quandu si compara i note di nota nantu à i dui versi supra cù u Referenza NWT 1984 Bible, truvamu quattru riferenzi eruditi addiziunali. L'unicu in u Referenza NWT Bibbia 1984 hè di RCH Lenski. Ci fucemu attenzione à e cinque riferenze da u Studiu RNWT Bibbia 2018 cume queste includenu quella di Lenski. Seranu tratti cumu esce in Atti 5: 42 seguitu da 20: 20.

Truvemu ciò chì seguita in a sezione di riferenza nantu à Atti 5: 42

(sic) “da casa à casa: Questa espressione traduce a frase greca katʼ oiʹkon, littiralmente, "secondu a casa". Parechji lessichi è cummentatori dichjaranu chì a prepusizione greca ka · taʹ pò esse capitu in un sensu distributivu. Per esempiu, un lessicu dice chì a frasa si riferisce à "lochi visti in serie, usu distributivu. . . di casa in casa ". (Un Lessicu Grecu-Inglese di u Novu Testamentu è Altra Letteratura Cristiana Antica, Terza Edizione) Un'altra riferenza dice chì a prepusizione ka · taʹ hè "distributiva (Atti 2: 46; 5:42:. . . casa per casa / in e case [individuali] ". (Dizziunariu esegeticu di u Novu Testamentu, editatu da Horst Balz è Gerhard Schneider) U studiosu di a Bibbia RCH Lenski hà fattu u seguitu cummentariu: «Mai per un mumentu l'apostuli ùn anu cessatu u so travagliu benedettu. "Tutti i ghjorni" anu continuatu, è questu apertamente "in u Tempiu" induve u Sanedrinu è a polizia di u Tempiu li pudianu vede è sente, è, naturalmente, ancu κατ "οἴκον, chì hè distributivu," da casa in casa ", è micca solu avverbiale, 'in casa.' "(L'interpretazione di l'Atti di l'Apostuli, 1961) Queste fonti sustenenu u sensu chì a predicazione di i discepuli era distribuita da una casa à l'altra. Un usu simile di ka · taʹ si face à Lu 8: 1, induve Ghjesù hè dettu di avè predicatu "da a cità à a cità è di u paese à u paese." Stu metudu per ghjunghje a ghjente andendu direttamente in casa hà purtatu risultati eccezziunali.Ac 6: 7; paragunate Ac 4: 16, 17; 5:28. "

Vale à pena nutà l'ultime duie frasi. A penultima sentenza "Un usu simili di ka · taʹ si faci in Lu 8: 1 induve Ghjesù si dice chì hà predicatu" da cità in cità è da paese in paese ". Chistu significa chjaramente chì Ghjesù hè andatu da locu in locu.

A sentenza finale dice: "Stu metudu per ghjunghje a ghjente passendu direttamente à e so case ha purtatu risultati eccezziunali. - Ac 6: 7; paragunà Ac 4: 16-17; 5: 28 ". Eccu si ottene una cunclusione secondu i versi precedenti. Hè utile di cunsiderate brevi sti scritture da a Bibbia di Studiu.

  • Atti 6: 7  «In cunsequenza, a parolla di Diu hà continuatu à sparghje, è u numeru di i discìpuli si hè multiplicatu assai in Ghjerusalemme; è una grande folla di preti cuminciò à esse ubbidienti à a fede ".
  • Atti 4: 16-17 "Dicendu:" Chì duvemu fà cù questi omi? Perchè, per un fattu, un segnu degnu di nota hè accadutu per mezu di elli, unu evidenti per tutti l'abitanti di Ghjerusalemme, è ùn pudemu micca nigallu. Affinchì questu ùn si sparghji più ind'è a ghjente, lasciarli minaccià è dilli di ùn parlà più à nimu nantu à a basa di stu nome. '"
  • Atti 5: 28 "È hà dettu:" Avemu urdinatu strettamente di ùn cuntinuvà à insegnà nantu à a basa di stu nome, eppuru guardate! avete riempitu Ghjerusalemme di u vostru insignamentu, è site decisu à purtà u sangue di questu omu nantu à noi ".

À a lettura di sti versi hè chjaru chì "casa per casa" ùn hè micca menzionatu. Esse in Ghjerusalemme, u megliu modu per ghjunghje à a ghjente seria à u tempiu. Questu hè statu cunsideratu in a Parte 1, sottu a sezione: "Comparazione di e parolle greche traduttu" casa in casa "". L'usu di u metudu "casa per casa" cum'è a manera chì i primi discìpuli predicavanu ùn pò micca esse tiratu da questi versi.

Avemu dinò truvatu ciò chì seguita in a sezione di riferenza nantu à Atti 20: 20:

(sic) “da casa à casa: O "in diverse case." U cuntestu mostra chì Paulu avia visitatu e case di questi omi per insegnalli "nantu à u pentimentu versu Diu è a fede in u nostru Signore Ghjesù" (Ac 20: 21) Dunque, ùn si riferisce micca solu à e chiamate o visiti suciale per incuraghjenu i fratelli dopu chì sò diventati credenti, postu chì i so credenti avissiru digià pentatu è esercitatu a fede in Ghjesù. In u so libru Parolle Pictures in u Novu Testamentu, U duttore A. T. Robertson cummenta cumu seguita Ac 20: 20: "Vale à dì chì stu più grande di i predicatori predicava di casa in casa è ùn hà micca fattu e so visite solu chjamate suciale." (1930, Vol. III, pp. 349-350) In L 'Atti di l'Apòstuli Cù un Commentariu (1844), Abiel Abbot Livermore hà fattu stu cummentariu annantu à e parolle di Paul à Ac 20: 20: "Ùn era micca cuntentu solu di trasmette discorsi à l'assemblea publica. . . ma hà perseguitu cù zelu u so grande travagliu in privatu, di casa in casa, è hà purtatu letteralmente a verità di u celu à i fochi è i cori di l'Efesu ". (p. 270) -Per una spiegazione di rende l'espressione greca katʼ oiʹkous (lit., "secondu e case"), vede nota di studiu nantu à Ac 5: 42. "

Prisenteremu ogni riferimentu in cuntestu è cunsideremu se sti studiosi accunsentiscenu à l'interpretazione di "casa à casa" è "porta à porta" cum'è spiegata da JW Theology.

Atti 5: 42 References

  1. Un Lessicu Grecu-Inglese di u Novu Testamentu è Altra Letteratura Cristiana Antica, Terza Edizione (BDAG) rivisitatu è editatu da Frederick William Danker[I]

U cummentariu di a Bibbia di Studiu nantu à Atti 5: stati 42 "Per esempiu, un lessicu dice chì a frasa si riferisce à" lochi visti in serie, usu distributivu. . . di casa in casa ".

Videmu un cuntestu più sanu. In u lessicu Kata hè coperto cumpletamente è cumprende uguali di sette pagine A4 cun una dimensione di font di 12. A citazione specifica pigliata in parte hè datu sottu è cumprendi a sezione completa. Hè in sottumissione di "marcatore di aspettu spaziale" è 4th subsezione d. I sezzioni citati in a Bibbia di Studiu sò enfasi in rossu.

"di lochi visti in seriu, usi distributivi w acc., x per x (Arrian., Anab. 4, 21, 10 κ. Σκηνήν = tenda per tenda) o da x à x: κατʼ οἶκον da casa à casa (PLond III, 904, 20 p. 125 [annuncio 104] ἡ κατʼ οἰκίαν ἀπογραφή) Ac 2: 46b; 5:42 (tramindui in rifarenza à parechje assemblee o congregazioni di casa; w senza menu probabilità NRSV 'in casa'); cp 20: 20. Likew u pl. κ. τοὺς οἴκους εἰσπορευόμενος 8: 3. κ. τὰς συναγωγάς 22: 19. κ. πόλιν (Jos., Ant. 6, 73) da cità à cità IRo 9: 3, ma in ogni (sola) cità Ac 15: 21; 20:23; Tit 1: 5. Ancu κ. πόλιν πᾶσαν (cp. Herodiano 1, 14, 9) Ac 15: 36; κ. πᾶσαν πόλιν 20:23 D. κ. πόλιν καὶ κώμην Lk 8: 1; cp vs. 4 ".[Ii]

Quì avemu solu una citazione parziale chì pare sustene a teologia JW. Tuttavia, quandu si legge in cuntestu, diventa chjaru chì a visione di l'autore hè chì u termine si riferisce à congregazioni o assemblee riunite in varie case. Si riferiscenu chjaramente à i trè versi in Atti 2:46, 5:42 è 20:20. Per priservà l'onestà intellettuale, a citazione duveria cuntene almenu i seguenti:

"... κατʼ οἶκον da casa à casa (PLond III, 904, 20 p. 125 [annuncio 104] ἡ κατʼ οἰκίαν ἀπογραφή) Ac 2: 46b; 5:42 (tramindui in rifarenza à parechje assemblee o congregazioni di casa; w senza menu probabilità NRSV 'in casa'); cp 20: 20. Likew u pl. κ. τοὺς οἴκους εἰσπορευόμενος:

Questu aiuterebbe u lettore à piglià una visione più chjara di a perspettiva di l'autore. Chjaramente, sta fonte di riferenza ùn sustene micca a cunniscenza JW di "casa per casa". In fattu, a fonte dimostra cumu a parolla Kata hè adupratu in "casa per casa", "cità à cità" etc.

  1. Dizzjunariu Exegeticu di u Novu Testamentu, editatu da Horst Balz è Gerhard Schneider

In Atti 5: 42 u seguitu hè dichjaratu "Un altru riferimentu dice chì a preposizione ka · taʹ hè «DistributivuAtti 2: 46; 5:42:. . . casa per casa / in e case [individuali] ". Questa citazione hè presa da u dizziunariu di supra. U dizziunariu furnisce una ripartizione assai detallata di l'usu è di u significatu di a parolla Kata in u Novu Testamentu. Cumencia da furnisce una definizione è copre trè spazii d'usu specifici, suddivisi in diverse categurie.

(sic) κατά   Kata   cù gen: ghjè da; attraversu; contru; da; cù acc: à traversu; duranti; da; secondu

  1. Occurrenze in u NT - 2. Cù u gen. - a) Di locu - b) Ughjettivu Fig - 3. Cù l'acc. - a) Di locu - b) Di u tempu - c) Fig Uso - d) Alternativa perifrastica à u gen simplice.[Iii]

A riferenza di a Bibbia di Studiu hè in a sezione 3 a) di u locu. Questu hè datu quì sottu cù u RNWT cita in punti salienti. (Sic)

  1. Cù l'accusativu:
  2. a) Di locu: in tuttu, à longu, in, à (Luca 8: 39: "in tuttu tutta a cità / in tutta a cità "; 15: 14: "in tuttu chì tarra "; Matt 24: 7: κατὰ τόπους, "at [parechji] lochi "; Atti 11: 1: "in tuttu Ghjudea / in Ghjudea "; 24: 14: "tuttu ciò chì sta in a lege "), inseme, accantu (Atti 27: 5: τὸ πέλαγος τὸ κατὰ τὴν Κιλικίαν, "u mare longu [a costa di] Cilicia "), finu à, versu, finu à (Luke 10: 32: "vene." finu à u locu; Atti 8: 26: "versu u sudu "; Phil 3: 14: "versu u scopu "; Gal 2: 11, ecc .: κατὰ πρόσωπον, "à a faccia, "" face à face "," personalmente "," à a faccia di "," prima "; 2 Cor 10: 7: τὰ κατὰ πρόσωπον, "ciò chì si trova nanzu l'ochji "; Gal 3: 1: κατʼ ὀφθαλμούς, "nanzu l'ochji "), per, da (Rom 14: 22: κατὰ σεαυτόν, "di sè, by sè stessu "; Atti 28: 16: μένειν καθʼ ἑαυτόν, “stà solu by ellu stessu "; Marcu 4: 10: κατὰ μόνας, "di unicu stessu "), distributivu (Atti 2: 46; 5: 42: ατʼ οἶκον, "Casa à casa / in e case [individuale]; 15: 21, ecc .: κατὰ πόλιν, “cità by cità / in [ogni] cità ").[Iv]

A sezzioni citata in u RNWT hè marcatu in rossu. In questu spaziu, u travagliu di riferimentu dichjara chì hè distributivu. Questu ùn significa micca "porta à porta" per cumprendi ogni casa. Pensate à Atti 15: 21 datu da u dizziunariu. In u RNWT leghje “Dapoi tempi antichi * Mosè hà avutu quelli chì u predicanu in cità dopu à città, perchè ellu hè leghje in voce alta in i sinagogi ogni sabbatu. " In questu ambientu, a predica hè fatta in un locu publicu (sinagoga). Ebrei, Proseliti è "Fattori di Diu" ghjunghjenu tutti à a sinagoga è sente u messagiu. Si pò estende in ogni casa di a cità o ancu in ogni casa di quelli chì assistenu à a sinagoga? Claramente micca.

In una stessa strada, "casa à casa / in e case individuali" ùn pò esse allargata per significà ogni casa. In Atti 2: 46, ùn pò micca significà chjaramente ogni casa in Ghjerusalemme, cum'ellu vurria dì chì si manghjianu in ogni casa! Puderia esse alcune di e case di i credenti induve si riuniscenu cumu u cuntestu di l'Scrittura palesa. Questu hè statu discutitu in a Parte 1. Per dà un significatu separatu per Atti 5: 42 quandu u cuntestu ùn pò micca ghjustificà, implicaria eisegesi. Questu porta una persona in un viaghju di pruvà à ghjustificà una cridenza esistente.

A citazione aduprata hè valida, ma furnisce u paragrafo più cumpletu aiutaria à u lettore à fà una determinazione più cunsiderata di significatu. Ùn furnisce micca basa per l'interpretassi cum'è ogni casa in Ghjerusalemme.

  1. L'interpretazione di u L 'Atti di l'Apòstuli, 1961 da RCH Lenski[V]

lu RNWT Studiu Bibbia stati: "U studiosu di a Bibbia RCH Lenski hà fattu u cummentariu seguente:"Mai per un mumentu l'apostuli anu cessatu u so benedicatu travagliu. "Ogni ghjornu" cuntinuavanu, è questu apertamente "in u Tempiu" induve u Sanedrinu è a polizia di u Tempiu pudianu vede è sente elli, è, sicuru, ancu κατ 'οἴκον, chì hè distributiva, "da casa in casa", è micca solu adverbiale, 'in casa.'"" "

A cita completa nantu à Atti 5: 42 in "Cummentariu di Lenski nantu à u Novu Testamentu" indice e seguenti (a sezione citata in a Bibbia di Studiu hè marcata in giallu):

Mai per un mumentu l'apostuli ùn anu cessatu u so travagliu benedettu. "Tutti i ghjorni" anu continuatu, è questu apertamente "in u Tempiu" induve u Sanedrinu è a polizia di u Tempiu pudianu vede è sente, è, naturalmente, ancu κατʼ οἶκον, chì hè distributivu, "da casa in casa", è micca meramente avverbiale, "in casa". Cuntinuonu à riempie Ghjerusalemme da u centru à a circunferenza cù u Nome. Anu disprezzatu per travaglià solu in secretu. Ùn sapianu micca paura. L'imparfettu, "ùn stavanu micca cessendu", cù i so participi cumplementari presenti hè sempre descrittivu, è "ùn stavanu cessendu" (negativu) hè un litotes per "stavanu sempre continuendu". U primu participiu, "insegnamentu", hè fattu più specificu da u secondu, "proclamendu cum'è una bona nova Ghjesù u Cristu"; τὸν Χριστόν hè predicativu: "cum'è u Cristu". Quì avemu u primu esempiu di εὑαγγελίζεσθαι in l'Atti in u sensu pienu di predicà u Vangelu, è cun ellu u putente nome "Ghjesù" è a so piena significazione in "u Cristu", u Messia di Diu (2:36). Stu "nome" chjude bè a narrativa attuale. Questu era u cuntrariu di l'indecisione. Questa era a certezza divinamente travagliata chì avia pigliatu a decisione finale da tantu tempu. Questa era a gioia chì venia da quella certezza. L'apòstuli ùn si sò mai lagnati per un mumentu di l'inghjustizia ch'elli avianu patutu da e mani di l'autorità; ùn si vantavanu micca di u so curagiu è di a so furtezza nè si primuravanu di difende u so onore persunale contr'à a vergogna chì li era stata inflitta. Se pensavanu à sè stessi, era solu chì si puderianu dimostrà fideli à u Signore travagliendu per l'onore di u so grande nome benedettu. Tutti l'altri si sò impegnati in e so mani.

A citazione utilizata in u RNWT hè di novu rossa è in un cuntestu più pienu. Una volta, u cummentatore ùn face nisuna dichjarazione esplicita chì sustene a teologia di JW nantu à u ministeru "porta à porta". Cumu hè un cummentariu versu per versu nantu à Atti di l'Apòstuli, averia interessante di leghje i cumenti nantu Atti 2: 46 è 20: 20. U cummentariu cumpletu nantu à Atti 2: 46 dice:

Di ghjornu in ghjornu tramindui cuntinuavanu fermi cun un accordu in u Tempiu è spezzendu u pane casa per casa, participavanu di u so manghjà in esultazione è simplicità di core, ludendu à Diu è avendu favore cù u populu sanu. D'altronde, u Signore continuava à aghjunghje inseme ghjornu per ghjornu i salvati. L'imperfetti descrittivi continuanu. Luke schizza a vita d'ogni ghjornu di a prima cungregazione. E trè frasi κατά sò distributive: "ghjornu per ghjornu", "casa per casa"; τε ... τε currelate i primi dui participii (R. 1179), "tramindui ... è". I credenti tramindui anu visitatu u Tempiu è spartinu u pane casa per casa in casa. E visite di ogni ghjornu à u Tempiu sò state fatte à u scopu di participà à u cultu di u Tempiu; vedemu Petru è Ghjuvanni cusì impegnati in 3: 1. A separazione da u Tempiu è da i Ghjudei si sviluppa generalmente in modu graduale è naturale. Finu à esse effettuatu, i cristiani anu adupratu u Tempiu chì Ghjesù avia onuratu è chì l'hà tipificatu (Ghjuvanni 2: 19-21) cum'è l'avianu usatu prima. E so culunnate spaziose è e sale li anu datu una stanza per e so proprie assemblee.

 Parechji pensanu chì "spezzà u pane" si riferisce di novu à u Sacramentu, ma in un breve schizzu cum'è questu Luke ùn puderebbe micca ripete cusì. L'aghjunta "casa per casa" ùn aghjunghjeria nunda di novu postu chì hè evidenti chì u Tempiu ùn era micca u locu per u Sacramentu. "Spezzà u pane" si riferisce ancu à tutti i pasti è micca solu à quelli chì puderianu precede à u Sacramentu cum'è un agape. "Casa per casa" hè cum'è "ghjornu per ghjornu". Ùn significa micca solu "in casa" ma in ogni casa. In ogni locu induve ci era una casa cristiana i so abitanti participavanu di a so manghjà "in esultazione di core", cun grande piacè per a grazia li garantì, è "in simplicità o unicità di core", rallegrendu si di quella cosa chì riempia i so cori di tale gioia . Stu nome vene da un aggettivu chì significa "senza petra", dunque perfettamente lisciu è ancu, metaforicamente, una cundizione chì ùn hè disturbata da nunda cuntrariu.

U sicondu paràgrafu furnisce chjaramente a capiscitura di u termine di Lenski. U cummentariu sanu hè spiegativu stessu. Lenski ùn interpreta micca "casa à casa" cume à tutte e porte ma piuttostu chì si riferisce à e case di i credenti.

Trascendendu à i cumenti nantu Atti 20: 20, dichjara;

Ὡς parallella à a πῶς chì succede in u v. 18. Prima, u Signore in l'opera di Paul; in segundu, a Parolla di u Signore, u travagliu d'insignamentu di Paul. U so unicu mutivu è u solu scopu ùn era micca di piattà o di trattene una sola cosa di tuttu ciò chì era prufittu per i so ascoltatori. Ùn hà mai pruvatu à salvassi o à circà u minimu vantaghju per ellu stessu. Hè cusì faciule solu di tene fermu in certi punti; si pò ancu piattà u so veru mutivu da sè stessu quand'ellu face cusì è cunvince si chì seguita l'indicazione di a saviezza. "Ùn aghju micca diminuitu", dice Paul, è hè a parolla curretta. Perchè ci riducimu naturalmente quandu anticipemu ferite o perdite per via di ciò chì duvemu insegnà è predicà.

L'infinitivu cù τοῦ hè l'ablativu dopu à un verbu di impedisce, nigà, ecc., È u negativu μή si mantene quantunque ùn hè micca necessariu, R. 1094. Nota i dui infinitivi: "da a proclamazione è da l'insignamentu", tramindui sò efficace aoristi, quellu chì si riferisce à l'annunzii, l'altru à l'istruzzioni, sia "in publicu sia di casa in casa", Paul aduprendu ogni occasione.

 À novu, ùn si pò cuncluderà nisuna cunclusione da sti dui paragrafi chì sustenenu l'interpretazione JW di "casa à casa". Fattu nant'à tutti i cummentarii à tutti i trè versi, diventa chjaru chì Lenski pare di pensà chì a "casa à casa" significa à i casali di i credenti.

Pensemu i dui cummentarii in i note nantu à Atti 20: 20 in u Studiu RNWT Bibbia 2018. Quessi sò l'4th È 5th referenze.

Atti 20: referenze 20

  1. Foto di Parolle in u Novu Testamentu, Dr. A. T. Robertson (1930, Vol. III, pp. 349-350)[vi]

Eccu a citazione da Parolle Pictures in u Novu Testamentu, U duttore A. T. Robertson cummenta cumu seguita Ac 20: 20: "Ci hè da nutà chì questu più grande di i predicatori predicava da casa à casa è ùn hà micca fattu i so visiti solu chjami suciali".

Questa appare per dimustrà chì u Dr Robertson sustene a vista JW, ma cunsideremu u paragrafu cumpletu cù u RNWT cita evidenziata in rossu. Ùn simu citati tutti i paragrafi nantu à u versu, ma quellu riguardanti "casa à casa". Indice "Publicly (δημοσιαι - dēmosiāi avverbiu) è da casa à casa (και κατ οικους - kai kat 'oikous). By (sicondu) case. Hè da nutà chì questu più grande di i predicatori predicava di casa à casa è ùn hà micca fattu i so visiti solu chjami suciali. Facia affari di u regnu tuttu u tempu cum'è in a casa d'Aquila è di Priscilla (1 Curintini 16:19) ".

A sintenza chì seguita, omitata da WTBTS hè critica. A mostra chì u duttore Robertson vede "a casa à a casa" cume a riunione in una cungregazione di casa cum'è mostrata da 1 Corinthians 16: 19. U significatu cumpletu cambia fora lascendu l'ultima frase. Hè impussibile di tracciate altre cunclusione. U lettore duverà meravigliate, era a partenza di l'ultima frase una suprana da parte di u circadore? O hè questu puntu cusì impurtante teologicamente chì u ricercatore (i) / scrittore (s) eranu tutti averti da eisegesi? Cum'è i cristiani, duvemu dimustrà amabilità, ma sta vigilanza pò esse vista ancu cum'è una omissione deliberata per sbaglià. Ogni lettore deve decide chì per elli stessi. Tenemu in mente i seguenti di 1 Corinthians 13: 7-8a cum'è ognunu di noi decide.

"Porta tutte e cose, crede tutte e cose, spera tutte e cose, rende tutte e cose. L'amore ùn falla mai. "

Cunsideremu a riferenza finale.

  1. L'Atti di l'Apostuli Cun Cummentariu (1844), Abiel Abbot Livermore[vii]

In a nota di pagina à Atti 20: 20 una citazione hè fatta da u scholaritu di sopra. In L 'Atti di l'Apòstuli Cù un Commentariu (1844), Abiel Abbot Livermore hà fattu stu cummentariu annantu à e parolle di Paul à Ac 20: 20: «Ùn era micca cuntentu solu di trasmette discorsi à l'assemblea publica. . . ma hà perseguitatu cù zelu u so grande travagliu in privatu, di casa in casa, è purtatu letteralmente casa a verità di u celu à u focu è à u core di l'Efesi ". (p. 270) Per piacè vede a riferenza cumpleta cù a citazione WTBTS evidenziata in rossu:

Atti 20: 20, 21 Resta à nunda. U so scopu ùn era micca di predicà ciò chì li piace, ma di ciò chì avianu bisognu, - u veru mudellu di un predicatore di ghjustu. - Da casa in casa. Ùn era cuntentu solu di purtà discursi in l'assemblea publica, è dispensà cù altre strumentalità, ma hà perseguitatu zelamente u so grande travagliu in privatu, da casa in casa, è purtatu letteralmente a casa a verità di u celu à u focu è à u core di l'Efesi.- Sia à i Ghjudei, sia à i Grechi. A stessa duttrina era essenzialmente necessaria da l'unu da l'altru. I so peccati puderianu assumere forme diverse, ma a purificazione interiore è a spiritualizazione di u caratteru duveranu esse effettuate da a stessa agenzia celeste, sia in u casu di u formalistu è di u fanaticu, sia di u sensualistu è di l'idolatru. - U pentimentu versu Diu. Alcuni critichi vedenu questu cum'è u duvere particulare di i pagani, di passà da a so idolatria à a fede è l'adorazione di un Diu; ma u pentimentu sembrerebbe copre tuttu stu terrenu, è ancu di più, è esse imperativu per i Ghjudei sbagliati è ancu per i pagani; perchè tutti avianu piccatu, è mancatu a gloria di Diu. - Fede versu u nostru Signore, ecc. Cusì di fede; era a parte di un Ghjudeu cunsistenti à crede in u Messia, chì u so legislatore è i so prufeti avianu preditu dapoi mille anni, - per accoglie a rivelazione più vicina è tenera di Diu in u Figliolu; eppuru u Gentile hè statu ancu necessariu micca solu per vultà da i santuarii inquinati di l'idolatria à l'adorazione di l'Altissimu, ma per avvicinassi à u Salvatore di u mondu. A maestosa simplicità di a predicazione di l'apòstulu, è l'accentu tutale ch'ellu hà lanciatu nantu à e duttrine principali è i duveri di u Vangelu, ùn devenu micca passà inosservati.

In novu, diventa chjaru chì basatu annantu à sta parte di u cummentariu ùn hè micca pussibule tirà a cunclusione chì Abiel Abbot Livermore hà capitu questu significa "porta à porta". Se esaminemu i so cumenti in Atti 2: 46 è 5: 42, uttene una vista più chjara di a so cunniscenza di "casa per casa". In Atti 2: 46 ellu dice:

"Avemu, in questu è in u versu seguente, un quadru cuntinuatu di a bellezza è a vitalità spirituale di a prima chjesa. Chì autore di fatti o di ficzioni hà prisentatu una storia più interessante di una comunità felice cà l'evangelistu cristianu - una cumunità à a quale ogni omu, in i so boni sensi, vuleva più unisce à ellu stessu - o in quale tutti l'elementi di l'amore, è a pace, è u prugressu, sò più cumbinati 2 Ùn a sucietà, e nazioni, l'umanità ponu esse purtate, infine, per cumpiendu a promessa esquisita di questa età di luntanu, è ritruvà, cume, u vechju quadru à a realtà di a nova vita? A forma più alta di a civiltà cristiana hè ancu di fà apparisce, ma l'alba hà rottu da u livante. - Continuu ogni ghjornu cun un accordu in u tempiu. Probabilmente assistìanu à l'adorazione in u tempiu à l'ore di solitu ore di preghiera, nove da mattina è trè dopu meziornu. Atti iii. 1 Ùn s'eranu mancu scacciati da u giudu ebraicu, è currettamente conservavanu una certa fedeltà à l'antica fede in a so adozione è assimilazione cù u novu; cume i naturalisti ci dicenu chì a vecchia foglia ùn caduta micca in terra, finu à chì u novu buddinu cumencia à sbulicà sottu. - Rompendu u pane da casa à casa. O, "in casa", in cuntradizione à i so esercizii in u tempiu. E stesse occasione sò riferite quì in ver. 42 U caratteru di a ripresa era quella di un divertimentu suciale, unitu cù una cummemurazione religiosa. Atti xx 7 Si dice chì l'agapae, o feste di l'amore, nascenu da a necessità di furnisce i poveri, chì avianu digià vissutu i sacrifici; ma chì, dopu a so cunversione, sò stati tagliati da a so fede da sta fonte di sustegnu. - A so carne. Old English per "cibo." Sia animale o vegetale. - Cù gioia. Qualcuni discernenu, in sta frasa, l'alegria di i poveri per a riunione cusì generosa. —Sensibilità di u cori. E in queste parolle si vede a simplicità è a libertà da l'orgogliu è l'ostentazione di i ricchi in a so benevolenza. Ma e spressioni sò in generale, piuttostu cà limitate à e classi, è descrive subitu a purezza di u mutivu, è u spiritu elasticu di gioia, pervinendu a nova associazione. Avemu quì una descrizzione di l'influenza chì a vera religione, veramente ricevuta è ubbidita, hà nantu à i so sughjetti. "

 Atti 2: 46 pò significà solu in e case di i credenti. Questu hè ancu sustinutu da e traduzioni di Studi è Riferimenti Bibles cum'è in casa. Avà stendu annantu à i so cumenti in Atti 5: 41-42, vedemu u seguente:

«U cunsigliu. Cumprendu, cumu pare, u Sanedrinu è altri chjamati à l'occasione. - Rallegrendu ch'elli eranu cunsiderati degni, ecc. Ancu s’elli eranu stati trattati u più ignominiosamente, ùn anu cunsideratu nisuna disgrazia, ma un onore, di soffre in una causa cusì grande; perchè eranu participanti di sofferenze simili à u so Maestru davanti ad elli. Phil. iii. 10; Col. i. 24; 1 Pet. iv. 13. - In ogni casa. Or, "di casa in casa", perchè tale hè l'idioma di u grecu. Invece di sminticà u so curaghju, e so prove accendenu un novu zelu in a diffusione di a verità. Invece di ubbidì à l'omi, si piglianu cun nova fedeltà è interessu à ubbidì à Diu. - Insegna è predica. Quellu chì si riferisce, probabilmente, à i so travagli publichi, l'altru à e so istruzioni private; l'unu à ciò ch'elli anu fattu in u tempiu, l'altru à ciò ch'elli anu fattu di casa in casa.-Ghjesù Cristu, vale à dì secondu i migliori traduttori, anu predicatu Ghjesù u Cristu, o chì Ghjesù hè u Cristu, o Messia. Cusì chjude triunfantamente stu novu registru di a persecuzione di l'apostuli. Tutta a narrazione hè luminosa cù a verità è a realità, è ùn pò micca lascià una impressione profonda à ogni lettore senza pregiudizi di l'origine divina è di l'autorità di u Vangelu ".

Curiosamente, si riferisce à u termu "casa à casa" cum'è un idiom. Dunque, capisce stu termine cum'è peculiar di i cristiani di u primu seculu. Dopu dice chì insegnavanu è predicavanu, unu publicamente è l'altru in privatu. Siccomu a parola greca per predicà si riferisce à una proclamazione publica, a cunclusione naturale hè chì questu era statu fattu publicamente, è l'insignamentu avissi statu in privatu. Fighjate u significatu di u terminu da u dizziunariu di Strong quì sottu:

g2784. κηρύσσω kēryssō; di affinità incerta; annunzià (cum'è un criticu publicu), in particulare a verità divina (u Vangelu): - predicà (-er), proclamà, publicà.

AV (61) - predica 51, publica 5, proclama 2, predica + g2258 2, predica 1;

  1. esse un herald, officiate cum'è un herald
    1. pridicà dopu a manera di un araldicu
    2. sempre cun u suggerimentu di formalità, gravità è una autorità chì deve esse ascoltatu è ubbiditu
  2. per pubblicà, proclamà apertamente: una cosa hè stata fatta
  • adupratu di a proclamazione publica di u Vangelu è di e cose chì li appartenenu, fatta da Ghjuvan Battista, da Ghjesù, da l'apostuli è da altri maestri cristiani ...

A teologia JW applica u termine di predicazione di u travagliu à u ministeru "casa à casa". In questu travagliu, a capiscitura hè di truvà quelli "currettamente disposti" è di offre un prugramma di studiu biblicu. Chjaramente ùn hè micca a capiscitura di Livermore.

Una interpretazione puderia esse di proclamà in un postu publicu, è per quelli interessati, un prugramma di studiu in i so casi. Questa comprensione negligassi immediatamente a "porta di porta" capiscendu chì a teologia di JW s'applica à questu termine. Tutte e cose cunsiderate, u capiscenu più prubabile hè di cumprenderà in case private per l'istruzzioni congregativi. Ancora una volta annantu à l'analisi di un altru travagliu di un erudito in profondità, a cunclusione teologica JW diventa insostenibile.

 cunchiusioni

Dopu avè esaminatu tutte e cinque fonti di riferimentu, pudemu tirà e seguenti cunclusioni:

  1. In ogni casu, e fonti di riferimentu è i sapienti assuciati chjaramente ùn accunsenu micca cù a teologia JW nantu à "casa à casa".
  2. In fatti, cunzidendu cumenti nantu à tutti i trè versi, Atti 2: 46, 5: 42 è 20: 20, a vista hè chì si riferisce à riunioni di credenti in e case.
  3. E publicazioni WTBTS sò assai selettive in a so citazione da queste fonti. Queste fonti sò viste da WTBTS cum'è uguale di "testimoniu espertu" in un tribunale. Dà à i lettori l'impressione chì sustenenu a teologia JW. Dunque, i lettori sò ingannati nantu à i penseri di l'autori di queste fonti di riferimentu. In tutti i casi, a "testimonianza di esperti" minà in realtà l'interpretazione JW di "casa per casa"
  4. Ci hè a prublema di u travagliu di Dr Robertson induve a ricerca era assai poveru, o hè statu un tentativu deliberatu di ingannà i lettori.
  5. Tutti questi portanu i segni distintivi di l'eisegesi, induve l'autori sò disperati per sustene un dogma particulare.
  6. Un'altra osservazione interessante: u fattu chì tutti questi eruditi (testimonii di l'esperti) sò veduti da JWs cum'è parte di a Christendom. A teologia di JW insegna chì sò apostate è chì facenu l'offerte di Satan. Questu significa chì i JWs si riferiscenu à quelli chì seguitanu Satana. Hè una altra cuntraddizione in a teologia di JWs è chì precisa un studiu separatu.

Avemu una altra linea più impurtante è più impurtante di spiegà. Questu seria u libru di a Bibbia, L 'Atti di l'Apòstuli. Questu hè u primu registru di a fede nascente è u focu in u libru hè u viaghju di 30 anni di a "Bona Notizia nantu à Ghjesù" chì viaghja da Ghjerusalemme, u locu nativu di u muvimentu cristianu, in a cità più impurtante di quellu tempu, Roma . Avemu bisognu di vede se i conti in Atti sustenenu l'interpretazione "casa per casa". Questu serà cunsideratu in a Parte 3.

Clicca qui per vede a Part 3 di sta serie.

________________________________

[I] Frederick William Danker (U 12 di lugliu di u 1920 - U 2 di ferraghju di u 2012) era un studiosu nutatu di u Novu Testamentu è u preeminente Grecu di Koine lexicografo per duie generazioni, travagliendu cù F. Wilbur Gingrich cum'è editore di u Lessicu Bauer accuminciannu in 1957 finu à a publicazione di a seconda edizione in 1979, è cum'è l'unicu editore da 1979 finu à a publicazione di l'edizione 3rd, aghjurnendu cun i risultati di una borsa moderna, convertendu in SGML per permette di esse publicatu facilmente in formati elettronichi, è migliurà significativamente l'usabilità di u lessicu, oltri a tipografia.

[Ii] Ⓓ di lochi vistu in serie, usu distributivu w. acc., x per x (Arrian., Anab. 4, 21, 10 κ. Σκηνήν = tenda per tenda) o da x à x: κατʼ οἶκον da casa à casa (PLond III, 904, 20 p. 125 [annuncio 104] ἡ κατʼ οἰκίαν ἀπογραφή) Ac 2: 46b; 5:42 (tramindui in rifarenza à parechje assemblee o congregazioni di casa; w senza menu probabilità NRSV 'in casa'); cp 20: 20. Likew u pl. κ. τοὺς οἴκους εἰσπορευόμενος 8: 3. κ. τὰς συναγωγάς 22: 19. κ. πόλιν (Jos., Ant. 6, 73) da cità à cità IRo 9: 3, ma in ogni (sola) cità Ac 15: 21; 20:23; Tit 1: 5. Ancu κ. πόλιν πᾶσαν (cp. Herodiano 1, 14, 9) Ac 15: 36; κ. πᾶσαν πόλιν 20:23 D. κ. πόλιν καὶ κώμην Lk 8: 1; cp vs. 4.

[Iii] Balz, HR, & Schneider, G. (1990–). Dizionario esegetticu di u Novu Testamentu (Vol. 2, p. 253). Grand Rapids, Mich .: Eerdmans.

[Iv] Balz, HR, & Schneider, G. (1990–). Dizionario esegetticu di u Novu Testamentu (Vol. 2, p. 253). Grand Rapids, Mich .: Eerdmans.

[V] RCH Lenski (1864-1936) era un eruditu è ​​cummentatore luteranu distintu. Hà studiatu à u Seminariu Teologicu Luteranu in Columbus, Ohio, è dopu avè guadagnatu u so Dottore in Divinità hè diventatu decanu di u seminariu. Hà servitu ancu cum'è prufessore à u Seminariu Capitale (oghje Seminariu Luteranu di a Trinità) in Columbus, Ohio, induve hà insignatu esegesi, dogmatica è omiletica. I so numerosi libri è cummentarii sò scritti da una perspettiva luterana cunservatrice. Lenski hà scrittu U Cummentariu di Lenski nantu à u Novu Testamentu, una seria 12-volume di cumenti chì furnisce una traduzzione literale di u Novu Testamentu.

[vi] U duttore AT Robertson hè natu in Cherbury vicinu à Chatham, in Virginia. Hè statu educatu à Wake Forest (NC) College (1885) è in u Seminariu Teologicu Battista Meridionale (SBTS), Louisville, Kentucky (Th. M., 1888), induve hè statu dopu istruttore è prufissuri di l'interpretazione di u Novu Testamentu, è restò in quellu postu finu à un ghjornu in 1934.

[vii] Rev Abiel Abbot Livermore hè statu cleru, natu in 1811 è mortu in 1892. Hà scrittu cummentarii à u Novu Testamentu.

 

Eleasar

JW da più di 20 anni. Recentemente dimissioni cum'è anzianu. Solu a parolla di Diu hè a verità è ùn pò micca aduprà simu in a verità più. Eleasar significa "Diu hà aiutatu" è sò pienu di gratitùdine.
    9
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x