Sò accaduti? Eranu in supernaturali in origine? Ci hè qualcosa di evidenza extra-Biblica?

I MUVRINI

Quandu leghje l'avvenimenti registrati cumu accaduti in u ghjornu di a morte di Ghjesù, parechji dumande puderanu esse suscitate in e nostre menti.

  • Sò accaduti veramente?
  • Eranu in origine naturali o supernaturale?
  • Ci hè alcuna evidenza extra-Biblica per a so occurrenza?

L'articulu seguente presenta l'evidenza dispunibule per l'autore, per permettà à u lettore di piglià a so propria decisione infurmata.

Cunsiglii Evangelu

I seguenti cunti Evangelu in Matthew 27: 45-54, Mark 15: 33-39, è Luke 23: 44-48 registranu l'avvenimenti:

  • A bughjura in tutta a terra per l'ore 3, trà l'6th ora è u 9th (Da meziornu à 3pm)
    • Matthew 27: 45
    • Mark 15: 33
    • Luke 23: 44 - a luz di u sole hà fallutu
  • Ghjesù morte intornu à u 9th
    • Matthew 27: 46-50
    • Mark 15: 34-37
    • Capìtulu 23: 46
  • Cortina di u Santuariu affitta in dui - à u mumentu di a morte di Ghjesù
    • Matthew 27: 51
    • Mark 15: 38
    • Luke 23: 45b
  • Terremotu Forte - à u mumentu di a morte di Ghjesù.
    • Matthew 27: 51 - e massi di roccia sò stati spartuti.
  • Apertura di i santi
    • Matteu 27: 52-53 - e tombe sò state aperte, e santu addurmintate sò stati alzati.
  • U Centurione Rumanu dichjara "questu omu era u Figliolu di Diu" à u risultatu di u terrimotu è di altri avvenimenti.
    • Matthew 27: 54
    • Mark 15: 39
    • Capìtulu 23: 47

 

Esaminemu brevi solu questi eventi.

Tenevule per l'ore 3

Chì puderia dà contu di questu? Tuttu ciò chì hà causatu questu avvenimentu avia da esse di origine supranaturale. Cume cusì?

  • Eclissi di u sole ùn si ponu fisicamente in Pasqua per via di a pusizione di a luna. A Pasqua, a luna piena si trova à u luntanu di a terra luntanu da u sole è cusì ùn pò micca esse eclissate.
  • Inoltre, l'eclissi di u sole dura solu minuti (in solitu minuti 2-3, in casi estremi circa 7 minuti) micca 3 ore.
  • E timpeste raramente facenu falla u sole (cum'è registratu da Luke), cunducendu in modu efficace a notte è si facenu allora a bughjura dura solitu di minuti per micca ore 3. Un haboob pò fà u ghjornu trasfurmà a notte, ma a meccanica di u fenomenu (25mph venti è sabbia) facenu difficili da sustene per longu.[I] Ancu questi rari avvenimenti sò oghji di novità in l'oghje. Ma più impurtante nisuna di e cunte ùn face alcuna menzione di alcuna tempesta di sabbia viulente o cascata o un altru tipu di tempesta. I scrittori è i testimoni avissiru sapiutu cunnosce tutti sti tipi di tempi ancu falluti citarlu. Ci hè dunque una pussibilità magra di esse una tempesta assai severa, ma a coincidenza di u mumentu di u tempu elimina chì hè una chance naturale avvenimentu.
  • Ùn ci hè alcuna evidenza di un nuvola di erupzione vulcanica. Ùn ci hè micca evidenza fisica o testimunianza oculistica scritta per un tali avvenimentu. Nemmenu a descrizzioni in i cunti di l'Evangelu currisponde à i risultati di una eruzzione vulcanica.
  • A coincidenza di qualcosa chì causava a bughjura suficientemente per causà a "luz di u sole" per falla, è à u listessu tempu esse capace di inizià esattamente à u mumentu chì Ghjesù era impalatu è poi sparisce subitu quandu Ghjesù hà caducatu. Ancu s'è qualchì eventu fisicu è naturale seranu stranu, scunnisciutu o raru accadenu per purtà a bughjura, u timing è a durazione ùn ponu esse una coincidenza. Era avutu à esse supernatural, per quale noi vulemu dì realizatu da Diu o l'angeli sottu a so direzzione.

Forte terrimotu

Ùn era solu un tremulu, era abbastanza forte per sparghjera i massi di roccia calcarii aperti. Ancu novu u timing chì accade in o immediatamente dopu chì Ghjesù hà caducatu.

Curtain of Santuariu affittu in dui

Ùn hè scunnisciutu quantu gruesu era a Curtain. Ci hè statu vari stimi datu secondu a tradizione rabina, da un pede (12 inch), 4-6 inch o 1 inch. Tuttavia, ancu un pollice 1[Ii] u sipariu fattu di peli di capra intrecciata seria assai forte è averia bisognu di una forza considerableu (assai al di là di ciò chì l'omi sò capace) per fà affittà lu in dui da cima à fondu cum'è e Scritture discrivenu.

U suscitazione di Santu oni

A causa di u testu di stu passaghju, hè difficiule esse sicura ch'ella sia stata una risurrezzione, o sì a causa di e tombe aperte da u terrimotu, alcuni corpi è scheletri sò stati alzati o gettiti fora di a tomba.

Ci hè stata una risurrezzione vera chì hè accaduta à l'ora di a morte di Ghjesù?

E le Scritture ùn sò micca chjaru nantu à questu tema. U passaghju in Matthew 27: 52-53 hè difficiule di capì. E capiscenu cumune sò chì ci hè statu

  1. a risurrezzione literale
  2. o, chì u disordine fisicu da u terramotu chì hè accadutu hà datu l'impressione di una risurrezzione da i corpi o di i scheletri gittati da e tombe, forse qualchì "seduta".

Argumenti datu

  1. Perchè ùn ci hè nisun altru riferimentu cuntestu storicu o scritturale di quale eranu quessi sacri chì sò stati risuscitati? Dopu tuttu questu, di sicuru, averia stupitu a pupulazione di Ghjerusalemme è i discìpuli di Ghjesù.
  2. A capiscitura cumuna di l'opzione (b) ùn hà micca sensu quandu cunsideremu chì in v53 questi corpi o scheletri entranu in a cità santa dopu a risurrezzione di Ghjesù.

Sfortunatamente sta "risurrezzione" se hè una, ùn hè micca riferita in alcunu di l'altri Vangeli, dunque ùn ci sò altre infurmazioni dispunibili per aiutà ci capiscenu esattamente ciò chì hè accadutu.

Tuttavia ragiunendu annantu à u cuntestu è l'altri avvenimenti chì sò registrati in i Vangeli, una spiegazione ulteriore pussibule pò esse a seguente:

Una traduzzione literale di u testu grecu leghje "È e tombe sò state aperte, è parechji corpi di i santu abbandunati santu (santu) sò state 53 è surtendu da e tombe dopu a risurrezzione di ellu, entravanu in a cità sacra è apparisce à parechji. "

Forsi a capiscitura più logica seria "È e tombe sò state aperte [da u terrimotu]" riferenzu à u terrimotu chì s’era fattu (è compie a descrizzione in a versione precedente)

U contu poi cuntinuaria:

"È assai di i santi [riferite à l'apostuli] chì era cascatu [fisicamente mentre guarda una vigilia fora di a tomba di Ghjesù] dopu ghjuntu è surtendu fora di u [zona di u] e tombe dopu a risurrezzione d'ellu [Ghjesù] intrinu in cità santa è apparisce à parechji [prisentà nantu à a risurrezzione] "

Dopu a risurrezzione generale pudemu truvà a risposta vera à ciò chì hè accadutu.

U Signu di Ghjona

Matthew 12: 39, Matthew 16: 4, è Luke 11: 29 registranu Ghjesù dicendu chì "Una generazione malvagia è adulterosa continua à circà un signu, ma ùn ci sarà alcun segnu, eccetto u signu di u prufeta Joʹnah. Cum'è Ghjuvangu era in u ventre di u pesciu tamantu trè ghjorni è trè notte, cusì u Figliolu di l'omu serà in u core di a terra trè ghjorni è trè notti ". Vede ancu Matthew 16: 21, Matthew 17: 23 è Luke 24: 46.

Parechji si sò scusati di cumu si era cumpletatu. A seguente tabella mostra una pussibule spiegazione basata annantu à l'avvenimenti registrati in l'Scritture mostrati quì sopra.

Entendimentu tradiziunale Comprendre alternativu Ghjornu Events
Venneri - Tenebre \ Notte (Meziornu - 3 ore) Pasqua (Nisan 14) Ghjesù hà impiigatu intornu à meziornu (6)th Ora) è mori prima di 3pm (9th ora)
Venerdì - Ghjornu (6am - 6pm) Venerdì - Ghjornu (3pm - 6pm) Pasqua (Nisan 14) Ghjesù enterrava
Venerdì - Notte (6pm - 6am) Venerdì - Notte (6pm - 6am) Gran Sabatu - 7th Ghjurnata di a Settimana Discepuli è e donne riposanu à sabbatu
Sabbatu - Ghjornu (6am - 6pm) Sabbatu - Ghjornu (6am - 6pm) Gran Sabatu - 7th Day (Sabbath Day più u ghjornu dopu a Pasqua era sempre un sabbatu) Discepuli è e donne riposanu à sabbatu
Sabbatu - Notte (6pm - 6am) Sabbatu - Notte (6pm - 6am) 1st Ghjurnata di a Settimana
Dumenica - Ghjornu (6am - 6pm) Dumenica - Ghjornu (6am - 6pm) 1st Ghjurnata di a Settimana Ghjesù hà risuscitatu dumenica prima
Ghjuvani 3 Totali è 2 Nights Total 3 Days è 3 Nights

 

A data di a Pasqua hè capita chì era 3 d'aprilerd (33 AD) cù a risurrezzione dumenica 5th aprile. 5 d'aprileth, questu annu hà avutu sunrise à 06: 22, è storicamente u amanecer avissi prubabilmente un listessu tempu.

Cusì facenu pussibule u cuntu in Ghjuvanni 20: 1 chì dice chì "U primu ghjornu di a settimana Maria Magdalena hè ghjunta à a tomba di u memoriale, mentre era ancora bughju, è hà vistu a petra alluntanata digià da a tomba memoriale."  Tuttu ciò chì hè necessariu per rializà Ghjesù hà resuscitatu nantu à u 3rd U ghjornu hè dopu dopu 6: 01am è prima di 06: 22am.

I Farisei avianu paura di sta profezia di Ghjesù chì si avvicinassi, ancu s'è per puzzicheghju cume u cuntu di Matteu 27: 62-66 mostra quandu dice "U ghjornu dopu, chì era dopu à a Preparazione, i capi è i Farisei si sò riuniti davanti à Pilatu, dicendu:" Signore, avemu tenutu à mente chì quellu impostore hà dettu quand'ellu era ancora vivu: "Dopu trè ghjorni sò da esse alzatu. . ' Dunque, ordini à a sicurità à a tomba finu à u terzu ghjornu, chì i so discìpuli ùn mai puderebbenu vene è u arrubà è dicenu à u pòpulu: "Hè statu risuscitatu trà i morti!" è l'ultima impostura serà peghju di a prima. "Pilatu li disse:" Avete una guardia. Andate à fà a più sicura cum'è A SAPI ". Dunque andonu è fecenu a tomba sicura si chjappà a petra è avè a guardia."

Chì questu hè accadutu in u terzu ghjornu è i Farisei anu cridutu chì questu era cumpiitu hè dimustratu da a so reazione. Matteu 28: 11-15 registra l'avvenimenti: "Mentre eranu in strada, fighjate! alcuni di i guardiani sò andati in cità è raporti à i capicultori tutte ciò chì era accadutu. 12 E dopu chì questi anu riunitu cù l'omi più anziani è pigliatu cunsiglii, anu datu un numeru suffirenziu d'argentu à i suldati 13 è dissi: "Dite, 'I so discìpuli sò ghjunti in a notte è l'anu arrubatu mentre dormimu." 14 E se questa arriva à l'orechje di u guvernatore, cunvinceremmu [è ti rimetterà liberi da preoccupari. " è sta parolla hè stata diffusa à mezu à i Ghjudei finu à oghje ghjornu ".  Nota: l'accusazione era chì u corpu hè statu arrubatu, micca ch'ellu ùn era statu risuscitatu u terzu ghjornu.

Erani stati manifestati sti manifestazioni?

Lighjia 13: 9-14

Isaia hà profetizatu nantu à u ghjornu di vene di Ghjehova è ciò chì avaristi prima di vene. Questa leia cù altre profezie, l'avvenimenti di a morte di Ghjesù, è u ghjornu di u Signore / Jehovah in 70AD, è ancu u cuntu di Petru in Atti. Isaia hà scrittu:

"Fighjate! Hè ghjuntu u ghjornu di u Signore, Cruel tramindui di furore è di furore ardente, Per fà a terra un oggettu di horrore, È per annullà i peccatori di a terra da ella.

10 Per e stelle di u celu è e so custellazioni Ùn daranu micca a so luce; U soli sarà scuru quandu risurrezzione, È a luna ùn sparisce micca a so luce.

11 Aghju chjamatu a terra abitata per cuntà a so malità, È i gattivi per u so errore. Minteraghju fine di l'orgogliu di a presuntuosa, E umiliare l'astitudine di i tirani. 12 Faceraghju l'omu mortale più scarse chè l'oru raffinatu, È l'omu più scarsu ch'è l'oru di Oʹphir. 13 Hè per quessa chì faraghju i celi tremendu, È a terra si sbuchjarà fora di u so locu  A furia di u Signore di l'armate in u ghjornu di a so furore ardente. 14 Cum’è una gazella cacciata è cum’è un grembiu senza nimu per ragliallu, Ognunu vultarà in u so propiu populu; Ogni fugerà à a so terra. "

Amos 8: 9-10

U prufeta Amos hà scrittu parolle profetiche similari:

"8 Nantu à questu contu a terra trempera, È ogni abitante in u dolu. Ùn allerà tuttu cum'è u Nilu, È surge è affundate cum'è u Nilu d'Egittu? '  9 'In quellu ghjornu', dice u Signore Sovranu Ghjehova, 'Faraghju u soli à meziornu, È Scurrà a terra in un ghjornu luminoso. 10 Trasverteraghju i vostri festi in dolu È tutte e to canzone in direzzi. Pigliaraghju un saccu annantu à tutti i fianchi è facenu tutti i capi calvi; U feraghju cum'è u dolu per un solu figliolu, È a fine hè cume un ghjornu amaru. ""

Joel 2: 28-32

"Dopu aghju daraghju u mo spiritu à ogni tipu di carne, E i vostri figlioli è e vostre figliole profetizanu, I vostri vechji sunneraranu sognu, È i vostri giovani vanu à visione. 29 E ancu nantu à i mo schiavi maschili è schiavi femminili mi perraghju u mo spiritu in quelli ghjorni. 30 È daraghju meraviglie in u celu è nantu à a terra, Sangue è lume è colonne di fume. 31 U sole sarà vultatu in bughjura e a luna in sangue Prima di a ghjunta di u ghjornu fantasticu è stupente di u Signore. 32 È tutti quelli chì chjamanu u nome di u Signore sarà salvatu; Per u monti Sion è in Ghjerusalemme, ci saranu quelli chì scappanu, cum'è Ghjehova hà dettu: "I sopravviventi à chì chjamà Jehovah".

Sicondu Atti 2: 14-24 parte di stu passaghju da Ghjuvanu hè statu cumpletu quandu a Pentecoste 33AD:

"Petru si alzò cù l'Onzeci e li parlava [a folla in Ghjerusalemme per Pentecoste] in alta voce:" Omi di Ju · deʹa è tutti voi abitanti di Ghjerusalemme, facite cunnosce voi è ascoltate attentamente e mio parolle. 15 Queste persone sò, in fatti, micca ubriache, cum'è suppone, perchè hè a terza ora di u ghjornu. 16 À u cuntrariu, hè questu chì hè statu dettu via u prufeta Joel: 17 '"È in l'ultimi ghjorni", Diu dice," Spanderaghju un pocu di u mo spiritu nantu à ogni specie di carne, è i to figlioli è e vostre figliole profetizanu è i vostri giovani vanu à vede e visione è i vostri vechji sunneraranu sogni, 18 è ancu nantu à i mo schiavi maschili è à i mo schiavi femminili perraghju un pocu di u mo spiritu in quelli ghjorni, è pruferanu. 19 è Daraghju meraviglie in celu sopra e segni in terra sottu—Naiu è lume è nuvole di fume. 20 U sole sarà vultatu in bughjura e a luna in sangue prima chì vene u grande ghjornu è illustru di Ghjehova. 21 È tutti quelli chì chjamanu u nome di u Signore sarà salvatu. "' 22 "Omi d'Israele, ascolta queste parole: Ghjesù Naz · a · reneʹ era un omu publicatu à voi da Diu per mezu di potenti opere e meraviglie è segni chì Diu hà fattu per ellu in mezzu, cum'è voi stessi sapete. 23 Stu omu, chì era statu mandatu da a vuluntà determinata è a sunniscenza di Diu, avete vultatu in un palcuscenicu da a manu di omi diritti, è l'hai lasciatu cun ellu. "

Innota chì Petru si riferisce à Ghjesù à esse a causa di tuttu quessi avvenimentu, micca solu a derramazione di u Spìritu Santu, ma ancu e meraviglie in u celu è i segni nantu à a terra. Altrimenti, Petru ùn averia micca citatu solu i versi 30 è 31 da Joel 2. I Ghjudei ascoltanti necessitanu ancu chjamà u nome di u Signore è u Signore Ghjesù Cristu è accettanu u messaghju è l'avvertimentu di Cristu per esse salvatu da u ghjornu di u Signore chì vene in 70 AD.

Sia sti profezii eranu tutti rializati da l'avvenimenti accaduti à a morte di Ghjesù o ancu avè un fufillment in u futuru ùn pudemu micca esse 100 per centu sicuri, ma ci hè una forte indicazione chì si sò cumpiuti allora.[Iii]

Riferimenti storichi da i Scrittori Extra-Biblichi

Ci hè parechji riferimenti per questi evenimenti in documenti storichi dispunibuli tradotti in inglese. Seranu presentate in ordine di data apprussimativa cù cumenti spiegattivi. Quantu cunfidenza chì unu si trova in elli hè una decisione persunale. Eppuru, hè definitivamente interessante chì ancu in i primi seculi dopu à Ghjesù ci era una creenza di i primi cristiani in a verità di i cunti di l'Evangelu cumu l'avemu oghje. Hè ancu certu chì ancu da quì l'opposti o quelli chì operanu diverse opinioni, sia cristiani nè cristiani discuteranu nantu à i dettagli. Ancu induve i scritti sò cunsiderati apocrifi a data di a scrittura hè data. Sò citati cum'è ùn importa micca se eranu ispirati. Cum'è una fonti ponu esse cunsideratu uguali in u valore da e fonti cunvenziunali di i Sturiani cristiani è micca Cristiani.

Thallus - Scrittore micca Cristianu (1 Medio)st Seculu, 52 AD)

I so rimarche sò citati da

  • Julius Africanus in 221AD Storia di u Mondu. Vede Julius Africanus quì sottu.

Phlegon di Tralles (1 tardiust Seculu, Principiu 2nd Century)

I so rimarche sò citati da

  • Julius Africanus (221CE Storia di u Monde)
  • Origine di Alexandria
  • Pseudo Dionisiu l'Areopagite

'altri.

Ignaziu d'Antiochia (Primi 2nd Seculu, scritti c.105AD - c.115AD)

In u so 'Lettera à i Tralliani', Capitulu IX, scrive:

"Fu crucifissu è mortu sottu à Ponziu Pilatu. In verità, è micca solu in apparenza, hè statu crucifissu è mortu, à l'ochji di l'esseri in u celu, è in terra, è sottu à a terra. Per quelli in u celu vogliu dì quelli chì sò pusseduti di natura incorporea; da quelli di a terra, i Ghjudei è i Rumani, è e persone chì eranu presenti in quellu tempu quandu u Signore hè statu crucifissu; è da quelli chì sò sottu à a terra, a multitùdine chì hè nata cun u Signore. Per dice a Scrittura, "Parechji cadaveri di i santi chì dormenu sò alzati, " sò aperte e so tombe. Descendì, anzi, à l'Hades solu, ma Pigliò accumpagnatu da una multitùdine; è affittu asunder chì significa a separazione chì esistia dapoi u principiu di u mondu, è lampò u so muru di partizione. S’hè risuscitatu dinò in trè ghjorni, u Babbu u rialzò; è dopu avè passatu quaranta ghjorni cù l'apòstuli, hè statu ricevutu finu à u Patre, è "si messe à pusà à a so manu diritta, aspettendu chì i so nemichi sianu posti sottu à i so pedi". U ghjornu di a preparazione, dopu, à a terza ora, Hà ricevutu a sentenza da Pilatu, u Babbu permettendu chì accadissi; à a sesta ora Era crucifissu; a l’ora nove hà datu u fantasma; è nanzu u tramontu Hè statu sepoltu. Durante u sàbatu, hà continuatu sottu à a terra in a tomba in cui Ghjiseppu d'Arimatea l'avia messu. À l'alba di u ghjornu di u Signore, Ghjesù s'arrizzò da i morti, secondu ciò chì era statu dichjaratu da ellu stessu: "Cum'è Ghjona era trè ghjorni è trè notti in u ventre di a balena, cusì u Figliolu di l'omu serà ancu trè ghjorni è trè notti in u core di a terra ". U ghjornu di a preparazione, allora, cumprende a passione; u sàbatu abbraccia a sepultura; u ghjornu di u Signore cuntene a risurrezzione ". [Iv]

Justin Martyr - Apologu cristianu (2 Mediond Seculu, hè mortu 165AD in Roma)

A so "Prima Apologia", scritta annantu à 156AD, cuntene ciò chì segue:

  • In u capitulu 13 dice:

"U nostru maestru di queste cose hè Ghjesù Cristu, chì era ancu natu per questu scopu è era crucifissu sottu Pontiu Pilatu, procuratore di Ghjudea, in i tempi di Tiberiu Cesare; è chì noi adoravamu à ragiunà, dopu avè amparatu chì Ellu hè u Figliolu di u veru Diu stessu, è tenendu ellu in u sicondu postu, è u Spìritu profeticu in u terzu, pruvaremu ".

  • Chapter 34

"Avà ci hè un paesi in a terra di i Ghjudei, à trenta cinque stadie da Ghjerusalemme, [Betlemme] in quale Ghjesù Cristu hè natu, cumu pudete verificà ancu da i registri di l'impositu realizati sottu Cyreniu, u vostru primu procuratore in Ghjudea ".

  • Chapter 35

"È dopu chì ellu era crucifissu, ghjettanu assai nantu à a so vestitura, è quelli chì u crucifissu li fece parte da ellu. E chì queste cose sò accadute, pudete verificà da l 'Atti di Ponziu Pilatu. " [V]

 L'Atti di Pilatu (4)th Copia di u seculu, citata in 2nd Seculu da Justin Martyr)

Di l 'Atti di Pilatu, Prima Forma Greca (in modu anticu, micca più anticu di 4th seculu d.C.), ma un travagliu di stu nome, "l'Atti di Pontiu Pilatu", hè riferitu da Justin Martyr, I Apology. Capitulu 35, 48, à mità di u seculu 2 d.C. Questa hè a so difesa davanti l'imperatore, chì averia pussutu esaminà queste Atti di Piattu Pilatu stessu. Stu 4th Una copia di u seculu dunque mentre puderia esse genuu, hè probabilmente una reelaborazione o una espansione di materiale anticu, genuu:

"è à l'ora di esse crucifissu, ci era bughjone in tuttu u mondu, u sole scura à mità di u ghjornu, è e stelle stanu apparisce, ma in elli ùn apparsu micca lustre; è a luna, cume diventata di sangue, fiascò in a so luce. È u mondu hè statu inghjuttatu da e regioni più bassi, cusì chì u stessu santuariu di u tempiu, cum'è u chjamanu, ùn pudia esse vistu da i Ghjudei in a so caduta; e vidianu sottu à elli un ramu di a terra, incù u grillu di i trombi chì cascanu nantu à ellu. E in quellu terrore i morti eranu vistu chì s'era risuscitatu, cume i tistudiani i Ghjudei stessi; è dicenu chì era Abraamu, Isaccu è Ghjacobbu è i dodici patriarchi, è Mosè è Job, chì sò morti, cum'elli dicenu, trè mila cinque centu anni prima. E ci eranu parechji tanti chì aghju vistu ancu appare in u corpu; è stavanu facennu una lamentazione riguardanti i Ghjudei, per via di a gattivera chì era passata per elli, è di a distruzione di i Ghjudei è di a so lege. È u timore di u terrimotu si stalla da a sesta ora di a preparazione finu à a novena ora. "[vi]

Tertulianu - Vescovo di Antiochia (3 Tempiu)rd Seculu, c.155AD - c.240AD)

Tertulianu hà scrittu in a so Apologia nantu à AD 197:

Capitulu XXI (Capitulu 21 par 2): "Eppuru, chjaratu nantu à a croce, Cristu hà dimustratu tanti segni notevuli, per a quale a so morte si distingue da tutti l'altri. A so propria vuluntà, ellu hà cun una parola liberata da ellu u so spiritu, anticipendu u travagliu di i cunduttori. In a listessa ora ancu, a luce di u ghjornu hè stata rinunziata, quandu u sole à l'ora stessu era in ellu miridianu brucia. Quelli chì ùn anu micca sappiutu chì questu era statu previstu di u Cristu, senza dubbiu, pensavu chì era un eclipse. Ma, questu avete in i vostri archivi, pudete leghje quì. "[vii]

Questu indica chì ci sò stati registri publici dispunibili à l'ora chì cunfirmavanu l'avvenimenti.

Hà ancu scrittu in "Contra Marcion" Libru IV Capitulu 42:

"Se u pigliate cum'è un bottinu per u vostru falsu Cristu, sempre tuttu u Salmu (cumpensa) a vistura di Cristu. Ma, eccu, l'elementi stessi sò scuzzulati. Perchè u so Signore suffria. Se, tuttavia, era u so nemicu à quale tutta sta ferita era stata fatta, u celu avaria luccicatu di luce, u sole sarebbe statu ancu più radiante, è a ghjurnata averia allungatu u so parcorsu - fighjendu cun piacè u Cristu di Marcion suspesu nantu à a so gibbettu! Queste prove serianu sempre state adatte per mè, ancu s'elle ùn fussinu state u sughjettu di prufezia. Isaia dice: "Vestiraghju u celu di neru". Questu serà u ghjornu, chì Amos scrive ancu: È ghjunghjerà in quellu ghjornu, dice u Signore, chì u sole si calerà à meziornu è a terra serà bughja in u ghjornu chjaru ". (À meziornu) u velu di u tempiu era affittu "" [viii]

Indirettu ellu ricunnosce a so credenza in a verità chì i fatti sò accaduti dicendu chì l'avvenimenti avarianu statu abbastanza per ellu per crede in Cristu, ma micca solu chì questi avvenimenti anu accadutu, ci era ancu u fattu chì eranu profetizzati.

Irenae u discepulu di Polycarp (200AD?)

In 'Against Eresies - Book 4.34.3 - Prova contr'à i Marcioniti, chì i Profeti si riferiscenu in tutte e so predizioni à u nostru Cristu "Irenaeus scrive:

"È i punti cunnessi cù a passione di u Signore, chì sò stati previsti, sò stati realizati in nisun altru casu. Nè mancu accade à a morte di nisun omu trà l'antichi chì u sole si mette à mità di u ghjornu, nè u velu di u tempiu ùn s'era lucatu, nè a terra s'agita, nè e rocce ùn anu lucatu, nè u mortu s'arrizzò. , nè nimu di questi omi [di età] hè statu risuscitatu in u terzu ghjornu, nè ricevutu in celu, nè à a so supposta ùn sò stati i celi aperti, nè nazioni ùn anu cridutu in u nome di nimu; nè mancu nimu tra di elli, essendu mortu è risuscitatu, apparisce u novu pattu di libertà. Dunque i prufeti ùn parlanu micca di nimu altru ma di u Signore, in quale cuncurdinavanu tutti questi tokens sopra. [Irenaeus: Avv. Haer. 4.34.3] ” [ix]

Julius Africanus (Early 3rd Seculu, 160AD - 240AD) Storianu Cristianu

Ghjuliu Africanu scrive in 'Storia di u Monde' intornu à 221AD.

In u Capitulu 18:

"(XVIII) Nantu à e circustanze cunnesse cù a passione di u nostru Salvatore è a so Resurrezione Dante a Vita.

  1. In quantu à e so opere diverse volte, è a so curà hà effettuatu nantu à u corpu è à l'anima, è i misteri di a so duttrina, è a risurrezzione di i morti, questi sò stati più autorizati da i so discepuli è l'apostuli davanti à noi. In tuttu u mondu ci pressava una bughjura più paura; è e rocce eranu affitte da un terrimotu, è parechji posti in Ghjudea è altri distretti sò stati cacciati. Questu bughjone Tàllus, in u terzu libru di a so Storia, chjama, cumu mi pare senza ragione, un'eclissi di sole. Perchè l'Ebrei celebranu a Pasqua u 14u ghjornu secondu a luna, è a passione di u nostru Salvatore fiasca u ghjornu nanzu a Pasqua; ma un eclissi di sole si face solu quandu a luna vene sottu à u sole. È ùn pò accadere in alcun altru momentu, ma in l'intervallu trà u primu ghjornu di a nova luna è l'ultimu di a vechja, vale à dì à a so junzione: cumu allora una eclissi deve esse accaduta quandu a luna hè quasi diametralmente opposta? u sole? Lascià chì l'opinione passassi quantunque; lascia purtalla a magiurità cun ella; è lasciate chì stu portent di u mondu sia cunsideratu cum'è un eclissi di sole, cum'è l'altri un portent solu à l'ochju. (48) " [x]

Dopu segue per dì:

 "(48) Phlegon registra chì, in l'epica di Tiberius Caesar, a luna piena, ci hè una eclissi completa di u sole da a sesta ora à a novena-manifestamente quella di quale parlemu. Ma chì hà un eclipse in cumunu cù un terrimotu, i scogli rende, è a risurrezzione di i morti, è tantu una perturbazione in tuttu l'universu? In sicuru, nisun avvenimentu cume questu hè registratu per un longu periodu. Ma era una bughjura indotta da Diu, perchè u Signore passò tandu per soffre. È u calculu fa chì u periodu di settimane 70, cum'ellu hè statu osservatu in Daniel, hè cumpletatu in questu momentu " [xi]

Origine di Alexandria (Early 3rd Seculu, 185AD - 254AD)

Origen era un Teologu Grecu è un Teologu Cristianu. Hà cridutu chì i pagani anu spiegatu a bughjura cum'è un eclissi per pruvà è discredità i Vangeli.

In 'Origine contru Celsus', 2. Capitulu 33 (xxxiii):

 "Ancu se pudemu dimustrà u caratteru sorprendente è miraculoso di l'eventi chì l'anu accadutu, eppuru da chì altra fonte pudemu furnisce una risposta ch'è da e narrazioni evangeliche, chì dicenu chì "ci hè statu un terramotu, è chì e rocce sò state spezzate in pezzi , E tombe si sò aperte, è u velu di u tempiu s'hè lampatu in dui da cima à fondu, è chì a bughjura hà vintu u ghjornu, u sole ùn riesce à dà luce? " [3290] ”

"[3292] È in quantu à u eclissi in l'epica di Tiberius César, in cui u regnu Ghjesù pare ch'ellu era crucifissu, è u grandi terrimotu chì poi hè accadutu, Phlegon anch'eiu, pensu, hà scrittu in u tredicesimu o quattordicesimu libru di e so Cronache ". [3293] " [xii]

in 'Origine contru Celsus ', 2. Capitulu 59 (lix):

"L'imagine ancu questu tramindui u terrimotu è a bughjura sò stati invenzioni; [3351] ma in quantu à questi, avemu fattu in e pagine precedente, fattu a nostra difesa, secondu a nostra capacità, aduttendu a testimonianza di Phlegon, chì relata chì sti avvenimenti sò accaduti à l'epica quandu u nostru Salvatore hà patitu. [3352] ” [xiii]

Eusebio (3 tardiurd , 4 Earlyth Seculu, 263AD - 339AD) (storicu di Custantinu)

In circa 315AD hà scrittu in Dimostrazione Evangelica (A Prova di l'Evangelu) Libru 8:

«È questu ghjornu, dice, era cunnisciutu da u Signore, è ùn era micca notte. Ùn era micca ghjornu, perchè, cum'è s'hè dettu digià, "ùn ci serà micca luce"; ciò chì s'hè compiu, quandu "da a sesta ora era bughju nantu à tutta a terra finu à a nuvèsima ora". Nè era notte, perchè "à l'avvenimentu serà luce" hè statu aghjuntu, chì hè statu ancu cumpletu quandu u ghjornu hà ripigliatu a so luce naturale dopu à a nona ora ".[xiv]

Arnobiu di Sicca (Early 4th Seculu, hè mortu 330AD)

In Contra Gentes I. 53 hà scrittu:

"Ma quandu, liberatu da u corpu, chì Ellu [Ghjesù] hà purtatu cum'è una piccula parte di ellu stessu (vale à dì quandu hè mortu nantu à a croce), S'hè permessu di vede ellu, è di sapè ch'ella era grande; tutti l'elementi di l'universu perversu da l'eventi strani sò stati ghjettati in cunfusione. Un terrimotu sbuchjò u mondu, u mare s’era sbulicatu da i so profondi, u u celu era lampatu in bughjura, l ' L'ardu di u sole hè stata verificata, è u so calore hè diventatu moderatu; perchè altru ch'ella puderia accade quandu ellu hè statu scupertu chì era Diu chì oghje hè statu cunsideratu unu di noi? " [xv]

L'Insegnamentu di Addae l'apostulu (4)th Seculu?)

Questa scrittura esiste da principiu 5th Seculu, è capitu à esse scrittu in u 4th Seculu.

Una traduzzione inglese hè disponibile su p1836 di Anti-Nicene Fathers Book 8. Sta scrittura dice:

"Re Abgar à u nostru Signore Tiberiu César: Ancu sè chì sà chì ùn ci hè nunda a vostra Maestà, scrivu per informà à a vostra paura è a putente Sovranità chì i Ghjudei chì sò sottu u vostru duminiu è l'abitazione di u paese di Palestina s'hè adunatu inseme è crucifissu Cristu, senza alcun difettu digna di a morte, dopu chì avia fattu davanti à elli segni e meraviglie, è li avia mustratu putenti opere putenti, in modu chì Ellu hà ancu risuscitatu i morti a vita per elli; è à u mumentu chì u crucifissavu Li u sole era diventatu scuru è u a terra hà ancu sbulicatu, è tutte e cose create tremulavanu è sciambulonu, è, cum'è di sè, à questu attu di a creazione entera è l'abitanti di a creazione si sò apartuti. "[xvi]

Cassiodoru (6th Seculu)

Cassiodoru, u cronistu cristianu, fl. 6th seculu d.C, confirma a natura unica di l'eclissi: Cassiodorus, Chronicon (Patrologia Latina, v. 69) "... U nostru Signore Ghjesù Cristu hà patitu (crucifissione) ... è un'eclissi [lit. fallimentu, diserzione] di u sole si hè rivelata tale chì ùn hè mai stata prima o dopu. "

Tradottu da u latinu: "... Dominus noster Jesus Christus passus est ... et defectio solis facta est, qualis ante vel postmodum nunquam fuit."] [xvii]

Pseudo Dionisiu l'Areopagite (5)th & 6th scritti di u seculu chì pretendenu esse Dionisiu di Corintu di Atti 17)

U pseudisimu Dionisiu descrive a bughjura à l'ora di l'impulsione di Ghjesù, cum'è hè apparsu in Egittu, è hè registratu da Phlegon.[xviii]

In u 'LETTERU XI. Dionisiu à Apollofanu, Filosòfu dice:

"Cumu, per esempiu, quandu stavamu in Heliopolis (eru allora circa vinticinque anni, è a vostra età era quasi a stessa di a moia), un certu sestu ghjornu, è circa a sesta ora, u sole, per a nostra grande sorpresa , s'hè oscuratu, attraversu a luna chì a passava sopra, micca perchè hè un diu, ma perchè una criatura di Diu, quandu a so vera luce stava tramontendu, ùn pudia micca suppurtà di splende. Allora vi aghju sinceramente dumandatu, ciò chì tù, o omu più sàviu, ne avete pensatu. Tandu, avete datu una risposta chì fermava ferma in a mo mente, è chì nisun dimenticanza, mancu quella di l'immagine di a morte, hà mai permessu di fughje. Perchè, quandu tuttu u globu era statu tuttu scuritu, da una nebbia nera di bughjura, è u discu di u sole avia ricuminciatu à esse purgatu è à luccicà di novu, dopu pigliendu a tavula di Filippu Aridaeus, è cuntemplendu e sfere di u celu, avemu amparatu , ciò chì altrimente era ben cunnisciutu, chì un'eclissi di sole ùn pudia, à quellu tempu, accade. Dopu, avemu osservatu chì a luna s'avvicinava à u sole da u livante, è hà intercettatu i so raggi, finu à chì coprì tuttu; invece, in altri tempi, s'avvicinava da l'Occidente. Inoltri dinò, avemu nutatu chì quandu era ghjuntu à l'estrema riva di u sole, è avia cupertu l'interu orbu, si n'andò dopu versu u livante, ancu s'ellu era un tempu chì ùn chjamava nè per a presenza di a luna, nè per a cunghjunzione di u sole. Eiu dunque, o tesoru di l'amparera amparera, postu chì eru incapace di capì un misteru cusì grande, ti aghju indirizzatu cusì - "Chì ne pensi di sta cosa, O Apollofane, spechju di l'apprendimentu?" "Di chì misteri sti porti inabituati ti parenu indicazioni?" Tù allora, cù labbre ispirate, piuttostu chè cun discorsu di voce umana, "Quessi sò, o eccellente Dionisiu", hai dettu, "cambiamenti di cose divine". Infine, quandu aviu pigliatu nota di u ghjornu è di l'annu, è aviu capitu chì, quellu tempu, per i so segni testimunianziali, era d'accordu cù ciò chì Paul m'hà annunziatu, una volta quandu era appesu à e so labbre, allora aghju datu a mo manu à a verità, è strappatu i mo pedi da e maglie di l'errore. " [xix]

In a Lettera VII, a Sezione 3 Dionisiu à Policarpu dice:

"Dite à ellu," Cosa affirmate riguardu à l'eclissi, chì hè accaduta à u mumentu di a Croce salvatrice [83] ? " Per noi dui à quellu tempu, in Heliopolis, essendu presente, è stendu inseme, avemu vistu a luna avvicinassi à u sole, per a nostra sorpresa (perchè ùn era micca stabilitu u tempu per a cunghjunzione); è dinò, da a nuvesima ora à a sera, sopranaturale ripusatu in una linea opposta à u sole. È ricurdatelu ancu di qualcosa di più. Perchè ellu sà chì avemu vistu, per a nostra surpresa, u cuntattu stessu partendu da u livante, è andendu versu a riva di u discu di u sole, dopu alluntanendu si, è dinò, sia u cuntattu sia u rimpiazzamentu [84] , micca pigliendu da u listessu puntu, ma da quellu diametricamente oppostu. So e grandi cose supranaturale di quellu tempu numinatu, è pussibuli solu à Cristu, a causa di tutti, chì face cose grandi è meravigliose, di quale ùn ci hè micca un numeru. "[xx]

Johannes Philophonos aka. Filoponu, storicu alexandrin (AD490-570) cristianu neo-platonista

Attenzione: ùn aghju micca pussutu dà una traduzzione originale di l'inglese, nè accessu nè dà una riferimentu per una versione in linea di a traduzzione tedesca per verificà questa citazione. A riferenza datu à a fine di sta staghjoni hè di una parte di una vechja versione greca \ latina avà in pdf online.

Hè riferitu da u riassuntu seguente dispunibule in ligna, vede e pagine pdf 3 & 4, a pagina di u libru originale 214,215.[xxi]

Philopon, un Cristianu Neo-Platonista, fl. 6th Century AD (De Mundi Creatione, ed. Corderius, 1630, II. 21, p. 88) hà scrittu in seguitu riguardanti dui eventi citati da u storicu romano Phlegon di u II seculu, unu "u più grande di u tipu scunnisciutu prima ", in "Phlegon"2ndu annu di l'Olimpiada 202nd,"Chì hè AD 30 / 31, l'altru"u più grande di u tippu cunnisciutu prima,"Chì era a bughjura suprannaturale accumpagnata da tremore di a terra, in" Phlegon "4esimu annu di l'Olimpiada 202nd,"AD 33.

U contu di Philopon dice: "Phlegon ancu in i so Olympiads fa menzione di questa [crucifixione] bughjura, o piuttostu di sta notte: perchè dice, chì" Un eclipse di u sole in u secondu annu di l'Olimpiada 202nd [l'estate AD 30 à l'estiu AD 31] hè giratu. fora per esse u più grande di u tipu scunnisciutu prima; è una notte passò à a sesta ora di u ghjornu [meziornu]; in quantu chì e stelle stavanu apparsu in u celu. ' Avà chì Phlegon fa ancu menzione di l'eclissi di u sole cum'è l'avvenimentu chì hà trasfurmatu quandu Cristu hè statu messu nantu à a croce, è micca di qualsiasi altru, hè manifestu: Prima, perchè ellu dice chì un eclipse ùn era cunnisciutu in tempi precedenti; perchè ci hè solu un modu naturale di ogni eclipse di u sole: chì l'eclissi soliti di u sole succede solu à a cumunione di i dui luminari: ma l'avvenimentu à l'ora di Cristu Signore traspirava à luna piena; chì hè impussibule in l'ordine naturale di e cose. E in altri eclissi di u sole, ancu sè tuttu u sole hè eclipsatu, cuntinueghja senza luce per un periodu di tempu assai chjucu: è à u listessu tempu principia attualmente à riempia torna. Ma à l'ora di u Signore Cristu l'atmosfera continuò sanu senza luce da a sesta ora à a novena. A stessa cosa hè pruvata ancu da a storia di Tiberius Caesar: Per Phlegon dice, ch'ellu hà cuminciatu à regnà in l'annu 2th di l'Olimpiadi 198th [estiu AD 14 à l'estiu AD 15]; ma chì in l'4th annu di l'Olimpiada 202nd [estiu AD 32 à l'estate AD 33], l'eclipse era già accaduta: cusì chì, se ci calculemu da u principiu di u regnu di Tiberius, finu à u 4th annu di l'Olimpiada 202nd, ci sò vicinu à abbastanza 19 anni: ie 3 di 198th Olympiad è 16 di l'altre quattru, è hè cusì chì Luke hà registratu in e Vangeli. In u 15th anno di u regnu di Tiberiu [AD 29], cum'è ellu a conta, a predica di Ghjuvanni Battista avia iniziatu, da quandu u ministru di l'Evangile di u Salvatore hà pigliatu. Chistu continuò per micca più di quattru anni interi, cume a dimustratu Eusebio in u Primu Libru di a so Storia Ecclesiastica, riunendu questu da l'Antichità di Ghjiseppu. A so relazione hà cuminciatu cù Annas, è, dopu ci eranu altri trè sacerdoti (u mandatu di ogni sacerdottu unicu annu), poi cunclusa cù l'installazione in l'ufficiu di u sacerdote dopu à elli, Caiaphas, à u tempu chì Cristu era crucifissu. Ddu annu hè statu u 19th di u regnu di Tiberius Caesar [AD 33]; in u quali hè stata accaduta a crucifissu di Cristu, per a salvezza di u mondu; cum'è in questa cunnessione u spiegamentu di quella sorprendente eclipse di u sole, peculiar in a so natura, a manera in chì Dionisiu l'Areopagitu l'avete scrittu in scrittura in a so lettera à Bishop Bishop Polycarp ". ibid., III. 9, p. 116: "Allora l'avvenimentu in a crucifixione di Cristu, essendu sopranaturali, hè statu un eclissi di u sole chì hà ghjucatu à a luna piena: di quale Phlegon fa menzione ancu in i so Olimpiadi, cum'è avemu scrittu in u libru precedente. [xxii]

U Vangelu di Petru - Scrittura Apocryphal, (8th - 9th Copia di u 2 seculund Seculu?)

Un grande fragmentu di sta apocrifa, Docetic, Evangelu chì data da 8th o 9th Hè stata scuperta seculu in Akmim (Panopolis) in Egittu in 1886.

A sezione citata tratta di l'avvenimenti accaduti da u tempu di impalimentu di Ghjesù.

Versu a fine di u seculu II d.C. in i scritti di Eusebio in a so Storia. Eccl. VI. xii. 2-6, questu travagliu di l'Evangelu di Petru hè citatu cum'è averebbe a disappruvazione di Serapion d'Antiochia è hè datable à circa a mità o prima mità di quellu seculu. Hè dunque prubabilmente un tistimone tempiu di e tradizioni attuale in i cercli cristiani di u seculu seculu riguardanti l'avvenimenti à a morte di Ghjesù.

"5. È hè statu meziornu, è bughjura hè ghjunta à tutta a Ghjuda: è elli [i capi di i Ghjudei] eranu turbolati è angustiati, affinchì u soli ùn serebbe messu, mentre chì [Ghjesù] era ancora vivu: [perchè] hè scrittu per elli, chì u sole ùn pone nantu à quellu chì hè statu messu à morte. . È unu di elli disse: Regali à bevande galline cù l'acitu. E si mischianu è li davanu à beie, è cumpletonu tutte e cose, è anu rializatu i peccati contru u so propiu capu. È parechji si messe à lampassi, suppunendu chì era a notte, è si ne falonu. È u Signore gridò, dicendu: U mo putere, u mo putere, m'hà abbandunatu. È quand'ellu avia dettu ch'ella hè stata presa. È in quellu ora a vela di u tempiu di Ghjerusalemme era affitta in quindici. 6 Eppo anu alluntanatu e chjachje da e mani di u Signore, è u pusonu nantu à a terra, è tutta a terra hà sbuchjatu, è cresce u gran timore. Allora u sole brillava, è hè stata truvata a novena ora: è i Ghjudei si rallegravanu, è dete u so corpu à Ghjiseppu chì l'adduriava, postu chì avia vistu ciò chì hà fattu u bonu. È si pigliò u Signore, u lavò, è l'abbandunò in un panzanu è u purtò in a so tomba, chì era chjamatu u Giardinu di Ghjiseppu. "[xxiii]

cunchiusioni

À u principiu avemu risuscitatu e seguenti dumande.

  • Sò accaduti veramente?
    • I primi avversari anu pruvatu à spiegà l'avvenimenti cum'è naturali, piuttostu chì à u supernaturali, perciò accetta implicitamente a veracità di l'avvenimenti in realtà.
  • Eranu in origine naturali o supernaturale?
    • Sò l'inghjustimentu di u scrittore chì anu da esse supernaturali, di origine divina. Ùn ci hè micca eventuale cunnisciutu naturale chì puderia cuntà per a sequenza particulare è a durata di l'avvenimenti. Ci sò troppu coincidenze in u timing.
    • L'avvenimenti sò stati profetizati da Isaia, Amos è Joel. U principiu di a cumplimentu di Joel hè cunfirmatu da l'apòstulu Petru in Atti.
  • Ci hè alcuna evidenza extra-Biblica per a so occurrenza?
    • Ci sò primi scrittori cristiani, cunnisciuti è verificabili.
    • Ci hè scrittori apocrifi chì ricunnoscenu dinù st'avvenimenti.

 

Ci hè una bona affermazione di l'avvenimenti di a morte di Ghjesù registrati in i Vangeli da altri scrittori primi cristiani, alcuni di i quali si riferiscenu evidenza di scrittore non cristianu per o argumenti contru quelli avvenimenti. Nantu à i scritti cunzidirati apocrifi, chì sò notevolmente d'accordu annantu à l'eventi di a morte di Ghjesù, quandu in altri spazii partenu di manera marcante da i Vangeli.

L'esaminazione di l'avvenimenti è i scritti storichi riguardanu ancu ind'è l'impurtanza di a fede. Ci sò sempre stati quelli chì ùn ponu micca accettà chì tali avvenimenti registrati in a Bibbia è in particulare in i Vangeli sò veri, perchè ùn volenu micca accettà l'implicazione chì sò veri. In listessu modu, oghje. Tuttavia, certamente in vista di l'autore (è speremu ancu in a vostra veduta), u casu hè dimustratu fora di "dubbiu ragiunate" per e persone ragiunate è mentre chì questi avvenimenti sò stati guasgi quasi 2000 anni fà, pudemu mette a fede in elli. Forsi a quistione più impurtante hè, vulemu? Semu ancu pronti à dimustrà chì avemu quella fede?

_______________________________________________________________

[I] Vede stu haboob in Bielorussia, ma serete nutatu chì a bughjura ùn durò micca più cà i minuti 3-4.  https://www.dailymail.co.uk/news/article-3043071/The-storm-turned-day-night-Watch-darkness-descend-city-Belarus-apocalyptic-weather-hits.html

[Ii] 1 inch hè equivalente à 2.54 cm.

[Iii] Vede l'articulu separatu nantu à "U ghjornu di u Signore o u ghjornu di Ghjehova, Chì?"

[Iv] http://www.earlychristianwritings.com/text/ignatius-trallians-longer.html

[V] https://www.biblestudytools.com/history/early-church-fathers/ante-nicene/vol-1-apostolic-with-justin-martyr-irenaeus/justin-martyr/first-apology-of-justin.html

[vi] https://biblehub.com/library/unknown/the_letter_of_pontius_pilate_concerning_our_lord_jesus_christ/the_letter_of_pontius_pilate.htm

[vii] https://biblehub.com/library/tertullian/apology/chapter_xxi_but_having_asserted.htm

[viii] https://biblehub.com/library/tertullian/the_five_books_against_marcion/chapter_xlii_other_incidents_of_the.htm

[ix] https://biblehub.com/library/irenaeus/against_heresies/chapter_xxxiv_proof_against_the_marcionites.htm

[x] https://www.biblestudytools.com/history/early-church-fathers/ante-nicene/vol-6-third-century/julius-africanus/iii-extant-fragments-five-books-chronography-of-julius-africanus.html

[xi] https://biblehub.com/library/africanus/the_writings_of_julius_africanus/fragment_xviii_on_the_circumstances.htm

[xii] https://biblehub.com/library/origen/origen_against_celsus/chapter_xxxiii_but_continues_celsus.htm

[xiii] https://biblehub.com/library/origen/origen_against_celsus/chapter_lix_he_imagines_also.htm

[xiv] http://www.ccel.org/ccel/pearse/morefathers/files/eusebius_de_08_book6.htm

[xv] http://www.ccel.org/ccel/schaff/anf06.xii.iii.i.liii.html

[xvi] p1836 AntiNicene Fathers Book 8,  http://www.ccel.org/ccel/schaff/anf08.html

[xvii] http://www.documentacatholicaomnia.eu/02m/0485-0585,_Cassiodorus_Vivariensis_Abbas,_Chronicum_Ad_Theodorum_Regem,_MLT.pdf  Vede a pagina 8 di a colonna à manu diritta pdf vicinu à a capitale C per u testu latinu.

[xviii] https://biblehub.com/library/dionysius/mystic_theology/preface_to_the_letters_of.htm

[xix] https://biblehub.com/library/dionysius/letters_of_dionysius_the_areopagite/letter_xi_dionysius_to_apollophanes.htm

http://www.tertullian.org/fathers/areopagite_08_letters.htm

[xx] https://biblehub.com/library/dionysius/letters_of_dionysius_the_areopagite/letter_vii.htm

[xxi] https://publications.mi.byu.edu/publications/bookchapters/Bountiful_Harvest_Essays_in_Honor_of_S_Kent_Brown/BountifulHarvest-MacCoull.pdf

[xxii] https://ia902704.us.archive.org/4/items/joannisphiliponi00philuoft/joannisphiliponi00philuoft.pdf

[xxiii] https://biblehub.com/library/unknown/the_letter_of_pontius_pilate_concerning_our_lord_jesus_christ/the_letter_of_pontius_pilate.htm

Tadua

Articuli da Tadua.
    5
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x