U Contu di Creazione (Genesi 1: 1 - Genesi 2: 4): Ghjornu 5-7

Ghjenesi 1: 20-23 - U Quintu Ghjornu di a Creazione

"È Diu hà continuatu à dì:" Chì l'acqui sbulichinu un sciame di anime vive è chì e creature volanti volanu sopra a terra nantu à a faccia di a distesa di u celu. È Diu hà procedutu à creà i grandi mostri marini è ogni anima viva chì si muove, chì l'acqui sbulicavanu secondu e so spezie è ogni criatura volante alata secondu a so natura. ' È Diu hà capitu chì era bè ".

"Cù questu Diu li benedisse, dicendu: Siate fruttiferi è diventate numerosi è riempite l'acqua in i bacini di u mare, è lasciate chì e creature volanti diventinu assai in a terra." È hè ghjuntu a sera è hè ghjuntu a mane, un quintu ghjornu ".

Criaturi d'acqua è Criaturi Volanti

Cù e stagioni avà capace di accade, u ghjornu di a creazione dopu hà vistu duie grandi cullezzione di creaturi viventi creati.

Prima, i pesci, è tutte l'altre creature chì abitanu l'acqua, cume anemoni di mare, balene, delfini, squali, cefalopodi (calamari, polpi, ammoniti, anfibi, ecc.), Sia dolci sia d'acqua salata.

Dopu, creature volanti, cume insetti, pipistrelli, pterosauri è acelli.

Cum'è cù a vegetazione u ghjornu 3, sò stati creati secondu i so generi, avendu in elli a capacità genetica di pruduce parechje varianti diverse.

Di novu, a parolla ebraica "bara" chì significa "creatu", hè aduprata.

A parolla ebraica "tanninu" hè tradutta cum'è "grandi mostri marini". Questa hè una descrizzione precisa di u significatu di sta parola ebraica. A radica di sta parolla indica una criatura di qualchì lunghezza. Hè interessante di nutà chì e traduzioni anziane in inglese traducenu spessu sta parolla cum'è "draghi". Parechje vechje tradizioni parlanu di grandi mostri marini (è mostri terrestri) ch'elli chjamavanu draghi. E descrizzioni date à queste creature è disegni occasionali sò spessu assai reminiscenti di disegni è descrizzioni chì sò state date à creature marine cum'è plesiosauri è mesosauri è dinosauri terrestri da i scientifichi muderni.

Cù e stagioni è u sole è a luna è e stelle, e creature volanti è i grandi mostri marini puderianu navigà. Infatti, per alcuni di elli, u so tempu di accoppiamentu hè determinatu da una luna piena, per altri u tempu di migrà. Cum'è Ghjeremia 8: 7 ci dice «Ancu a cicogna in u celu - cunnosce bè i tempi assignalati; è a turtulina è u sveltu è u bulbu - osservanu bè u tempu di l'ingressu di ognunu ».

Ci hè ancu da nutà una distinzione sottile ma impurtante, vale à dì chì e creature volanti volanu sopra a terra nantu à a faccia di a distesa di u celu (o di u firmamentu) piuttostu chè in o attraversu u firmamentu.

Diu hà benedettu ste creazioni nove è hà dettu ch'elli seranu fruttiferi è assai, riempendu i bacini marini è a terra. Questu hà mostratu a so cura per a so creazione. Infatti, ancu cum'è Matteu 10:29 ci ramenta, «Ùn passanu micca dui passeri per una muneta di valore chjucu? Eppuru, unu di elli ùn cascerà in terra senza a cunniscenza di u vostru Babbu ".  Iè, Diu hà primura di tutte e so creazioni, in particulare di l'omi, chì era u puntu chì Ghjesù hà continuatu à fà, ch'ellu sà quanti peli avemu in capu. Ancu ùn sapemu micca quellu tutale, à menu chì semu cumpletamente calvi, senza peli in crescita, ciò chì hè estremamente raru!

Infine, a creazione di e creature marine è di e creature volanti era ancu un altru passu logicu in a creazione sustenibile di l'esseri viventi interconnessi. U lume è u bughju, seguitatu da l'acqua è di a terra secca, seguitatu da a vegetazione, seguitatu da luminarii chjaru cum'è segni per l'alimentariu è direzzione per l'animali è e creature marine da vene.

Ghjenesi 1: 24-25 - U Sestu Ghjornu di a Creazione

"24È Diu hà continuatu à dì: "Chì a terra pruduca anime vive secondu e so spezie, animali domestici è animali in movimentu è animali salvatichi di a terra secondu a so natura". È hè venutu à esse cusì. 25 È Diu hà procedutu à fà l'animali salvaticu di a terra secondu a so spezia è l'animali domesticu secondu a so spezia è ogni animale chì si move in terra secondu a so spezia. È Diu hà avutu à vede chì [era] bonu ".

Animali Terrestri è Animali Domestichi

Dopu avè creatu a vegetazione u ghjornu trè è e creature marine è e creature volanti u ghjornu cinque, Diu hà continuatu à creà l'animali domestici, animali in movimentu o striscianti è l'animali salvatichi.

A formulazione indica chì l'animali domestici sò stati creati secondu i so tipi chì indicanu una propensità o capacità à esse addomesticati, mentre chì ci eranu ancu animali salvatichi chì ùn puderebbenu mai esse addomesticati.

Questu hà compiu a creazione di creature vive, eccettu l'omi chì avianu da seguità.

 

Ghjenesi 1: 26-31 - U Sestu Ghjornu di a Creazione (continuazione)

 

"26 È Diu hà continuatu à dì: "Femu l'omu à a nostra maghjina, secondu a nostra somiglianza, è lasciarli sottumette i pesci di u mare è e creature volanti di u celu è l'animali domestichi è tutta a terra è ogni muvimentu animale chì si move in terra. " 27 È Diu hà procedutu à creà l'omu à a so maghjina, à l'imaghjina di Diu l'hà creatu; masciu è femina li hà creatu. 28 Inoltre, Diu li benedisse è Diu li disse: "Siate fecondi è diventate numerosi è riempite a terra è sottumette la, è sottumette i pesci di u mare è e creature volanti di u celu è ogni criatura vivente chì si move nantu à u terra. "

29 È Diu hà continuatu à dì: "Eccu aghju datu à VU tutta a vegetazione chì porta a semente chì hè nantu à a superficia di a terra sana è ogni arburu induve ci hè u fruttu di un arburu chì porta a semente. À VOI lasciate serve cum'è alimentu. 30 È à ogni bestia salvatica di a terra è à ogni criatura volante di u celu è à tuttu ciò chì si move nantu à a terra induve ci hè a vita cum'è anima aghju datu tutta a vegetazione verde per manghjà ". È hè venutu à esse cusì.

31 Dopu à què Diu hà vistu tuttu ciò ch'ellu avia fattu è, eccu! [era] assai bè. È ghjunse per esse sera è ghjunse per esse matina, un sestu ghjornu.

 

omu

À l'ultima parte di u sestu ghjornu, Diu hà creatu l'omu à a so sumiglia. Questu implica cù e so qualità è attributi, ma micca à u listessu livellu. L'omu è a donna ch'ellu hà creatu anu ancu avè auturità annantu à tutti l'animali creati. Anu ancu datu u compitu di riempie a terra di umani (micca di riempimentu eccessivu). A dieta di l'omi è di l'animali era ancu diversa da oghje. Tramindui umani anu datu vegetazione verde solu per l'alimentariu. Questu significa chì nisun animali sò stati creati cum'è carnivori è potenzialmente significa chì ùn ci era nè scavenger. Inoltre, tuttu era bonu.

Hè impurtante nutà chì a creazione di l'omu ùn hè micca discutita in dettu in Genesi 1 chì hè un cuntu chì dà una visione generale di tuttu u periodu di a Creazione.

 

Ghjenesi 2: 1-3 - U Settimu Ghjornu di a Creazione

«Cusì i celi è a terra è tuttu u so esercitu sò ghjunti à a so compia. 2 È à u settimu ghjornu Diu ghjunse à a fine di u so travagliu ch'ellu avia fattu, è si n'andò à u riposu u settimu ghjornu da tuttu u so travagliu ch'ellu avia fattu. 3 È Diu hà procedutu à benedisce u settimu ghjornu è rende u sacru, perchè nantu à ellu hà ripusatu da tuttu u so travagliu chì Diu hà creatu per fà u scopu ".

Ghjornu di Riposu

U settimu ghjornu, Diu avia compiu a so creazione è cusì hà ripusatu. Questu dà una ragione per l'introduzione successiva di u ghjornu di u Sabatu in a Legge Mosaica. In Esodu 20: 8-11, Mosè spiegò u mutivu di u sàbatu dicendu "Ricurdendusi u ghjornu di u sabbatu per tenelu sacru, 9 site per prestà serviziu è duvete fà tuttu u vostru travagliu sei ghjorni. 10 Ma u settimu ghjornu hè un sàbatu per Ghjehova u to Diu. Ùn duvete fà nisun travagliu, voi nè u vostru figliolu nè a vostra figliola, u vostru servitore nè a vostra schiava nè u vostru animale domesticu nè u vostru residente stranieru chì hè in e vostre porte. 11 Perchè in sei ghjorni l'Eternu hà fattu i celi è a terra, u mare è tuttu ciò chì hè in elli, è si n'andò à u riposu u settimu ghjornu. Hè per quessa chì Ghjehova hà benedettu u ghjornu di u sàbatu è hà procedutu à rende lu sacru ".

Ci era un paragone direttu trà Diu chì travagliava per sei ghjorni è l'Israeliti chì travaglianu per sei ghjorni è dopu ripusavanu u settimu ghjornu cum'è Diu avia fattu. Questu aghjunghjeria pesu à l'intelligenza chì i ghjorni di creazione eranu ciascuna 24 ore.

 

Ghjenesi 2: 4 - Riassuntu

"Questa hè una storia di u celu è di a terra à u mumentu di a so creazione, u ghjornu chì Ghjehova Diu hà fattu a terra è u celu".

Colofoni è toledots[I]

A frasa "In u ghjornu chì Ghjehova Diu hà fattu a terra è u celu" hè statu adupratu da alcuni per suggerisce chì i ghjorni di creazione ùn eranu micca 24 ore ma più periudi di tempu. Tuttavia, a chjave hè "in u". A parolla ebraica "Yom" aduprata da sola in Genesi capitulu 1, hè quì qualificatu cù "esse-", fà "Esse-yom"[Ii] chì significa "in u ghjornu" o più coloquialmente "quandu", dunque si riferisce à un periodu cullettivu di tempu.

Stu versu hè u versu finale à a storia di u celu è di a terra cuntenuta in Genesi 1: 1-31 è Genesi 2: 1-3. Hè ciò chì hè cunnisciutu cum'è a "tottaepuntu " frasa, un riassuntu di u passaghju chì a precede.

U dizziunariu definisce "tottaepuntu " cum'è "storia, in particulare storia di famiglia". Hè ancu scrittu in forma di colofonu. Questu era un dispositivu scribale cumunu à a fine di una tavoletta cuneiforme. Dà una descrizzione chì include u titulu o a descrizzione di a narrazione, à volte a data, è di solitu u nome di u scrittore o di u pruprietariu. Ci hè evidenza chì i colofoni eranu sempre in usu cumunu à l'epica di Lisandru Magnu circa 1,200 anni dopu chì Mosè hà compilatu è scrittu u libru di Genesi.[Iii]

 

U colofonu di Genesi 2: 4 hè custituitu cusì:

A descrizzione: "Questa hè una storia di u celu è di a terra à u mumentu di a so creazione".

Quandu: "In u ghjornu" "hà fattu a terra è u celu" chì indicava a scrittura era pocu dopu l'avvenimenti.

U Scrittore o Proprietariu: Possibile "Ghjehova Diu" (forse scrittu secondu i 10 cumandamenti iniziali).

 

Altre divisioni di Genesi includenu:

  • Ghjenesi 2: 5 - Ghjenesi 5: 2 - Tavuletta scritta da o appartenente à Adam.
  • Ghjenesi 5: 3 - Ghjenesi 6: 9a - Tavuletta scritta da o appartenendu à Noè.
  • Ghjenesi 6: 9b - Ghjenesi 10: 1 - Tavuletta scritta da o appartenenti à i figlioli di Noè.
  • Ghjenesi 10: 2 - Ghjenesi 11: 10a - Compressa scritta da o appartenente à Sem.
  • Ghjenesi 11: 10b - Ghjenesi 11: 27a - Tavuletta scritta da Terah o appartenente à Terah.
  • Ghjenesi 11: 27b - Ghjenesi 25: 19a - Tavuletta scritta da o appartenente à Isaccu è Ismaele.
  • Ghjenesi 25: 19b - Ghjenesi 37: 2a - Tavuletta scritta da o appartenente à Ghjacobbu è Esaù. A genealogia di Esaù pò esse stata aghjunta dopu.

Genesi 37: 2b - Genesi 50:26 - Probabilmente scrittu da Ghjiseppu nantu à u papiru è ùn hà micca un colofonu.

 

À questu puntu, seria bè per esaminà chì evidenza ci hè per cumu Mosè hà scrittu u libru di Genesi.

 

Mosè è u Libru di Genesi

 

Mosè hè statu educatu in a casa di Faraone. Cum'è tali averia diventatu amparatu à leghje è scrive cuneiforme, a lingua internaziunale di u ghjornu, è ancu i geroglifici.[Iv]

Citendu e so fonti hà dimustratu una pratica di scrittura assai bona, chì si svolge oghje in tutte e bone opere erudite. Dopu a so furmazione, averia pussutu traduce u cuneiforme s'ellu ci vulia.

I conti in Genesi ùn sò micca solu una traduzzione diretta o compilazione di questi documenti più antichi chì eranu i so fonti. Hà ancu messu i nomi di i lochi à ghjornu per chì l'Israele, u so publicu capissinu induve eranu sti lochi. Se guardemu à Genesi 14: 2,3,7,8,15,17 pudemu vede esempi di questu. Per esempiu, v2 "rè di Bela (vale à dì Zoar) ", v3 "A Pianura Bassa di Siddim, vale à dì u Mare Sale", è cusì.

E spiegazioni sò state aghjunte ancu, cum'è in Genesi 23: 2,19 induve ci hè dettu "Sarah hè morta in Kiriath-arba, vale à dì in Hebron, in u paese di Canaan", indicendu chì questu era scrittu prima chì l'Israeliti entravanu in Canaan, altrimenti l'aghjuntu di Canaan ùn seria micca necessariu.

Ci sò ancu nomi di lochi chì ùn esistianu più. Cum'è un esempiu, Genesi 10:19 cuntene a storia di Canaan figliolu di Ham. Contene ancu i nomi di e cità, chì sò state dopu distrutte à l'epica di Abràhamu è Lotu, vale à dì Sodoma è Gomorra, è chì ùn esistianu più à l'epica di Mosè.

 

Altri esempi di pussibule aghjunte da Mosè à u testu cuneiforme originale, per scopi di chiarimentu, includenu:

  • Genesis 10: 5 "Da quessi i populi marittimi si sparghjenu in i so territorii da i so clani in e so nazioni, ognunu cù a so lingua."
  • Genesis 10: 14 "Da quale sò venuti i Filisdei"
  • Ghjenesi 14: 2, 3, 7, 8, 17 Chjarificazioni geografichi. (Vede sopra)
  • Genesis 16: 14 "Hè sempre quì, [u pozzu o primavera Agar fughjì in] trà Kadesh è Bered."
  • Genesis 19: 37b "Hè u babbu di i Moabiti d'oghje".
  • Genesis 19: 38b "Hè u babbu di l'Ammoniti d'oghje".
  • Genesis 22: 14b "È sin'à oghje si dice: 'Sulla muntagna di u Signore serà furnitu.'"
  • Ghjenesi 23: 2, 19 Chjarificazioni geografichi. (Vede sopra)
  • Genesis 26: 33 "È finu à oghje u nome di a cità hè Beersheba".
  • Genesis 32: 32 "Dunque, finu à oghje, l'Israeliti ùn manghjanu micca u tendinu attaccatu à a presa di l'anca, perchè a presa di l'anca di Ghjacobbu era toccata vicinu à u tendone".
  • Ghjenesi 35: 6, 19, 27 Chjarificazioni geografichi.
  • Genesis 35: 20 "È finu à oghje quellu pilastru marca a tomba di Rachel".
  • Genesi 36: 10-29 A genealogia di Esaù hà probabilmente aghjuntu dopu.
  • Genesis 47: 26 "- sempre in vigore oghje -"
  • Genesis 48: 7b "Vale à dì, Betlemme".

 

Era Ebreu in Esistenza à l'epica di Mosè?

Questu hè qualcosa chì certi studiosi "mainstream" disputanu, tuttavia, altri dicenu chì era pussibule. Ch'ella esista o micca una prima versione di l'ebreu scrittu à quellu tempu, u libru di Genesi puderia ancu esse statu scrittu in ieroglifici cursivi o una forma iniziale di a scrittura ieratica egiziana. Ùn duvemu micca dimenticà chì in più, cum'è l'Israele eranu stati schiavi è campavanu in Egittu per parechje generazioni hè ancu pussibule, cunniscianu ancu i geroglifici cursivi o qualchì altra forma di scrittura quantunque.

Tuttavia, esaminemu brevemente l'evidenza dispunibule per i primi scritti in ebraicu. Per quelli chì anu interessatu in più dettagliu ci hè un video particulari bonu in 2 parti in a serie Patterns of Evidence (chì sò altamente raccomandati) intitulatu "The Moses Controversy" chì mette in evidenza e prove dispunibili. [V]

4 elementi chjave avianu bisognu à esse veri per Mosè d'avè pussutu scrive u Libru di l'Esodu cum'è contu di testimoni oculari è scrive u libru di Genesi. Sò:

  1. A scrittura duvia esiste à u mumentu di l'Esodu.
  2. A scrittura duvia esse in a regione d'Egittu.
  3. A scrittura avia bisognu à avè un alfabetu.
  4. Duvia esse una forma di scrittura cum'è Ebreu.

Inscrizzioni di un scrittu scrittu (1) chjamatu "Proto-Siniaticu"[vi] [vii] sò stati trovi in ​​Egittu (2). Avia un alfabetu (3), chì era abbastanza differente da i geroglifici egiziani, ancu se ci sò alcune similitudini evidenti in certi caratteri, è (4) quelle iscrizzioni in questu script ponu esse lette cum'è parole ebraiche.

Queste iscrizioni (1) datanu tutte in un periodu di 11 anni di u regnu di Amenemhat III, chì hè probabilmente u Faraone di i tempi di Ghjiseppu.[viii] Questu hè in u periodu di u 12th Dinastia di u Regnu Medievu Egizianu (2). L'iscrizzioni sò cunnisciute cum'è Sinai 46 è Sinai 377, Sinai 115 è Sinai 772, tutte da a regione di e mine turchese in a parte nordueste di a penisula Sinai. Inoltre, Wadi El-Hol 1 & 2, è Lahun Ostracon (da vicinu à u bacinu Faiyum).

Questa puderia forse indicà à Ghjiseppu cum'è l'urigine di a scrittura è di l'alfabetu (forse sottu à l'ispirazione di Diu), postu chì cunniscia i geroglifici cum'è u secondu sovranu di u Regnu Egizianu, ma era ancu Ebreu. Diu hà cumunicatu ancu cun ellu, per pudè interpretà i sogni. Inoltre, cum'è amministratore di l'Egittu, averia bisognu di esse alfabetu è aduprà una forma di cumunicazione scritta più rapida di i geroglifici per ghjunghje.

Se sta scrittura protosiniatica era veramente ebraica iniziale, allora:

  1. Si currisponde à l'aspettu di l'ebreu? A risposta hè iè.
  2. Hè leggibile cum'è Ebreu? Di novu, a risposta corta hè sì.[ix]
  3. Si currisponde à a storia di l'Israele? Ié, cum'è intornu à u 15th Seculu aC sparisce da l'Egittu è appare in Canaan.

Geroglifu, Script Siniaticu, Primu Ebraicu, Paragone Grecu Anticu

Ci hè assai più evidenze da esaminà per sustene queste risposte di "iè" chè in u riassuntu sopra. Questu hè solu un breve riassuntu; però, basta à dà testimunianze chì Mosè averia pussutu scrive a Torah[x] (primi 5 libri di a Bibbia) cumpresu Genesi in quellu tempu.

Evidenza interna

Forse più impurtante hè l'evidenza interna di a Bibbia nantu à l'alfabetizazione di l'Israele di l'epica è di Mosè. Nutate ciò chì Ghjehova hà urdinatu à Mosè è Mosè hà urdinatu à l'Israele in ste seguenti Scritture:

  • Exodus 17: 14 "Ghjehova hà dettu questu quì à Mosè"Arriti questu cum'è memoriale in u libru è prupone à l'ore di Joshua ... "
  • Deuteronomy 31: 19 «È avà scrivemu per voi stessi stu cantu è insignate à i figlioli d'Israele ".
  • Deuteronomiu 6: 9 è 11: 20 «È duvete scrivemu elli [i mo cumandamenti] nantu à e stantare di a vostra casa è nantu à e vostre porte ».
  • Vede ancu Esodu 34:27, Deuteronomiu 27: 3,8.

Queste istruzzioni averianu tutte richiestu l'alfabetizazione da parte di Mosè è ancu da u restu di l'Israele. Ùn pudia ancu esse pussibule aduprendu i geroglifici, solu una lingua scritta alfabetica averia fattu tuttu què pussibule.

Mosè hà scrittu una prumessa di Ghjehova Diu in Deuteronomiu 18: 18-19 chì era, "Un prufeta u susciteraghju per elli da mezu à i so fratelli, cum'è tè; è daveru metteraghju e mo parolle in a so bocca, è ellu li parlarà di sicuru tuttu ciò chì li cumanderaghju. 19 È deve accade chì l'omu chì ùn vole micca ascultà e mo parolle chì parlerà in u mo nome, averaghju da ellu stessu un contu da ellu ".

Ddu prufeta era Ghjesù, cum'è Petru hà dettu à i Ghjudei chì stanu à sente in a zona di u Tempiu pocu dopu a morte di Ghjesù in Atti 3: 22-23.

Infine, forse cunvene dunque chì l'ultima parola quì venga à Ghjesù, scritta in Ghjuvanni 5: 45-47. Parlendu cù i Farisei, disse «Ùn pensate micca chì vi accuseraghju à u Babbu; ci hè unu chì vi accuseghja, Mosè, in quale avete messu a vostra speranza. In fatti, se credessi à Mosè mi crederesti, perchè quellu hà scrittu nantu à mè. Ma se ùn credite micca i scritti di quellu, cumu crederete e mo parolle? ".

Iè, secondu Ghjesù, u figliolu di Diu, se dubitemu di e parolle di Mosè, allora ùn avemu nisuna ragione per crede in Ghjesù stessu. Hè dunque vitale avè fiducia chì Mosè hà scrittu u libru di Genesi è u restu di a Torah.

 

 

U prossimu articulu di sta serie (Parte 5) inizierà à esaminà a Storia di Adamu (è Eva) truvata in Genesi 2: 5 - Genesi 5: 2.

 

[I] https://en.wikipedia.org/wiki/Colophon_(publishing)  https://en.wikipedia.org/wiki/Jerusalem_Colophon

[Ii] https://biblehub.com/interlinear/genesis/2-4.htm

[Iii] https://www.britishmuseum.org/collection/object/W_1881-0428-643 , https://www.britishmuseum.org/collection/object/W_1881-0428-643

[Iv] In 1888, in Tell-el-Amarna, sò state ritrovate in Egittu tavule cununiforme di currispundenza di i Funziunarii Palestinesi cù u Guvernu Egizianu di l'epica. https://en.wikipedia.org/wiki/Amarna_letters

[V] https://store.patternsofevidence.com/collections/movies/products/directors-choice-moses-controversy-blu-ray Questu hè ancu dispunibule nantu à Netflix gratuitamente o in affitto. Trailer di a serie sò dispunibili in Youtube per a visualizazione gratuita à u mumentu di a scrittura (Agostu 2020) https://www.youtube.com/channel/UC2l1l5DTlqS_c8J2yoTCjVA

[vi] https://omniglot.com/writing/protosinaitc.htm

[vii] https://en.wikipedia.org/wiki/Proto-Sinaitic_script

[viii] Per l'evidenza chì data di Ghjiseppu à Amenemhat III vede "Modelli di Evidenza - Esodu" da Tim Mahoney è "Esodu, Mitu o Storia" da David Rohl. Per esse coperto in più prufundità cù Ghjiseppu è Genesi 39-45.

[ix] Alan Gardiner in u so libru "L'origine egiziana di l'alfabetu semiticu" afferma "U casu per u caratteru alfabeticu di a scrittura scunnisciuta hè stragrande ... I significati di questi nomi, tradutti cum'è parolle semitiche [cum'è l'ebreu] sò chjaru o plausibili in 17 casi.»Si riferisce à a scrittura protosiniatica truvata in Serabit El-Khadim da i Petries in u 1904-1905.

[x] Genesi, Esodu, Leviticu, Numeri, Deuteronomiu, comunemente cunnisciutu cum'è a Torah (a Lege) o u Pentateucu (i 5 Libri).

Tadua

Articuli da Tadua.
    24
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x