Quandu aghju stabilitu stu situ web, u so scopu era di raccoglie ricerche da diverse fonti per pruvà à determinà ciò chì hè veru è ciò chì hè falsu. Dopu avè statu cresciutu cum'è Testimone di Ghjehova, m'anu amparatu chì eru in l'unica vera religione, l'unica religione chì capia veramente a Bibbia. Mi anu amparatu à vede a verità biblica in termini di biancu è neru. Ùn aghju micca capitu à u mumentu chì a cosiddetta "verità" chì aghju accettatu cum'è fattu era u risultatu di eisegesi. Questa hè una tecnica in cui unu impone e proprie idee à un testu biblicu piuttostu chè di lascià a Bibbia parlà per sè. Benintesa, nimu chì insegna a Bibbia accetterà chì u so insegnamentu sia basatu nantu à una metodulugia eisegetica. Ogni ricercatore dichjara di utilizà l'esegesi è di derivà a verità puramente da ciò chì si trova in a Scrittura.
Accettu chì hè impussibile esse 100% sicuru di tuttu ciò chì hè scrittu in Scrittura. Per migliaia d'anni, i fatti relativi à a salvezza di l'umanità sò stati tenuti nascosti è sò stati chjamati un secretu sacru. Ghjesù hè venutu à palisà u secretu sacru, ma fendu cusì, fermanu parechje cose senza risposta. Per esempiu, u mumentu di u so ritornu. (Vede Atti 1: 6, 7)
Tuttavia, u cunversu hè ancu veru. Hè ancu impossibile esse 100% incertu circa tuttu ciò scrittu in Scrittura. Se ùn pudemu micca esse certi di qualcosa, allora e parolle di Ghjesù per noi chì "sapemu a verità è a verità ci libererà" ùn anu significatu. (Ghjuvanni 8:32)
U veru truccu hè di determinà quantu hè grande l'area grigia. Ùn vulemu micca spinghje a verità in a zona grigia.
Aghju scontru stu graficu interessante chì prova à spiegà a differenza trà eisegesi è esegesi.
Suggeriraghju chì questu ùn hè micca una raffigurazione precisa di a differenza trà e duie parole. Mentre u ministru di manca sfrutta evidentemente a Bibbia per i so fini (Unu di quelli chì prumove u Vangelu di a Prosperità o a fede di seme) u ministru di a diritta s'impegna ancu in un'altra forma di eisegesi, ma una chì ùn hè micca cusì facilmente identificabile. Hè pussibule di impegnassi in un ragiunamentu eisegeticu pensendu abbastanza involuntariamente tuttu u tempu chì simu esegetici, perchè ùn pudemu micca capisce pienamente tutti i cumpunenti chì custituiscenu a ricerca esegetica.
Avà rispettu u dirittu di tutti à sprime u so puntu di vista nantu à e cose chì ùn sò micca dichjarate assai chjaramente in e Scritture. Vogliu ancu evità u dogmatismu perchè aghju vistu i danni chì pò fà in prima persona, micca solu in a mo ex religione ma ancu in parechje altre religioni. Dunque, finu à chì nimu sia feritu da una cridenza o un'opinione particulare, pensu chì simu saggi di seguità una pulitica di "campà è lascia campà". Tuttavia, ùn pensu micca chì a prumuzione di i ghjorni creativi 24-hour rientri in a categuria senza dannu-micca-foul.
In una seria recente d'articuli nantu à stu situ, Tadua ci hà aiutatu à capisce parechje facette di u contu di creazione è hà pruvatu à risolve ciò chì pare esse incongruenze scientifiche sì eramu d'accettà u cuntu cum'è literale è cronologicu. A tale fine, sustene a teoria creazionista cumuna di sei ghjorni di 24 ore per a creazione. Questu ùn appartene micca solu à a preparazione di a terra per a vita umana, ma à l'inseme di a creazione. Cum'è parechji Creazionisti facenu, postula in un articulu chì ciò chì hè discrittu in Genesi 1: 1-5 - a creazione di l'universu è ancu a luce chì cade nantu à a terra per separà u ghjornu da a notte - tuttu hè accadutu in un ghjornu letterale di 24 ore. Ciò significherà chì prima ancu di esse esistitu, Diu hà decisu di aduprà a velocità di a rotazione terrestre cum'è u so guardianu di u tempu per misurà i ghjorni di a creazione. Significerebbe ancu chì e centinaia di miliardi di galassie cù e so centinaia di miliardi di stelle sò ghjunte in un ghjornu di 24 ore, dopu à chì Diu hà adupratu e 120 ore rimanenti per mette l'ultimu toccu à a Terra. Siccomu a luce ci ghjunghje da e galassie chì sò à milioni di anni luce di distanza, significerebbe ancu chì Diu hà messu tutti i fotoni in muvimentu currettamente rossi sposti per indicà a distanza in modu chì quandu avemu inventatu i primi telescopi li pudessimu osservà è capì cumu luntanu sò. Significerebbe ancu ch'ellu hà creatu a luna cù tutti quelli crateri d'impattu chì sò dighjà in postu postu chì ùn ci sarebbe statu u tempu per chì tutti duvessinu accad) si naturalmente quandu u sistema solare s'unia da un discu rotulante di detriti. Puderia cuntinuà, ma basta à dì chì tuttu ciò chì ci circonda in l'universu, tuttu u fenomenu osservabile hè statu creatu da Diu in ciò chì devu suppone hè un tentativu di ingannà ci pensendu chì l'universu sia assai più vechju di ciò chì hè veramente. À chì fine, ùn possu induvinà.
Avà a premessa per sta cunclusione hè a cridenza chì l'esegesi ci impone di accettà u ghjornu di 24 ore. Tadua scrive:
"Avemu dunque bisognu di dumandà à chì di questi usi u ghjornu in sta frasa si riferisce à"È hè vinutu per esse sera è hè ghjuntu per esse a matina, un primu ghjornu "?
A risposta deve esse chì un ghjornu creativu era (4) un Ghjornu cum'è di notte è di ghjornu per un totale di 24 ore.
Si pò argumentà cum'è certi facenu chì ùn era micca un ghjornu di 24 ore?
U cuntestu immediatu indicaria micca. Perchè? Perchè ùn ci hè qualificazione di u "ghjornu", à u cuntrariu Genesis 2: 4 induve u versu indica chjaramente chì i ghjorni di creazione sò chjamati un ghjornu cum'è un periudu di tempu quandu dice "Què hè una storia di i celi è di a terra à u mumentu di a so creazione, in u ghjornu chì Ghjehova Diu hà fattu a terra è u celu ". Fighjate e frasi "Una storia" e "In u ghjornu" piuttostu chì "on u ghjornu "chì hè specificu. Genesis 1: 3-5 hè ancu un ghjornu specificu perchè ùn hè micca qualificatu, è per quessa hè una interpretazione micca chjamata in u cuntestu per capì lu in modu diversu ".
Perchè a spiegazione avè esse un ghjornu di 24 ore? Hè una falacia in biancu è neru. Ci sò altre opzioni chì ùn sò micca in conflittu cù e Scritture.
Se a sola cosa chì esige l'esegesi hè di aduprà per leghje u "cuntestu immediatu", allora stu ragiunamentu puderia stà. Questa hè l'implicazione illustrata in u graficu. Tuttavia, l'esegesi ci impone di guardà tutta a Bibbia, chì u cuntestu sanu deve esse in armunia cù ogni parte minore. Ci impone di vede dinò u cuntestu storicu, per ùn impone una mentalità di u 21u seculu à i scritti antichi. Infatti, ancu l'evidenza di a natura deve esse fattore in ogni studiu esegeticu, cum'è Paul stessu ragiuneghja quandu cundanna quelli chì ignoravanu tali evidenze. (Rumani 1: 18-23)
Personalmente, sentu chì, per cità Dick Fischer, u creazionisimu hè "interpretazione difettosa accumpagnata da un litteralismu sbagliatu ". Sminisce a credibilità di a Bibbia per a cumunità scientifica è impedisce cusì a diffusione di a Bona Nova.
Ùn vogliu micca reinventà a rota quì. Invece, raccomanderaghju à chiunque sia interessatu à leghje st'articulu ben ragiunatu è ben studiatu da u citatu Dick Fischer, "I Ghjorni di a Creazione: Ore di Eons?"
Ùn hè micca a mo intenzione di offende. Apprezzu assai u travagliu duru è a dedicazione à a nostra causa chì Tadua hà esercitatu per nome di a nostra crescente comunità. Tuttavia, sentu chì u Creazionisimu hè una teulugia periculosa perchè ancu se fatta cù u megliu di l'intenzioni, sminuisce senza vuluntà a nostra missione di prumove u Rè è u Regnu contaminendu u restu di u nostru messagiu cum'è fora di u cuntattu cù u fattu scientificu.
,,
Grazie Eric per i vostri articuli, è ciao à tutti. Aghju seguitu u foru dapoi qualchì tempu è mi piace assai.
À u risicu di esse un pensamentu simplice è forse scemu, m'hà colpitu quandu lettu u titulu di l'articulu d'Eric. 144 ore. Ùn hè 144 un numeru cumpletu cù un pocu di più enfasi? vale à dì 12 × 12 o in questu casu 6 × 24. Dunque u mo penseru era chì u record di 6 ghjorni creativi pò simbolizà una cumpletezza o una perfezione indipendentemente da u tempu attuale chì hà pigliatu.
Cum'è a dicu, solu un pensamentu chì m'hè lampatu in capu.
"A nuzione di un Universu di 14 miliardi d'anni ùn hè micca incompatibile cù un Creatore, in ogni modu, ma nimu hà tutti i fatti à questu puntu". -Da a publicazione di Chet Apprezzu a publicazione di Chet è aghju vulsutu aghjunghje. In u libru YHWH esiste da Jodell Onstott (xxxix) dice in riferimentu à Ex 3: 13-15: "U Creatore ci dice chì u so nome hè" I AM ". Questu cumandamentu per ricunnosce u so nome cum'è memoriale per tutte e generazioni hè cusì impurtante chì u Creatore l'hà inclusu cum'è u terzu cumandamentu di i Dieci Comandamenti, chì proibisce à l'umanità di aduprà... Leghjite più »
U terminu "ghjornu" in Genesi hè un modu cuncisu per separà ogni sezione o "ingrediente" per fà a Terra. Pensu chì preparava un pastu. Ogni ricetta per antipasti, piattu principale, dessert ecc hà istruzzioni di dettu. Tuttu hè cronometratu è preparatu cun cura. Per esempiu, pudete marinà u vostru filet mignon 24 ore prima ancu di cumincià à cocilu. Pudete grillà, cuire, frighjà quellu filettu o cunghjunghjite parechje tecniche. Cusì accade per ogni parte di u pranzu è ogni ricetta chì si face in u stadiu currettu è u tempu. In listessu modu l'universu hè un capulavoru... Leghjite più »
In questu ghjornu ... avemu ancu cuscenza chì i ghjorni anu diverse lunghezze nant'à altre pianete. Mi pare un pocu stranu, anzi, chì qualchissia chì abbia dighjà campatu per miliardi d'anni è chì abbia un'eternità à andà, penserà ancu di compie un tale prughjettu tamantu in un mumentu di tempu.
Inoltre, u spiritu di Diu chì si move nantu à a superficia di l'acqui in Ghjenesi 1: 2 mi ramenta e mani di un ceramista. In verità, in Luke u spiritu di Diu hè ancu chjamatu u dettu di Diu.
E Ghjurnate Creative eranu 24 ore? Innò.
U 7u ghjornu di Riposu ùn hè micca longu 24 ore. In cunfurmità cù u mudellu stabilitu in l'OT induve in Israele ci eranu 7 ghjorni di uguali lunghezza cù un ghjornu di sàbatu ancu di listessa lunghezza- Hè tandu in cunfurmità cù a parolla di Diu chì u settimu ghjornu sia almenu 7 anni. Dunque i 6000 ghjorni precedenti eranu almenu 6 anni.
"Per mille anni sò in i vostri ochji cum'è ieri quandu hè passatu, Cum'è una guardia durante a notte." (Salmu 90: 4)
Vista a flessibilità applicata à unu di i ghjorni di Diu, pensu chì duvemu cunsiderà a pussibilità chì ognunu abbia una lunghezza diversa. Oghje, ci rifeririamu à fasi piuttostu chè à ghjorni. A Fase 1 di a creazione hè stata ...
Per mille anni in a vostra vista
Sò cum'è ieri quandu hè passatu,
È cum'è un watch in a notte.
Questu ùn dice nunda di "ghjorni" in particulare i Ghjorni Creativi.
A scrittura sopra riferisce u fattu chì per l'Onniputente mille anni ùn hè nunda; cum'è Ieri Quandu hè Passatu. Hè un tempu assai cortu per l'Onniputente chì hè tuttu.
Cusì ùn pensate micca chì u cuncettu di u tempu chì Diu hà pussutu permettà, almenu, a pussibilità chì ogni ghjornu creativu possa esse di lunghezza diversa?
U 7u Ghjornu hè sempre cun noi. Diu ci insegna secondu ciò chì u nostru cuncettu di u tempu hè. U cuncettu di u tempu di Diu hè incunoscibile per noi. Perchè deve esse?
Perchè ùn risponderete micca à a mo dumanda?
Cusì ùn pensate micca chì u cuncettu di u tempu chì Diu hà pussutu permettà, almenu, a pussibilità chì ogni ghjornu creativu possa esse di lunghezza diversa?
Scritturalmente è logicamente, Innò.
Grazie per avermi datu una risposta diretta. Ùn sò micca d'accordu. A vostra premessa hè chì Diu ci insegna nantu à u so tempu. S'ellu era u casu, sapemu quantu era longu ogni ghjornu creativu. Ùn averiamu micca sti disputi perchè Ghjehova hè u maestru perfettu. Francamente, a lunghezza di ogni ghjornu ùn hè micca impurtante per noi. Pò esse di lunghezza uguale, ma ponu ancu esse di lunghezza differente. In un locu, i sei ghjorni sò chjamati un ghjornu unicu. Dunque nè scritturalmente nè logicamente ùn pudemu micca dì chì i sei ghjorni sò tutti di uguale lunghezza, solu... Leghjite più »
"A vostra premessa hè chì Diu ci insegna nantu à u so tempu".
No, aghju scrittu: U cuncettu di u tempu di Diu hè incunoscibile per noi.
Avete scrittu: "Diu ci insegna secondu ciò chì hè u nostru cuncettu di u tempu". U mo cuncettu di ghjornu hè chì hè un periodu di luce seguitatu da a notte, un periodu chì misura 24 ore, un periodu coperto da una generazione, mille anni, in breve, una larga varietà di periodi di tempu, alcuni definiti, altri indefiniti. Dunque l'idea di i ghjorni creativi longhi migliaia d'anni, o decine di migliaia, o in u casu di u ghjornu chì Diu hà fattu u celu (leghje l'universu) è a terra, miliardi d'anni, hè abbastanza tenibile. Benintesa, se ùn site micca d'accordu, bè, hè u vostru dirittu.... Leghjite più »
Credi ciò chì vulete.
Perchè, ti ringraziu.
Pensu chì simu ghjunti à a fine di questu ùn hè micca?
Iè, avemu.
Eppuru, ciò chì aghju amparatu da a serie d'articuli di "Genesi" di Tadua è da a refutazione d'Eric quì hè a differenza trà stu foru è l'organizazione WBTS. Quì avemu un esempiu di dui fratelli, unu u fundatore di stu foru è l'altru hè autore maiò in tuttu d'accordu annantu à un sughjettu è ancu senza chjamate, senza minacce di scumunicazione da u foru, senza discorsu dogmaticu duru ecc. Solu un onestu apertu u disaccordu annantu à un sughjettu biblicu Credu chì ùn hà alcun impattu nantu à a nostra salvezza tuttavia a trovu assai rinfrescante è incuraghjente per testimone di umiltà è amore fraternu in azzione.... Leghjite più »
Grazie per questu, Beroeans Creed, è grazie per l'articuli chì cuntribuite à u situ.
Ié, Beroeans Creed è Fratellu Wilson. Apprezzava solu l'apertura di sta discussione ancu. Mentre l'apostulu Paulu in parechji lochi incuragisce chì tutti parlemu d'accordu è avemu l'unicità di mente, hè più impurtante chì mantenemu l'amore. Mentre ci sò certamente duttrine chì sò fundamentali per a salvezza è micca "disputabili", ci sò altri chì chjaramente ùn sò micca. Credu chì a lunghezza di una ghjurnata creativa di Genesi hè quella chì hè una questione d'opinione è dunque senza importanza da discutere. Vede: Accettate quellu chì a fede hè debule, senza lite nantu à questioni disputabili.-Ro 14: 1... Leghjite più »
* ci sò altri chì chjaramente ùn sò micca. duverebbe esse "ci sò altri chì sò chjaramente.
Pensu chì questu "esse di a stessa mente" è "avè u pensamentu unicu in mente", è ancu "tutti parlendu d'accordu" menzionatu in 1 Corinzi 1:10, hè veramente una questione di avè questu amore per l'altri.
Pàulu hà ancu prevenutu u cuntrariu: "Tuttavia, se continuate à mordervi è divurassi unu à l'altru, fighjate bè chì ùn site micca annientatu unu da l'altru»(Gal 5:15).
Megliu cummentariu di a Settimana / mese / annu / qualunque cosa. Un meritu assai à Eric per a creazione di st'ambiente. (È possu capisce quale ellu darà ancu u creditu ancu).
Di ghjorni ..
In i mo ghjorni ..
Unu di questi ghjorni
In tempi antichi ..
ma di sicuru cumu avemu vistu u pesu hè sempre in un stupore ..
Funny
Questa hè una questione à a quale aghju riflessu assai è sò andatu senza cunclusioni dure o veloci. Gerald Schroeder, un fisicu ebreu chì crede, hà postulatu chì da u quadru di riferenza di quandu a materia s'era espansa adeguatamente quella materia, cume a sapemu chì puderia esiste, a diluzione di u tempu faria apparì 144 ore cum'è 13.8 miliardi d'anni. Hè vera o micca, face un puntu preziosu, chì l'interpretazione di u tempu dipende interamente da u so quadru di riferenza. E mo cunclusioni persunali in quantu à a cronologia di a creazione sò variate cù u tempu. Quandu aghju intesu a storia di Hubble per scopre... Leghjite più »
La question abordée n'est pas de savoir COMMENT Dieu à procédé pour créer. C'est impossible de tout comprendre pour l'instant. . »J'ai vu toute l'œuvre de Dieu; j'ai vu que l'homme ne saurait trouver l'œuvre qui se fait sous le soleil; l'homme se fatigue à chercher, et ne trouve pas; même si le sage veut connaître, il ne peut trouver. " Ecclésiaste 8:17 BCC1923 J'aime beaucoup ce que dit Job 26:14 [14] Ce sont là les BORDS de ses voies, C`est le BRUIT LEGER QUI NOUS EN PARVIENT; Mais qui entendra le tonnerre de sa puissance? " On parle juste de la signification... Leghjite più »
Siccomu u libru di l'Ebreu ci face capisce chì l'Onniputente hè sempre in u so riposu chì hè u settimu ghjornu di a creazione hè sempre allora a creazione ùn hè micca sette ghjorni letterali.
Pensu chì a cosa più cunvincente chì vecu chì mi mostra chì ùn puderebbenu esse 24 ore letterali hè quandu Adam hà dettu: "IN ULTIMU! Carne di a mo carne è osse di e mo osse "Perchè dicerà" à a fine "s'ellu duverebbe aspittà qualchì ora.
yobec,
A toia hè a mo risposta assai preferita!