Part 2

U Contu di Creazione (Genesi 1: 1 - Genesi 2: 4): Ghjorni 1 è 2

Amparendu da un esame più vicinu di u Testu Biblicu

fondo

Ciò chì seguita hè un esame più strettu di u testu biblicu di u contu di Creazione di Genesi Capitulu 1: 1 finu à Genesi 2: 4 per ragioni chì diventeranu evidenti in a parte 4. L'autore hè statu educatu per crede chì i ghjorni creativi eranu 7,000 anni ognunu in lunghezza è quellu trà a fine di Genesi 1: 1 è Genesi 1: 2 ci era un spaziu indeterminabile di tempu. Questa credenza hè stata più tardi cambiata per avè periodi di tempu indeterminati per ogni ghjornu di creazione per adattà l'opinione scientifica attuale nantu à l'età di a terra. L'età di a terra secondu u penseru scentificu diffusu, hè di sicuru basata nantu à u tempu necessariu per l'evoluzione per fà è i metudi di datazione attuali invucati da i scienziati chì sò fundamentalmente difetti in a so basa[I].

Ciò chì segue hè a comprensione esegetica in cui l'autore hè ghjuntu avà, studendu attentamente u racontu biblicu. Fighjendu u cuntu biblicu senza preconcetti hà risultatu un cambiamentu di capiscitura per alcuni avvenimenti registrati in u cuntu di Creazione. Alcuni, anzi, ponu truvà difficiule à accettà sti scuperti cum'è presentati. Tuttavia, mentre l'autore ùn hè micca dogmaticu, trova quantunque difficultà à discute contru à ciò chì hè presentatu, soprattuttu tenendu in contu l'infurmazioni ottenute da parechje discussioni annantu à l'anni cù e persone chì tenenu ogni sorta di punti di vista diversi. In parechji casi, ci sò altre evidenze è informazioni chì sustenenu una comprensione particulare data quì, ma per u scopu di a brevità hè omessa da sta serie. Inoltre, ci tocca à noi tutti di fà attenzione à ùn mette micca in e Scritture alcuna idea preconcevuta, perchè parechje volte si ritrova dopu esse imprecise.

I lettori sò incuragiti à verificà tutte e referenze da per elli per vede u pesu di e prove, è u cuntestu è a basa di e cunclusioni in sta seria d'articuli, per elli. I lettori ùn devenu micca liberi di cuntattà l'autore nantu à punti particulari se volenu una spiegazione più profonda è una copia di salvezza per i punti fatti quì.

Ghjenesi 1: 1 - U Primu Ghjornu di a Creazione

"In u principiu hà creatu Diu u celu è a terra".

Queste sò parolle chì a maiò parte di i lettori di a Santa Bibbia cunnoscenu. A frasa "In principiu » hè a parolla ebraica "bereshith"[Ii], è questu hè u nome ebreu per stu primu libru di a Bibbia è ancu di i scritti di Mosè. I scritti di Mosè sò cumunimenti cunnisciuti oghje cum'è u Pentateucu, una parolla greca chì si riferisce à i cinque libri chì sta sezione hè cumposta da: Genesi, Esodu, Leviticu, Numeri, Deuteronomu, o a Torà (a Lege) se unu hè di a fede ebraica .

Chì hà creatu Diu?

A terra nantu à a quale campemu, è ancu i celi chì Mosè è u so publicu pudianu vede sopra ad elli quand'elli fighjulanu, sia di luce di ghjornu sia di notte. In u termine celu, si riferisce cusì à l'universu visibile è à l'universu invisibile à ochju nudu. A parolla ebraica tradutta "creata" hè "Bara"[Iii] chì significa furmà, creà, furmà. Hè interessante per nutà chì a parolla "Bara" quandu hè adupratu in a so forma assoluta hè adupratu solu in cunnessione cù un'azione di Diu. Ci hè solu una manata di casi induve a parolla hè qualificata è micca aduprata in cunnessione cù un'azione di Diu.

U "celu" hè "shamayim"[Iv] è hè plurale, cumprende tuttu. U cuntestu pò qualificallu, ma in questu cuntestu, ùn si riferisce micca solu à u celu, o à l'atmosfera terrestre. Questu diventa chjaru mentre continuemu à leghje nantu à i versi seguenti.

U Salmu 102: 25 accunsente, dicendu "Tempi fà avete postu i fundamenti di a terra stessa, è u celu hè l'opera di e to mani" è hè statu citatu da l'Apostolu Paulu in Ebrei 1:10.

Hè interessante chì u pensamentu geologicu attuale di a struttura di a terra hè chì hà un nucleu fusu di più strati, cù placche tettoniche[V] furmendu una pelle o crosta, chì formanu a terra cum'è a cunniscimu. Si pensa chì ci sia una crusta continentale granitica grossa finu à 35 km, cù una crosta oceanica più fina, in cima à u mantellu terrestre chì avvolge i nuclei esterni è interni.[vi] Questu forma un fundamentu nantu à u quale varie rocce sedimentarie, metamorfiche è ignee erodenu è formanu a terra cun una vegetazione in decomposizione.

[vii]

U cuntestu di Genesi 1: 1 qualifica ancu u celu, in quantu mentre hè più cà l'atmosfera terrestre, hè ragiunevule cunclude chì ùn pò micca include a dimora di Diu, cume Diu hà creatu questi celi, è Diu è u so Figliolu esistevanu dighjà è dunque avia una residenza.

Avemu da ligà sta dichjarazione in Genesi à una di e teurie prevalenti in u mondu di a scienza? No, perchè simpliciamente, a scienza hà solu teorie, chì cambianu cum'è u tempu. Saria cum'è u ghjocu di appiccicà a coda nantu à un ritrattu di u sumere mentre l'ochji sò bendati, a probabilità ch'ellu sia esattamente currettu ùn sò ch'è à nunda, ma pudemu tutti accettà chì l'asinu duverebbe avè una coda è induve si trova!

Chì era questu l'iniziu?

L'universu cum'è u cunniscimu.

Perchè dicemu l'universu?

Perchè secondu Ghjuvanni 1: 1-3 "À u principiu a Parolla era è a Parolla era cun Diu, è a Parolla era un diu. Questu era in u principiu cù u Diu. Tutte e cose sò entrate in esistenza per mezu di ellu, è fora di ellu mancu una cosa hè nata ". Ciò chì pudemu piglià da questu hè chì quandu Genesi 1: 1 parla di Diu chì hà creatu u celu è a terra, a Parolla hè stata inclusa, cum'è si dice chjaramente, "Tutte e cose sò entrate in esistenza per mezu di ellu".

A prossima dumanda naturale hè, cumu hè nata a Parolla in esistenza?

A risposta secondu Pruverbii 8: 22-23 hè «Ghjehova stessu m'hà pruduttu cum'è l'iniziu di a so strada, u primu di i so successi di tempi fà. Da tempu indefinitu sò statu installatu, da u principiu, da tempi prima di a terra. Quandu ùn ci era micca prufundità acquosa, sò statu purtatu cum'è cù u dulore di travagliu ". Stu passaghju di e Scritture hè pertinente per Genesi capitulu 1: 2. Quì afferma chì a terra era senza forma è scura, coperta d'acqua. Questu indicherebbe dunque di novu chì Ghjesù, a Parolla era in esistenza ancu prima di a terra.

A prima creazione?

Iè. E dichjarazioni di Ghjuvanni 1 è Proverbi 8 sò cunfirmate in Colossesi 1: 15-16 quandu riguardu à Ghjesù, l'Apostolu Paulu hà scrittu chì «Hè a maghjina di u Diu invisibile, u primu natu di tutta a creazione; perchè per mezu di ellu tutte e [altre] cose sò state create in u celu è nantu à a terra, e cose visibili è e cose invisibili. ... Tutte e [altre] cose sò state create per ellu è per ellu ».

Inoltre, In Revelazione 3:14 Ghjesù hà datu a visione à l'Apostolu Ghjuvanni hà scrittu "Queste sò e cose chì l'Amen dice, u testimone fidu è veru, u principiu di a creazione da Diu".

Queste quattru scritture mostranu chjaramente chì Ghjesù cum'è a Parolla di Diu, hè statu creatu prima è dopu per ellu, cù a so assistenza, tuttu u restu hè statu creatu è hè natu.

Chì dicenu i Geologhi, i Fisicisti è l'Astronomi di u principiu di l'universu?

In verità, dipende da quale scientistu parli ancu voi. A teoria prevalenti cambia cù u clima. Una teoria populare per parechji anni era a teoria Big-Bang cum'è evidenziata in u libru "Terra Rara"[viii] (da P Ward è D Brownlee 2004), chì à a pagina 38 hà dichjaratu, "U Big Bang hè ciò chì quasi tutti i fisici è l'astrònomi credenu chì hè l'origine vera di l'universu". Questa teoria hè stata presa da parechji cristiani cum'è prova di u racontu di a Bibbia di a creazione, ma sta teoria cum'è l'iniziu di l'universu cumincia à cascà fora di favore in certi quartieri avà.

À questu mumentu, hè bonu d'intruduce Efesini 4:14 cum'è una parolla di prudenza chì serà applicata in tutta sta serie da a formulazione aduprata, in quantu à u pensamentu attuale in e cumunità scientifiche. Hè induve l'Apostolu Paulu hà incuragitu i cristiani "Per ùn esse più zitelli, scuzzulati cum'è da onde è purtati da ogni ventu d'insignamentu per mezu di l'ingannu di l'omi".

Ié, sì eramu metaforicamente per mette tutte e nostre ova in un canistrellu è sustene una teoria attuale di i scienziati, assai di i quali ùn anu micca fede in l'esistenza di Diu, ancu se quella teoria accada à dà un pocu di sustegnu à u cuntu biblicu, pudemu finiscinu cu l'ovu nantu à i nostri facci. Peggiu sempre, puderia cunduce à dubità di a veracità di u racontu biblicu. U salmista ùn ci hà micca prevenutu di ùn mette micca a nostra fiducia in i nobili, chì a ghjente solitu cerca ancu, chì in u ghjornu oghje sò stati rimpiazzati da scienziati (Vede u Salmu 146: 3). Dunque, qualifichemu e nostre dichjarazioni à l'altri, cum'è dicendu "se u Big Bang hè accadutu, cum'è parechji scienziati credenu attualmente, questu ùn hè micca in conflittu cù l'affirmazione biblica chì a terra è u celu avianu un principiu"

Ghjenesi 1: 2 - U Primu Ghjornu di a Creazione (continuazione)

"È a terra era senza forma è nulla è a bughjura era nantu à a faccia di l'abissu. È u Spìritu di Diu si movia da è per sopra a superficia di l'acqui ".

A prima frase di stu versu hè "Avemu-haares", u waw cunghjuntivu, chì significa "in listessu tempu, in più, in più", è simili.[ix]

Dunque, ùn ci hè un locu linguisticu per intruduce un intervallu di tempu trà u versu 1 è u versu 2, è anzi i versi 3-5 seguenti. Hè statu un avvenimentu continuu.

Acqua - Geologhi è Astrofisicisti

Quandu Diu hà creatu a terra per a prima volta, era cumpletamente cuperta d'acqua.

Avà hè interessante di nutà chì hè un fattu chì l'acqua, in particulare in a quantità truvata nantu à a terra, hè rara in stelle è pianete in tuttu u nostru sistema solare è in l'universu più largu per quantu hè statu rilevatu attualmente. Si pò truvà, ma micca in nunda cum'è e quantità chì si trova in terra.

In fattu, i Geologhi è l'Astrofisicisti anu un prublema cum'è in i so scuperti finu à a data per via di un dettagliu tecnicu ma impurtante per quantu l'acqua hè fatta à u livellu moleculare chì dicenu "Grazie à Rosetta è Philae, scentifichi anu scupertu chì u raportu di l'acqua pisante (acqua fatta da deuteriu) à l'acqua "regulare" (fatta da l'anticu idrogenu regulare) nantu à e cumete era diversa da quella di a Terra, suggerendu chì, à u massimu, u 10% di l'acqua terrestre puderia esse uriginata nantu à una cometa ". [x]

Stu fattu hè in cuntrastu cù e so teurie prevalenti in quantu à a furmazione di e pianete.[xi] Tuttu ciò hè per via di u bisognu scentificu di u scentificu di truvà una suluzione chì ùn abbisogna una creazione speciale per un scopu particulare.

Eppuru Isaia 45:18 dice chjaramente perchè a terra hè stata creata. A scrittura ci dice "Perchè ghjè ciò chì Ghjehova hà dettu, u creatore di i celi, Ellu u veru Diu, u primu di a terra è u creatore, Quellu chì l'hà stabilita fermamente, chì ùn l'ha micca creata solu per nunda, chì l'anu furmata ancu per esse abitata".

Questu sustene Genesi 1: 2 chì dice chì inizialmente, a terra era senza forma è vuota di vita chì l'abitava prima chì Diu hà continuatu à furmà a terra è creà vita per campà nantu à ella.

I scienziati ùn disputeranu micca u fattu chì quasi tutte e forme di vita nantu à a terra necessitanu o cuntenenu acqua per campà in un gradu minore o più grande. In effetti, u corpu umanu mediu hè intornu à 53% acqua! U fattu stessu chì ci hè tanta acqua è chì ùn hè micca cum'è a maiò parte di l'acqua truvata in altre pianete o comete, darà forti prove circustanziali per a creazione è dunque in accordu cù Genesi 1: 1-2. Semplicemente, senza acqua, a vita cume a sapemu ùn puderebbe esiste.

Ghjenesi 1: 3-5 - U Primu Ghjornu di a Creazione (continuazione)

"3 È Diu hà continuatu à dì: "Chì a luce venga à esse". Dopu hè vinutu à esse luce. 4 Dopu, Diu hà vistu chì a luce era bona è Diu hà fattu una divisione trà a luce è a bughjura. 5 È Diu cuminciò à chjamà a luce Ghjornu, ma a bughjura chjamò Notte. È hè vinutu per esse sera è hè ghjuntu per esse a matina, un primu ghjornu ".

Ghjornu

Tuttavia, in questu primu ghjornu di creazione, Diu ùn era ancu finitu. Hà fattu u prossimu passu in a preparazione di a terra per a vita di tutti i generi, (u primu essendu creatu a terra cù l'acqua sopra). Hà fattu luce. Hà ancu spartutu u ghjornu [di 24 ore] in dui periodi unu di Ghjornu [luce] è unu di Notte [senza luce].

A parolla ebraica tradutta "ghjornu" hè "Yom"[xii].

U terminu "Yom Kippur" pò esse cunnisciutu per quelli più vechji in anni. Hè u nome ebreu per u "Ghjornu di Spiazione ». Hè diventatu largamente cunnisciutu per via di a Guerra di Yom Kippur lanciata annantu à Israele da l'Egittu è da a Siria in u 1973 oghje. Yom Kippur hè nantu à u 10th u ghjornu di u 7th mese (Tishri) in u Calendariu Ghjudeu chì ghjè à a fini di Settembre, à l'iniziu di Ottobre in u calendariu gregorianu in usu cumunu. [xiii]  Ancu oghje, hè una festa legale in Israele, senza trasmissioni di radio o tv permesse, l'aeroporti sò chjusi, senza trasportu publicu, è tutti i negozii è l'imprese sò chjusi.

"Yom" cum'è u termu inglese "day" in u cuntestu pò significà:

  • "ghjornu" in uppusizione à "notte". Avemu vistu chjaramente questu usu in a frasa "Diu hà cuminciatu à chjamà a luce Ghjornu, ma a bughjura l'hà chjamata Notte ".
  • U ghjornu cum'è divisione di u tempu, cum'è un ghjornu di travagliu [un numeru d'ore o da u sole à u tramontu], un ghjornu di viaghju [torna un numeru d'ore o da u sole à u tramontu]
  • À u plurale di (1) o (2)
  • U ghjornu cum'è a notte è u ghjornu [chì implica 24 ore]
  • Altri usi simili, ma sempre qualificatu cum'è u ghjornu di neve, u ghjornu di pioggia, ghjornu di a mo angoscia.

Avemu dunque bisognu di dumandà à chì di questi usi u ghjornu in sta frasa si riferisce à "È hè vinutu per esse sera è hè ghjuntu per esse a matina, un primu ghjornu "?

A risposta deve esse chì un ghjornu creativu era (4) un Ghjornu cum'è di notte è di ghjornu per un totale di 24 ore.

 Si pò argumentà cum'è certi facenu chì ùn era micca un ghjornu di 24 ore?

U cuntestu immediatu indicaria micca. Perchè? Perchè ùn ci hè qualificazione di u "ghjornu", à u cuntrariu di Genesi 2: 4 induve u versu indica chjaramente chì i ghjorni di creazione sò chjamati un ghjornu cum'è un periudu di tempu quandu dice "Què hè una storia di i celi è di a terra à u mumentu di a so creazione, in u ghjornu chì Ghjehova Diu hà fattu a terra è u celu ". Fighjate e frasi "Una storia" e "In u ghjornu" piuttostu chì "on u ghjornu "chì hè specificu. Ghjenesi 1: 3-5 hè ancu un ghjornu specificu perchè ùn hè micca qualificatu, è dunque hè un'interpretazione micca chjamata in u cuntestu per capì lu in modu diversu.

U restu di a Bibbia cum'è cuntestu ci aiuta?

E parolle ebraiche per "sera", chì hè "eru"[xiv], è per "matina", chì hè "boqer"[xv], Ognunu accade più di 100 volte in e Scritture Ebraiche. In ogni istanza (fora di Genesi 1) si riferiscenu sempre à u cuncettu nurmale di sera [cuminciendu a bughjura di circa 12 ore di longu], è di mattina [à parte da a luce di u ghjornu di circa 12 ore di longu]. Dunque, senza qualificatori, ci hè nisuna basa per capisce l'usu di queste parolle in Genesi 1 in una manera diversa o tempu.

U mutivu di u ghjornu di u sàbatu

Esodu 20:11 stati "Ricurdendusi u ghjornu di u sabbatu per tenelu sacru, 9 site per prestà serviziu è duvete fà tuttu u vostru travagliu sei ghjorni. 10 Ma u settimu ghjornu hè un sàbatu per Ghjehova u to Diu. Ùn duvete fà nisun travagliu, voi nè u vostru figliolu nè a vostra figliola, u vostru servitore nè a vostra schiava nè u vostru animale domesticu nè u vostru residente stranieru chì hè in e vostre porte. 11 Perchè in sei ghjorni l'Eternu hà fattu i celi è a terra, u mare è tuttu ciò chì hè in elli, è si n'andò à u riposu u settimu ghjornu. Hè per quessa chì Ghjehova hà benedettu u ghjornu di u sàbatu è hà procedutu à rende lu sacru ".

U cumandamentu datu à Israele per tene sacru u settimu ghjornu era di ricurdà chì Diu hà ripusatu u settimu ghjornu da a so creazione è u so travagliu. Questa hè una forte evidenza circustanziale in u modu chì stu passaghju hè statu scrittu chì i ghjorni di creazione eranu longu 24 ore. U cumandamentu hà datu a ragione di u ghjornu di u sàbatu cum'è u fattu chì Diu hà riposu di travaglià u settimu ghjornu. Era paragunatu cum'è per cume, altrimenti u paragone seria statu qualificatu. (Vede ancu Esodu 31: 12-17).

Isaia 45: 6-7 cunferma l'avvenimenti di sti versi di Genesi 1: 3-5 quandu dice «Per chì e persone possinu sapè da a nascita di u sole è da u so tramontu chì ùn ci hè nimu al di me. Sò Ghjehova, è ùn ci hè nimu. Furmà a luce è creà a bughjura ". Salmu 104: 20, 22 in a listessa vina di penseru dichjara nantu à Ghjehova, "Provucate a bughjura, chì sia diventata notte ... U sole cumencia à splende - elli [animali salvatichi di a furesta] si ritiranu è si chjinanu in i so piattelli ».

Leviticu 23:32 cunferma chì u sàbatu durerà da a sera [tramontu] à a sera. Dice, "Da a sera à a sera duvete osservà u sàbatu".

Avemu dinò a cunferma chì u sàbatu hà continuatu à cumincià à u tramontu in u primu seculu ancu cum'è oghje. U racontu di Ghjuvanni 19 tratta di a morte di Ghjesù. Ghjuvanni 19:31 dice "Allora i Ghjudei, postu chì era Preparazione, per chì i corpi ùn pudessinu micca firmà nantu à e stacche di tortura u sàbatu, ... anu dumandatu à Pilatu di avè e so zampe rotte è i corpi cacciati ". Luke 23: 44-47 indica chì era dopu a nuvèsima ora (chì era 3 pm) cù u sàbatu chì principia versu 6 pm, a dodicesima ora di luce di u ghjornu.

U ghjornu di u sàbatu principia sempre à u tramontu ancu oghje. (Un esempiu di questu hè bellu ritrattu in u filmu di u cinema Un Fiddler nantu à u Tettu).

U ghjornu di u sàbatu chì principia a sera hè ancu una bona prova per accettà chì a creazione di Diu u primu ghjornu hà principiatu cù a bughjura è finita cù a luce, continuendu in stu ciclu per ogni ghjornu di creazione.

Evidenza Geologica da a terra per una ghjovana età terrestre

  • U core di granitu di a Terra, è a mità di vita di u Poloniu: U Poloniu hè un elementu radioattivu cù una mità di vita di 3 minuti. Un studiu di 100,000 più aloni di e sfere culurite produtte da a decadenza radioattiva di Polonium 218 hà trovu chì u radioattivu era in u granitu uriginale, ancu per via di a breve mità di vita chì u granitu duvia esse frescu è cristallizatu à l'origine. U raffreddamentu di u granitu fusu averia significatu chì tuttu u Poloniu sarebbe andatu prima ch'ellu si sia raffreddatu è dunque ùn ci ne serebbe traccia. Ci vuleria un bellu pezzu per chì una terra fusa si rinfriscessi. Questu argumenta per a creazione immediata, piuttostu chè furmassi per centinaie di milioni d'anni.[xvi]
  • A decadenza in u campu magneticu terrestre hè stata misurata à circa 5% per centu anni. A stu ritmu, a Terra ùn averà micca campu magneticu in AD3391, solu 1,370 anni da avà. L'estrapolazione indietro limita u limite di età di u campu magneticu terrestre in migliaia d'anni, micca in centinaia di milioni.[xvii]

Un ultimu puntu da nutà hè chì mentre ci era luce, ùn ci era micca una fonte di luce definibile o identificabile. Chì avia da vene dopu.

U primu ghjornu di a Creazione, u Sole è a Luna è e Stelle anu creatu, dendu luce à u ghjornu, in preparazione per l'esseri viventi.

Ghjenesi 1: 6-8 - U Secondu Ghjornu di a Creazione

"È Diu hà continuatu à dì:" Chì una distesa entre in acque è chì una divisione avvenga trà l'acqua è l'acqua ". 7 Allora Diu hà procedutu à fà a distesa è à fà una divisione trà l'acque chì devenu esse sottu à a distesa è l'acque chì devenu esse sopra a distesa. È hè venutu à esse cusì. 8 È Diu hà cuminciatu à chjamà a distesa Celu. È hè vinutu à esse sera è hè ghjuntu à esse matina, un secondu ghjornu ".

Celi

A parolla ebraica "Shamayim", hè traduttu celu,[xviii] dinò deve esse capitu in u cuntestu.

  • Si pò riferisce à u celu, à l'atmosfera terrestre in cui volanu l'acelli. (Ghjeremia 4:25)
  • Si pò riferisce à u Spaziu, induve sò e stelle di u celu è e custellazioni. (Isaia 13:10)
  • Pò ancu riferisce à a presenza di Diu. (Ezechiele 1: 22-26).

Questu ultimu celu, a presenza di Diu, hè prubabile ciò chì l'Apostulu Paulu vulia dì quandu hà parlatu d'esse "Pigliatu cum'è tale à u terzu celu"  parte di u "Visioni soprannaturali è revelazioni di u Signore" (2 Corinthians 12: 1-4).

Cum'è u cuntu di creazione si riferisce à chì a terra diventi abitabile è abitata, a lettura naturale è u cuntestu, à prima vista, indicerebbenu chì a distesa trà l'acqui è l'acqui si riferisce à l'atmosfera o u celu, piuttostu chè u spaziu o a presenza di Diu quandu adopra u termine "Celu".

Nantu à sta basa, si puderia dunque capisce chì l'acqui sopra à a distesa o si riferiscenu à i nivuli è dunque u cicculu di l'acqua in preparazione per u terzu ghjornu, o un stratu di vapore chì ùn esiste più. Quest'ultimu hè un candidatu più prubabile postu chì l'implicazione di u primu ghjornu hè chì a luce si diffusava attraversu a superficie di l'acqui, forse attraversu un stratu di vapore. Stu stratu puderia esse statu spustatu più altu per creà una atmosfera più chjara in prontu per a creazione di u 1rd ghjornu.

Tuttavia, sta distesa trà l'acqui è l'acqui hè ancu citata in u 4th ghjornu creativu, quandu Genesi 1:15 parlendu di i luminarii dice "È devenu serve cum'è luminarii in a distesa di u celu per splendà nantu à a terra". Questu indicherebbe chì u sole, a luna è e stelle sò in a distesa di u celu, micca fora di ellu.

Questu metterebbe u secondu inseme di acque à u bordu di l'universu cunnisciutu.

 U Salmu 148: 4 puderia ancu esse alludendu à questu quandu dopu avè menzionatu u sole è a luna è e stelle di luce dice: "Ludatelu, o celi di i celi, è voi acque chì sò sopra à i celi ".

Questu hà cunclusu u 2nd ghjornu creativu, una sera [bughjura] è a matina [luce di ghjornu] tramindui chì accadenu prima chì a ghjurnata finissi mentre u bughju ricumincia.

U ghjornu 2 di a Creazione, alcune acque sò state rimosse da a superficie terrestre in preparazione per u Ghjornu 3.

 

 

lu prossima parte di sta seria esaminerà u 3rd È 4th ghjorni di Creazione.

 

 

[I] Mustrà i difetti in i metudi di datazione scientifica hè un articulu sanu in sè stessu è fora di u scopu di sta serie. Basta à dì chì al di là di circa 4,000 anni prima di u presente u putenziale d'errore cumencia à cresce esponenzialmente. Un articulu nantu à questu sughjettu hè destinatu à u futuru per cumplementà sta serie.

[Ii] Beresit,  https://biblehub.com/hebrew/7225.htm

[Iii] Bara,  https://biblehub.com/hebrew/1254.htm

[Iv] Shamayim,  https://biblehub.com/hebrew/8064.htm

[V] https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_tectonic_plates

[vi] https://www.geolsoc.org.uk/Plate-Tectonics/Chap2-What-is-a-Plate/Chemical-composition-crust-and-mantle

[vii] https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Earth_cutaway_schematic-en.svg

[viii] https://www.ohsd.net/cms/lib09/WA01919452/Centricity/Domain/675/Rare%20Earth%20Book.pdf

[ix] Un Cunghjuntivu hè una parolla (in ebreu una lettera) per indicà una cunghjunzione o una leia trà dui eventi, duie dichjarazioni, dui fatti, ecc. In inglese sò "ancu, è", è parolle simili

[x] https://www.scientificamerican.com/article/how-did-water-get-on-earth/

[xi] Vede u paràgrafu A Terra Primu in u listessu articulu di Scientific American intitulatu "Cumu hè ghjunta l'acqua nantu à a Terra?" https://www.scientificamerican.com/article/how-did-water-get-on-earth/

[xii] https://biblehub.com/hebrew/3117.htm

[xiii] 1973 Guerra arabo-israeliana di u 5th-23rd Uttùviru 1973.

[xiv] https://biblehub.com/hebrew/6153.htm

[xv] https://biblehub.com/hebrew/1242.htm

[xvi] Gentry, Robert V., "Revista Annuale di Scienza Nucleare", Vol. 23, 1973 p. 247

[xvii] McDonald, Keith L. è Robert H. Gunst, Una analisi di u Campu Magneticu di a Terra da u 1835 à u 1965, Lugliu 1967, Essa Tecnicu Rept. IER 1. Ufficiu di Stampa di u Guvernu di i Stati Uniti, Washington, DC, Table 3, p. 15, è Barnes, Thomas G., Origine è Destinu di u Campu Magneticu di a Terra, Monografia Tecnica, Istitutu per a Ricerca di Creazione, 1973

[xviii] https://biblehub.com/hebrew/8064.htm

Tadua

Articuli da Tadua.
    51
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x