Part 2
U Contu di Creazione (Genesi 1: 1 - Genesi 2: 4): Ghjorni 1 è 2
Amparendu da un esame più vicinu di u Testu Biblicu
fondo
Ciò chì seguita hè un esame più strettu di u testu biblicu di u contu di Creazione di Genesi Capitulu 1: 1 finu à Genesi 2: 4 per ragioni chì diventeranu evidenti in a parte 4. L'autore hè statu educatu per crede chì i ghjorni creativi eranu 7,000 anni ognunu in lunghezza è quellu trà a fine di Genesi 1: 1 è Genesi 1: 2 ci era un spaziu indeterminabile di tempu. Questa credenza hè stata più tardi cambiata per avè periodi di tempu indeterminati per ogni ghjornu di creazione per adattà l'opinione scientifica attuale nantu à l'età di a terra. L'età di a terra secondu u penseru scentificu diffusu, hè di sicuru basata nantu à u tempu necessariu per l'evoluzione per fà è i metudi di datazione attuali invucati da i scienziati chì sò fundamentalmente difetti in a so basa[I].
Ciò chì segue hè a comprensione esegetica in cui l'autore hè ghjuntu avà, studendu attentamente u racontu biblicu. Fighjendu u cuntu biblicu senza preconcetti hà risultatu un cambiamentu di capiscitura per alcuni avvenimenti registrati in u cuntu di Creazione. Alcuni, anzi, ponu truvà difficiule à accettà sti scuperti cum'è presentati. Tuttavia, mentre l'autore ùn hè micca dogmaticu, trova quantunque difficultà à discute contru à ciò chì hè presentatu, soprattuttu tenendu in contu l'infurmazioni ottenute da parechje discussioni annantu à l'anni cù e persone chì tenenu ogni sorta di punti di vista diversi. In parechji casi, ci sò altre evidenze è informazioni chì sustenenu una comprensione particulare data quì, ma per u scopu di a brevità hè omessa da sta serie. Inoltre, ci tocca à noi tutti di fà attenzione à ùn mette micca in e Scritture alcuna idea preconcevuta, perchè parechje volte si ritrova dopu esse imprecise.
I lettori sò incuragiti à verificà tutte e referenze da per elli per vede u pesu di e prove, è u cuntestu è a basa di e cunclusioni in sta seria d'articuli, per elli. I lettori ùn devenu micca liberi di cuntattà l'autore nantu à punti particulari se volenu una spiegazione più profonda è una copia di salvezza per i punti fatti quì.
Ghjenesi 1: 1 - U Primu Ghjornu di a Creazione
"In u principiu hà creatu Diu u celu è a terra".
Queste sò parolle chì a maiò parte di i lettori di a Santa Bibbia cunnoscenu. A frasa "In principiu » hè a parolla ebraica "bereshith"[Ii], è questu hè u nome ebreu per stu primu libru di a Bibbia è ancu di i scritti di Mosè. I scritti di Mosè sò cumunimenti cunnisciuti oghje cum'è u Pentateucu, una parolla greca chì si riferisce à i cinque libri chì sta sezione hè cumposta da: Genesi, Esodu, Leviticu, Numeri, Deuteronomu, o a Torà (a Lege) se unu hè di a fede ebraica .
Chì hà creatu Diu?
A terra nantu à a quale campemu, è ancu i celi chì Mosè è u so publicu pudianu vede sopra ad elli quand'elli fighjulanu, sia di luce di ghjornu sia di notte. In u termine celu, si riferisce cusì à l'universu visibile è à l'universu invisibile à ochju nudu. A parolla ebraica tradutta "creata" hè "Bara"[Iii] chì significa furmà, creà, furmà. Hè interessante per nutà chì a parolla "Bara" quandu hè adupratu in a so forma assoluta hè adupratu solu in cunnessione cù un'azione di Diu. Ci hè solu una manata di casi induve a parolla hè qualificata è micca aduprata in cunnessione cù un'azione di Diu.
U "celu" hè "shamayim"[Iv] è hè plurale, cumprende tuttu. U cuntestu pò qualificallu, ma in questu cuntestu, ùn si riferisce micca solu à u celu, o à l'atmosfera terrestre. Questu diventa chjaru mentre continuemu à leghje nantu à i versi seguenti.
U Salmu 102: 25 accunsente, dicendu "Tempi fà avete postu i fundamenti di a terra stessa, è u celu hè l'opera di e to mani" è hè statu citatu da l'Apostolu Paulu in Ebrei 1:10.
Hè interessante chì u pensamentu geologicu attuale di a struttura di a terra hè chì hà un nucleu fusu di più strati, cù placche tettoniche[V] furmendu una pelle o crosta, chì formanu a terra cum'è a cunniscimu. Si pensa chì ci sia una crusta continentale granitica grossa finu à 35 km, cù una crosta oceanica più fina, in cima à u mantellu terrestre chì avvolge i nuclei esterni è interni.[vi] Questu forma un fundamentu nantu à u quale varie rocce sedimentarie, metamorfiche è ignee erodenu è formanu a terra cun una vegetazione in decomposizione.
U cuntestu di Genesi 1: 1 qualifica ancu u celu, in quantu mentre hè più cà l'atmosfera terrestre, hè ragiunevule cunclude chì ùn pò micca include a dimora di Diu, cume Diu hà creatu questi celi, è Diu è u so Figliolu esistevanu dighjà è dunque avia una residenza.
Avemu da ligà sta dichjarazione in Genesi à una di e teurie prevalenti in u mondu di a scienza? No, perchè simpliciamente, a scienza hà solu teorie, chì cambianu cum'è u tempu. Saria cum'è u ghjocu di appiccicà a coda nantu à un ritrattu di u sumere mentre l'ochji sò bendati, a probabilità ch'ellu sia esattamente currettu ùn sò ch'è à nunda, ma pudemu tutti accettà chì l'asinu duverebbe avè una coda è induve si trova!
Chì era questu l'iniziu?
L'universu cum'è u cunniscimu.
Perchè dicemu l'universu?
Perchè secondu Ghjuvanni 1: 1-3 "À u principiu a Parolla era è a Parolla era cun Diu, è a Parolla era un diu. Questu era in u principiu cù u Diu. Tutte e cose sò entrate in esistenza per mezu di ellu, è fora di ellu mancu una cosa hè nata ". Ciò chì pudemu piglià da questu hè chì quandu Genesi 1: 1 parla di Diu chì hà creatu u celu è a terra, a Parolla hè stata inclusa, cum'è si dice chjaramente, "Tutte e cose sò entrate in esistenza per mezu di ellu".
A prossima dumanda naturale hè, cumu hè nata a Parolla in esistenza?
A risposta secondu Pruverbii 8: 22-23 hè «Ghjehova stessu m'hà pruduttu cum'è l'iniziu di a so strada, u primu di i so successi di tempi fà. Da tempu indefinitu sò statu installatu, da u principiu, da tempi prima di a terra. Quandu ùn ci era micca prufundità acquosa, sò statu purtatu cum'è cù u dulore di travagliu ". Stu passaghju di e Scritture hè pertinente per Genesi capitulu 1: 2. Quì afferma chì a terra era senza forma è scura, coperta d'acqua. Questu indicherebbe dunque di novu chì Ghjesù, a Parolla era in esistenza ancu prima di a terra.
A prima creazione?
Iè. E dichjarazioni di Ghjuvanni 1 è Proverbi 8 sò cunfirmate in Colossesi 1: 15-16 quandu riguardu à Ghjesù, l'Apostolu Paulu hà scrittu chì «Hè a maghjina di u Diu invisibile, u primu natu di tutta a creazione; perchè per mezu di ellu tutte e [altre] cose sò state create in u celu è nantu à a terra, e cose visibili è e cose invisibili. ... Tutte e [altre] cose sò state create per ellu è per ellu ».
Inoltre, In Revelazione 3:14 Ghjesù hà datu a visione à l'Apostolu Ghjuvanni hà scrittu "Queste sò e cose chì l'Amen dice, u testimone fidu è veru, u principiu di a creazione da Diu".
Queste quattru scritture mostranu chjaramente chì Ghjesù cum'è a Parolla di Diu, hè statu creatu prima è dopu per ellu, cù a so assistenza, tuttu u restu hè statu creatu è hè natu.
Chì dicenu i Geologhi, i Fisicisti è l'Astronomi di u principiu di l'universu?
In verità, dipende da quale scientistu parli ancu voi. A teoria prevalenti cambia cù u clima. Una teoria populare per parechji anni era a teoria Big-Bang cum'è evidenziata in u libru "Terra Rara"[viii] (da P Ward è D Brownlee 2004), chì à a pagina 38 hà dichjaratu, "U Big Bang hè ciò chì quasi tutti i fisici è l'astrònomi credenu chì hè l'origine vera di l'universu". Questa teoria hè stata presa da parechji cristiani cum'è prova di u racontu di a Bibbia di a creazione, ma sta teoria cum'è l'iniziu di l'universu cumincia à cascà fora di favore in certi quartieri avà.
À questu mumentu, hè bonu d'intruduce Efesini 4:14 cum'è una parolla di prudenza chì serà applicata in tutta sta serie da a formulazione aduprata, in quantu à u pensamentu attuale in e cumunità scientifiche. Hè induve l'Apostolu Paulu hà incuragitu i cristiani "Per ùn esse più zitelli, scuzzulati cum'è da onde è purtati da ogni ventu d'insignamentu per mezu di l'ingannu di l'omi".
Ié, sì eramu metaforicamente per mette tutte e nostre ova in un canistrellu è sustene una teoria attuale di i scienziati, assai di i quali ùn anu micca fede in l'esistenza di Diu, ancu se quella teoria accada à dà un pocu di sustegnu à u cuntu biblicu, pudemu finiscinu cu l'ovu nantu à i nostri facci. Peggiu sempre, puderia cunduce à dubità di a veracità di u racontu biblicu. U salmista ùn ci hà micca prevenutu di ùn mette micca a nostra fiducia in i nobili, chì a ghjente solitu cerca ancu, chì in u ghjornu oghje sò stati rimpiazzati da scienziati (Vede u Salmu 146: 3). Dunque, qualifichemu e nostre dichjarazioni à l'altri, cum'è dicendu "se u Big Bang hè accadutu, cum'è parechji scienziati credenu attualmente, questu ùn hè micca in conflittu cù l'affirmazione biblica chì a terra è u celu avianu un principiu"
Ghjenesi 1: 2 - U Primu Ghjornu di a Creazione (continuazione)
"È a terra era senza forma è nulla è a bughjura era nantu à a faccia di l'abissu. È u Spìritu di Diu si movia da è per sopra a superficia di l'acqui ".
A prima frase di stu versu hè "Avemu-haares", u waw cunghjuntivu, chì significa "in listessu tempu, in più, in più", è simili.[ix]
Dunque, ùn ci hè un locu linguisticu per intruduce un intervallu di tempu trà u versu 1 è u versu 2, è anzi i versi 3-5 seguenti. Hè statu un avvenimentu continuu.
Acqua - Geologhi è Astrofisicisti
Quandu Diu hà creatu a terra per a prima volta, era cumpletamente cuperta d'acqua.
Avà hè interessante di nutà chì hè un fattu chì l'acqua, in particulare in a quantità truvata nantu à a terra, hè rara in stelle è pianete in tuttu u nostru sistema solare è in l'universu più largu per quantu hè statu rilevatu attualmente. Si pò truvà, ma micca in nunda cum'è e quantità chì si trova in terra.
In fattu, i Geologhi è l'Astrofisicisti anu un prublema cum'è in i so scuperti finu à a data per via di un dettagliu tecnicu ma impurtante per quantu l'acqua hè fatta à u livellu moleculare chì dicenu "Grazie à Rosetta è Philae, scentifichi anu scupertu chì u raportu di l'acqua pisante (acqua fatta da deuteriu) à l'acqua "regulare" (fatta da l'anticu idrogenu regulare) nantu à e cumete era diversa da quella di a Terra, suggerendu chì, à u massimu, u 10% di l'acqua terrestre puderia esse uriginata nantu à una cometa ". [x]
Stu fattu hè in cuntrastu cù e so teurie prevalenti in quantu à a furmazione di e pianete.[xi] Tuttu ciò hè per via di u bisognu scentificu di u scentificu di truvà una suluzione chì ùn abbisogna una creazione speciale per un scopu particulare.
Eppuru Isaia 45:18 dice chjaramente perchè a terra hè stata creata. A scrittura ci dice "Perchè ghjè ciò chì Ghjehova hà dettu, u creatore di i celi, Ellu u veru Diu, u primu di a terra è u creatore, Quellu chì l'hà stabilita fermamente, chì ùn l'ha micca creata solu per nunda, chì l'anu furmata ancu per esse abitata".
Questu sustene Genesi 1: 2 chì dice chì inizialmente, a terra era senza forma è vuota di vita chì l'abitava prima chì Diu hà continuatu à furmà a terra è creà vita per campà nantu à ella.
I scienziati ùn disputeranu micca u fattu chì quasi tutte e forme di vita nantu à a terra necessitanu o cuntenenu acqua per campà in un gradu minore o più grande. In effetti, u corpu umanu mediu hè intornu à 53% acqua! U fattu stessu chì ci hè tanta acqua è chì ùn hè micca cum'è a maiò parte di l'acqua truvata in altre pianete o comete, darà forti prove circustanziali per a creazione è dunque in accordu cù Genesi 1: 1-2. Semplicemente, senza acqua, a vita cume a sapemu ùn puderebbe esiste.
Ghjenesi 1: 3-5 - U Primu Ghjornu di a Creazione (continuazione)
"3 È Diu hà continuatu à dì: "Chì a luce venga à esse". Dopu hè vinutu à esse luce. 4 Dopu, Diu hà vistu chì a luce era bona è Diu hà fattu una divisione trà a luce è a bughjura. 5 È Diu cuminciò à chjamà a luce Ghjornu, ma a bughjura chjamò Notte. È hè vinutu per esse sera è hè ghjuntu per esse a matina, un primu ghjornu ".
Ghjornu
Tuttavia, in questu primu ghjornu di creazione, Diu ùn era ancu finitu. Hà fattu u prossimu passu in a preparazione di a terra per a vita di tutti i generi, (u primu essendu creatu a terra cù l'acqua sopra). Hà fattu luce. Hà ancu spartutu u ghjornu [di 24 ore] in dui periodi unu di Ghjornu [luce] è unu di Notte [senza luce].
A parolla ebraica tradutta "ghjornu" hè "Yom"[xii].
U terminu "Yom Kippur" pò esse cunnisciutu per quelli più vechji in anni. Hè u nome ebreu per u "Ghjornu di Spiazione ». Hè diventatu largamente cunnisciutu per via di a Guerra di Yom Kippur lanciata annantu à Israele da l'Egittu è da a Siria in u 1973 oghje. Yom Kippur hè nantu à u 10th u ghjornu di u 7th mese (Tishri) in u Calendariu Ghjudeu chì ghjè à a fini di Settembre, à l'iniziu di Ottobre in u calendariu gregorianu in usu cumunu. [xiii] Ancu oghje, hè una festa legale in Israele, senza trasmissioni di radio o tv permesse, l'aeroporti sò chjusi, senza trasportu publicu, è tutti i negozii è l'imprese sò chjusi.
"Yom" cum'è u termu inglese "day" in u cuntestu pò significà:
- "ghjornu" in uppusizione à "notte". Avemu vistu chjaramente questu usu in a frasa "Diu hà cuminciatu à chjamà a luce Ghjornu, ma a bughjura l'hà chjamata Notte ".
- U ghjornu cum'è divisione di u tempu, cum'è un ghjornu di travagliu [un numeru d'ore o da u sole à u tramontu], un ghjornu di viaghju [torna un numeru d'ore o da u sole à u tramontu]
- À u plurale di (1) o (2)
- U ghjornu cum'è a notte è u ghjornu [chì implica 24 ore]
- Altri usi simili, ma sempre qualificatu cum'è u ghjornu di neve, u ghjornu di pioggia, ghjornu di a mo angoscia.
Avemu dunque bisognu di dumandà à chì di questi usi u ghjornu in sta frasa si riferisce à "È hè vinutu per esse sera è hè ghjuntu per esse a matina, un primu ghjornu "?
A risposta deve esse chì un ghjornu creativu era (4) un Ghjornu cum'è di notte è di ghjornu per un totale di 24 ore.
Si pò argumentà cum'è certi facenu chì ùn era micca un ghjornu di 24 ore?
U cuntestu immediatu indicaria micca. Perchè? Perchè ùn ci hè qualificazione di u "ghjornu", à u cuntrariu di Genesi 2: 4 induve u versu indica chjaramente chì i ghjorni di creazione sò chjamati un ghjornu cum'è un periudu di tempu quandu dice "Què hè una storia di i celi è di a terra à u mumentu di a so creazione, in u ghjornu chì Ghjehova Diu hà fattu a terra è u celu ". Fighjate e frasi "Una storia" e "In u ghjornu" piuttostu chì "on u ghjornu "chì hè specificu. Ghjenesi 1: 3-5 hè ancu un ghjornu specificu perchè ùn hè micca qualificatu, è dunque hè un'interpretazione micca chjamata in u cuntestu per capì lu in modu diversu.
U restu di a Bibbia cum'è cuntestu ci aiuta?
E parolle ebraiche per "sera", chì hè "eru"[xiv], è per "matina", chì hè "boqer"[xv], Ognunu accade più di 100 volte in e Scritture Ebraiche. In ogni istanza (fora di Genesi 1) si riferiscenu sempre à u cuncettu nurmale di sera [cuminciendu a bughjura di circa 12 ore di longu], è di mattina [à parte da a luce di u ghjornu di circa 12 ore di longu]. Dunque, senza qualificatori, ci hè nisuna basa per capisce l'usu di queste parolle in Genesi 1 in una manera diversa o tempu.
U mutivu di u ghjornu di u sàbatu
Esodu 20:11 stati "Ricurdendusi u ghjornu di u sabbatu per tenelu sacru, 9 site per prestà serviziu è duvete fà tuttu u vostru travagliu sei ghjorni. 10 Ma u settimu ghjornu hè un sàbatu per Ghjehova u to Diu. Ùn duvete fà nisun travagliu, voi nè u vostru figliolu nè a vostra figliola, u vostru servitore nè a vostra schiava nè u vostru animale domesticu nè u vostru residente stranieru chì hè in e vostre porte. 11 Perchè in sei ghjorni l'Eternu hà fattu i celi è a terra, u mare è tuttu ciò chì hè in elli, è si n'andò à u riposu u settimu ghjornu. Hè per quessa chì Ghjehova hà benedettu u ghjornu di u sàbatu è hà procedutu à rende lu sacru ".
U cumandamentu datu à Israele per tene sacru u settimu ghjornu era di ricurdà chì Diu hà ripusatu u settimu ghjornu da a so creazione è u so travagliu. Questa hè una forte evidenza circustanziale in u modu chì stu passaghju hè statu scrittu chì i ghjorni di creazione eranu longu 24 ore. U cumandamentu hà datu a ragione di u ghjornu di u sàbatu cum'è u fattu chì Diu hà riposu di travaglià u settimu ghjornu. Era paragunatu cum'è per cume, altrimenti u paragone seria statu qualificatu. (Vede ancu Esodu 31: 12-17).
Isaia 45: 6-7 cunferma l'avvenimenti di sti versi di Genesi 1: 3-5 quandu dice «Per chì e persone possinu sapè da a nascita di u sole è da u so tramontu chì ùn ci hè nimu al di me. Sò Ghjehova, è ùn ci hè nimu. Furmà a luce è creà a bughjura ". Salmu 104: 20, 22 in a listessa vina di penseru dichjara nantu à Ghjehova, "Provucate a bughjura, chì sia diventata notte ... U sole cumencia à splende - elli [animali salvatichi di a furesta] si ritiranu è si chjinanu in i so piattelli ».
Leviticu 23:32 cunferma chì u sàbatu durerà da a sera [tramontu] à a sera. Dice, "Da a sera à a sera duvete osservà u sàbatu".
Avemu dinò a cunferma chì u sàbatu hà continuatu à cumincià à u tramontu in u primu seculu ancu cum'è oghje. U racontu di Ghjuvanni 19 tratta di a morte di Ghjesù. Ghjuvanni 19:31 dice "Allora i Ghjudei, postu chì era Preparazione, per chì i corpi ùn pudessinu micca firmà nantu à e stacche di tortura u sàbatu, ... anu dumandatu à Pilatu di avè e so zampe rotte è i corpi cacciati ". Luke 23: 44-47 indica chì era dopu a nuvèsima ora (chì era 3 pm) cù u sàbatu chì principia versu 6 pm, a dodicesima ora di luce di u ghjornu.
U ghjornu di u sàbatu principia sempre à u tramontu ancu oghje. (Un esempiu di questu hè bellu ritrattu in u filmu di u cinema Un Fiddler nantu à u Tettu).
U ghjornu di u sàbatu chì principia a sera hè ancu una bona prova per accettà chì a creazione di Diu u primu ghjornu hà principiatu cù a bughjura è finita cù a luce, continuendu in stu ciclu per ogni ghjornu di creazione.
Evidenza Geologica da a terra per una ghjovana età terrestre
- U core di granitu di a Terra, è a mità di vita di u Poloniu: U Poloniu hè un elementu radioattivu cù una mità di vita di 3 minuti. Un studiu di 100,000 più aloni di e sfere culurite produtte da a decadenza radioattiva di Polonium 218 hà trovu chì u radioattivu era in u granitu uriginale, ancu per via di a breve mità di vita chì u granitu duvia esse frescu è cristallizatu à l'origine. U raffreddamentu di u granitu fusu averia significatu chì tuttu u Poloniu sarebbe andatu prima ch'ellu si sia raffreddatu è dunque ùn ci ne serebbe traccia. Ci vuleria un bellu pezzu per chì una terra fusa si rinfriscessi. Questu argumenta per a creazione immediata, piuttostu chè furmassi per centinaie di milioni d'anni.[xvi]
- A decadenza in u campu magneticu terrestre hè stata misurata à circa 5% per centu anni. A stu ritmu, a Terra ùn averà micca campu magneticu in AD3391, solu 1,370 anni da avà. L'estrapolazione indietro limita u limite di età di u campu magneticu terrestre in migliaia d'anni, micca in centinaia di milioni.[xvii]
Un ultimu puntu da nutà hè chì mentre ci era luce, ùn ci era micca una fonte di luce definibile o identificabile. Chì avia da vene dopu.
U primu ghjornu di a Creazione, u Sole è a Luna è e Stelle anu creatu, dendu luce à u ghjornu, in preparazione per l'esseri viventi.
Ghjenesi 1: 6-8 - U Secondu Ghjornu di a Creazione
"È Diu hà continuatu à dì:" Chì una distesa entre in acque è chì una divisione avvenga trà l'acqua è l'acqua ". 7 Allora Diu hà procedutu à fà a distesa è à fà una divisione trà l'acque chì devenu esse sottu à a distesa è l'acque chì devenu esse sopra a distesa. È hè venutu à esse cusì. 8 È Diu hà cuminciatu à chjamà a distesa Celu. È hè vinutu à esse sera è hè ghjuntu à esse matina, un secondu ghjornu ".
Celi
A parolla ebraica "Shamayim", hè traduttu celu,[xviii] dinò deve esse capitu in u cuntestu.
- Si pò riferisce à u celu, à l'atmosfera terrestre in cui volanu l'acelli. (Ghjeremia 4:25)
- Si pò riferisce à u Spaziu, induve sò e stelle di u celu è e custellazioni. (Isaia 13:10)
- Pò ancu riferisce à a presenza di Diu. (Ezechiele 1: 22-26).
Questu ultimu celu, a presenza di Diu, hè prubabile ciò chì l'Apostulu Paulu vulia dì quandu hà parlatu d'esse "Pigliatu cum'è tale à u terzu celu" parte di u "Visioni soprannaturali è revelazioni di u Signore" (2 Corinthians 12: 1-4).
Cum'è u cuntu di creazione si riferisce à chì a terra diventi abitabile è abitata, a lettura naturale è u cuntestu, à prima vista, indicerebbenu chì a distesa trà l'acqui è l'acqui si riferisce à l'atmosfera o u celu, piuttostu chè u spaziu o a presenza di Diu quandu adopra u termine "Celu".
Nantu à sta basa, si puderia dunque capisce chì l'acqui sopra à a distesa o si riferiscenu à i nivuli è dunque u cicculu di l'acqua in preparazione per u terzu ghjornu, o un stratu di vapore chì ùn esiste più. Quest'ultimu hè un candidatu più prubabile postu chì l'implicazione di u primu ghjornu hè chì a luce si diffusava attraversu a superficie di l'acqui, forse attraversu un stratu di vapore. Stu stratu puderia esse statu spustatu più altu per creà una atmosfera più chjara in prontu per a creazione di u 1rd ghjornu.
Tuttavia, sta distesa trà l'acqui è l'acqui hè ancu citata in u 4th ghjornu creativu, quandu Genesi 1:15 parlendu di i luminarii dice "È devenu serve cum'è luminarii in a distesa di u celu per splendà nantu à a terra". Questu indicherebbe chì u sole, a luna è e stelle sò in a distesa di u celu, micca fora di ellu.
Questu metterebbe u secondu inseme di acque à u bordu di l'universu cunnisciutu.
U Salmu 148: 4 puderia ancu esse alludendu à questu quandu dopu avè menzionatu u sole è a luna è e stelle di luce dice: "Ludatelu, o celi di i celi, è voi acque chì sò sopra à i celi ".
Questu hà cunclusu u 2nd ghjornu creativu, una sera [bughjura] è a matina [luce di ghjornu] tramindui chì accadenu prima chì a ghjurnata finissi mentre u bughju ricumincia.
U ghjornu 2 di a Creazione, alcune acque sò state rimosse da a superficie terrestre in preparazione per u Ghjornu 3.
lu prossima parte di sta seria esaminerà u 3rd È 4th ghjorni di Creazione.
[I] Mustrà i difetti in i metudi di datazione scientifica hè un articulu sanu in sè stessu è fora di u scopu di sta serie. Basta à dì chì al di là di circa 4,000 anni prima di u presente u putenziale d'errore cumencia à cresce esponenzialmente. Un articulu nantu à questu sughjettu hè destinatu à u futuru per cumplementà sta serie.
[Ii] Beresit, https://biblehub.com/hebrew/7225.htm
[Iii] Bara, https://biblehub.com/hebrew/1254.htm
[Iv] Shamayim, https://biblehub.com/hebrew/8064.htm
[V] https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_tectonic_plates
[vi] https://www.geolsoc.org.uk/Plate-Tectonics/Chap2-What-is-a-Plate/Chemical-composition-crust-and-mantle
[vii] https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Earth_cutaway_schematic-en.svg
[viii] https://www.ohsd.net/cms/lib09/WA01919452/Centricity/Domain/675/Rare%20Earth%20Book.pdf
[ix] Un Cunghjuntivu hè una parolla (in ebreu una lettera) per indicà una cunghjunzione o una leia trà dui eventi, duie dichjarazioni, dui fatti, ecc. In inglese sò "ancu, è", è parolle simili
[x] https://www.scientificamerican.com/article/how-did-water-get-on-earth/
[xi] Vede u paràgrafu A Terra Primu in u listessu articulu di Scientific American intitulatu "Cumu hè ghjunta l'acqua nantu à a Terra?" https://www.scientificamerican.com/article/how-did-water-get-on-earth/
[xii] https://biblehub.com/hebrew/3117.htm
[xiii] 1973 Guerra arabo-israeliana di u 5th-23rd Uttùviru 1973.
[xiv] https://biblehub.com/hebrew/6153.htm
[xv] https://biblehub.com/hebrew/1242.htm
[xvi] Gentry, Robert V., "Revista Annuale di Scienza Nucleare", Vol. 23, 1973 p. 247
[xvii] McDonald, Keith L. è Robert H. Gunst, Una analisi di u Campu Magneticu di a Terra da u 1835 à u 1965, Lugliu 1967, Essa Tecnicu Rept. IER 1. Ufficiu di Stampa di u Guvernu di i Stati Uniti, Washington, DC, Table 3, p. 15, è Barnes, Thomas G., Origine è Destinu di u Campu Magneticu di a Terra, Monografia Tecnica, Istitutu per a Ricerca di Creazione, 1973
[...] a terra per a vita umana, ma per tutta a creazione. Cum'è parechji Creazionisti facenu, postula in un articulu chì ciò chì hè descrittu in Genesi 1: 1-5-a creazione di l'universu è ancu a luce chì cade nantu à [...]
Sò assai in disaccordu cù l'idea chì l'universu sia statu creatu solu pochi milla anni fà. Legà i versi 1 è 2 di Genesi in un unicu ghjornu creativu è dopu fà quellu ghjornu 24 ore viola a scienza. A scienza significa cunniscenza, fattu. Ùn parlemu micca di teorie, chì l'autore ricunnosce à ragione pò cambià è spessu cambianu quandu a scienza rivelata vene à a luce, ma fatti chì ponu esse stabiliti fora di ogni dubbitu. Se l'universu fussi statu creatu solu 7000 anni fà, allora ci seria solu una manciata di stelle visibili in u celu, quelle à 7000 anni luce di distanza... Leghjite più »
Ce n'est qu'au 4eme jour que le soleil, la lune servent de marqueurs pour le temps qui passe SUR LA TERRE. Genèse 1:14 [14] Dieu dit: Quil y ait des luminaires dans létendue du ciel, pour séparer le jour davec la nuit; QUE CE SOIENT DES SIGNES POUR MARQUER LES ÉPOQUES, LES JOURS ET LES ANNÉES. Il n'y a donc aucune raison de dire que les 3 premiers jours faisaient 24 heures puisque Dieu n'avait pas encore établi le soleil comme marqueur du temps pour la terre et donc le cycle des 24 h n'était pas encore établi avant le 4ème... Leghjite più »
Uni pochi di dumande venenu in mente quandu si cunsidereghja se i ghjorni creativi eranu solu 24 ore letterali: I luminarii (sole è luna) chì definiscenu u nostru ghjornu di 24 ore, i nostri anni è stagioni ùn sò micca stati creati finu à u ghjornu 4. Diu avia creatu u cuncettu di luce u primu ghjornu, ma micca u sole è a luna, cusì tecnicamente ùn ci era micca una sera o una mattina cume a cunniscimu, tuttavia questu ùn significa micca chì Diu ùn hà micca adupratu a luce ch'ellu avia creatu per sustene a vita. U sestu ghjornu Ghjehova Diu hà creatu l'animali, dopu hà creatu Adamu è ellu... Leghjite più »
Je suis d'accord avec toi Dani En 24 h Adam n'aurait pas eu le temps de donner un nom à tous les animaux, noms qui devaient avoir une signification suite à son observation. Il fallait beaucoup de temps pour ressentir le besoin d'une compagne. Adam avia tant à découvrir! De plus, Genèse 1: 11-12 dit: [11] Puis Dieu dit: Que la terre produise de la verdure, de lherbe portant de la semence, des arbres fruitiers donnant du fruit selon leur espèce et ayant en eux leur semence sur la terre. Et cela fut ainsi. [12] La terre produisit de la verdure,... Leghjite più »
U sestu ghjornu finisce à a fine di Genesi 1. U racontu di u nome di l'animali ùn accade micca finu à Genesi 2. U primu paragrafo di Genesi 2 parla di u ghjornu di u riposu di Diu, u. Continua à parlà di u Giardinu, di i nomi di l'animali è di a creazione di Eva. Se parlemu di ghjorni letterali, avè Adamu aspittà da venneri sera à sabatu à u tramontu prima di esse purtatu à u Giardinu ùn hè micca ragiunevule. Aghju intesu i clerici sustene chì l'animali terrestri è Adamu sò stati creati è chì Adam nomina l'animali, Eva hè stata creata è... Leghjite più »
Genesi 2: 19-20 dice chì Ghjehova avia furmatu ogni animale salvaticu è hà cuminciatu à purtalli à l'omu per vede cumu chjamaria ognunu ... Allora l'omu hà chjamatu tutti l'animali domestichi è e creature volanti ma per l'omu ùn ci era micca aiutu . DONNA Ghjehova u fece cascà in un sonnu prufondu è dopu creò Eva. Ciò mi indica chì Diu hà permessu à Adam di realizà a so mancanza di cumpagnu osservendu a creazione è vedendu chì l'animali eranu fatti masci è femine. A scrittura Poi dice "cusì" ... o per questa ragione Diu hà fattu Eva. Di novu pare illogicu... Leghjite più »
Sò d'accordu cumpletamente. Hè illogicu chì tuttu què sia accadutu in un ghjornu, o ancu in un brevi periodu di tempu. Genesi 1 finisce à a fine di u ghjornu 6. Genesis 2 principia cù u settimu ghjornu. Ciò chì prupone hè chì Genesi 2 seguita Genesi 1 sequenzialmente. OK, Diu hà fattu tuttu, tutti l'animali è Adamu. L'umanità hè stata fatta cum'è una criatura sessuale; l'infurmazione genetica per masci è femine hè stata fatta à u mumentu di a creazione di Adam. In Genesi 2, si parla di Adam chì hè statu creatu, Diu hà piantatu un ortu in Eden, è dopu hà postu l'omu... Leghjite più »
Chet, tu dis: il n'y a pas d'écriture qui dit que Eve a été créée le 6eme jour. Genede 1: 27, 28 dit: Et Dieu se mit à créer l'être humain à son image; à l'image de Dieu il le créa. Il les créa homme et femme. 28 Après cela, Dieu les bénit et leur dit: «Soyez féconds et devenez nombreux» Verset 31: Après cela, Dieu regarde tout ce qu'il avait fait et vit que c'était très bon. Il y eut un soir et il y eut un matin: sixième jour. " IL N'Y A PAS D'ECRITURE? Je... Leghjite più »
Chet, tu dis qu'il ya une incompréhension entre le 1er et le 3eme jour. Effectivement les cieux et la lumiere esiste deja au 1er jour. Mais au 2ème jour, Dieu crée l'etendue du ciel. Genèse 1:17 [17] Dieu les plaça dans l`étendue du ciel, pour éclairer la terre, ”On pourrait dire, je crois, l'atmosphère de la terre. C'est DANS CETTE ETENDUE chì Dieu place les luminaires deja existants dans les cieux. Il a peut-être fait disparaît des "poussières cosmiques" chì impeghjurisce i luminarii d'apparaitre in u nostru celu. Peut-etre à t'il déplacé ces astres pour qu'ils seront dans le ciel de... Leghjite più »
Selon Genèse 1: 27, 31 Dieu crea l'homme ET la femme le 6eme jour.
Selon Genèse 2: 7 «Yahweh Dieu forme l'homme de la poussière du sol, et il souffla dans ses narines un souffle de vie, et l'homme devint un être vivant.
".
Le chapitre 2 parle AUSSI du 6eme jour.
Apres avoir parlé du debut du 7eme jour, le chapitre 2 donne des détails du 6eme jour qui n'étaient pas dans le chapitre 1.
L'histoire du 6eme jour ne se termine pas à genese 1: 31
Ma stranu, Genesi 1 finisce cù a fine di u 6u ghjornu. Interpretu a Bibbia per ciò chì aghju lettu da ella è micca per qualsiasi cunvenzione di teologi. L'umanità puderia esse stata cunsiderata chì hè stata creata maschile è femina à u mumentu di a creazione d'Adam. L'infurmazione chì hà permessu à l'omi masci è femine di esiste hè nata à l'epica di a creazione d'Adam. Era evidenti chì Adam era un masciu è u precedente di a vita animale era chì, s'ellu ci era un masciu, ci eranu femine. Nota bè chì Genesi 2:22 ùn dice micca chì Eva era... Leghjite più »
Je ne vais pas continuer une longue discussion sur les théories des scientifiques. J'en suis incapable et n'en vois pas l'intérêt. C'est juste la lecture simple de la Bible qui me fait dire que Eve a été créée le 6eme jour. Quel est le sens de Genèse 1:28 (6ème jour) [28] Dieu les bénit, et Dieu leur dit: Soyez féconds, multipliez, remplissez la terre, et lʻassujettissez; et dominez sur les poissons de la mer, sur les oiseaux du ciel, et sur tout animal qui se meut sur la terre. " Dieu LES bénit: il ne dit pas LE benit. Cumentu pò... Leghjite più »
Aghju realizatu quandu preparava questu esame di Genesi, in particulare a sezione Creazione, chì parti di questu serianu cuntruversi per parechji. Tuttu ciò chì diceraghju hè chì l'aghju avvicinatu u più apertamente pussibule è compilatu i risultati di e mo scuperte, dopu una ricerca attenta per verificà dinò e mo dichjarazioni. Hà cambiatu a mo comprensione di parechje cose. Sò sicuru chì serà pigliatu in questu spiritu. Ch'ellu sia d'accordu o in disaccordu cù tutte o parte di e mo scuperte, incurageriai tutti à esaminà attentamente i fatti presentati cume ponu custruisce a nostra fede, chì hè... Leghjite più »
Tadua, ùn hè micca una cosa faciule per alzassi è postu ricerche dettagliate mettendu ci fora per u bene di u nostru Diu, e nostre credenze è i nostri fratelli.
Fate cusì spessu è hè apprezzatu, veramente.
Jack
Grazie per l'articulu ben presentatu Tadua. Ma mi piace u cummentariu di Jack. A ghjuria hè sempre surtita per mè in quantu à Genesi 1 è 2. Sò un pocu perplessu quantunque perchè duvete aghjustà a parte di Ghjesù. Soprattuttu quandu Ghjuvanni 1: 1 hè probabilmente u testu u più dibattitu in a Bibbia è ùn hè sicuramente micca una cosa sicura chì và in ogni modu. Pruverbii 8 parla di a saviezza di e donne, micca di Ghjesù, è Ghjesù hè u primu natu di tutta a creazione in u modu chì era u primu natu à esse risuscitatu in celu, a nova creazione. A "creazione tutta" parla... Leghjite più »
Salute swaffi, sò d'accordu cun voi in questu. Pensu chì crede chì Ghjesù abbia qualcosa à chì vede cù a creazione di Genesi hè una grande malintesa. Ci sò decine di versi chì mostranu chì Diu era solu u Creatore. Ancu Ghjesù stessu hà dettu: Quellu chì i creò da u principiu ... (Matteu 19: 4). Perchè ùn s'hè micca inclusu ellu stessu? È passaghji cum'è Colossians 1 è Revelazione 3:14 sò chjaramente nantu à a nova creazione quandu si cunsidereghja u cuntestu. Tutta a creazione di Colossians 1:15 hè definita in u prossimu versu è quandu si guarda, certamente ùn sona micca cum'è a creazione di Genesi.
(Matteu 1: 21-23). . .Darà parturì un figliolu, è duverete chjamà Ghjesù, perchè salvarà u so pòpulu da i so piccati ". 22 Tuttu què in realtà hè accadutu per chì si compie ciò chì era statu dettu da Ghjehova per mezu di u so prufeta, dicendu: 23 «Eccu! A vergine diventerà incinta è darà a nascita à un figliolu, è u chjameranu Im · manʹu · el », chì significa, traduttu, "Cù Noi hè Diu".
(Ghjuvanni 10:30) 30 Eiu è u Babbu simu unu .... .
(Ghjuvanni 1: 1-3) 1 In u [principiu] a Parolla era, è a Parolla era cun Diu, è a Parolla era un diu. 2 Quellu era in u principiu di Diu. 3 Tutte e cose sò nate per ellu, è fora di ellu mancu una cosa hè entrata in esistenza ... .
(Ghjenesi 1:26). . .E Diu continuò à dì: «Let us fate l'omu in u nostru imagine, secondu a u nostru sumiglia. . .
lu "us"Deve esse Diu è u so Figliolu. Ùn ci hè micca registru in a Bibbia di l'angeli di Diu chì creanu. Eccu a sola pussibilità di Diu è di u Figliolu.
A Parolla era cun Diu, u so Babbu.
Prima di tuttu duvete suppone chì a Parolla di Ghjuvanni 1 hè una persona. Pensate chì a parolla in Salmu 33: 6 per esempiu hè una persona? Ùn ci hè altru locu in a Bibbia induve a parolla "parolla" seria una persona o u nome di qualcunu. Allora perchè seria u casu quì? Perchè qualchì traduttore hà messu una lettera maiuscula W in u versu? Micca tutti i traduttori a facenu per via, alcune traduzioni trattanu a parolla cum'è un it è micca un he. È Ghjenesi 1:27 dice chì hè solu Diu chì hà creatu l'omu,... Leghjite più »
Hè difficiule à accettà. (Isaia 9: 6). . .Per chì ci hè statu un zitellu natu, ci hè statu datu un figliolu; è a regula principesca serà ghjunta nantu à a so spalla. È u so nome serà chjamatu Cunsigliere Meravigliosu, Diu Putente, Babbu Eternu, Principe di a Pace. .. I Ghjudei anu capitu a gravità di e parolle di Cristu: (Ghjuvanni 5:18). . .A causa di questu, in effetti, i Ghjudei anu cuminciatu à circà ancu di più per uccidallu, perchè ùn solu stava rompendu u sàbatu, ma chjamava ancu Diu u so Babbu, facendusi uguali à Diu. Ancu Cristu ùn hà mai rivendicatu... Leghjite più »
Nuddu dice chì era un omu qualsiasi "ordinariu", ma questu ùn significa micca chì duverebbe esiste in qualchì altra forma prima. U fattu ch'ellu ùn abbia un babbu umanu u rende assai unicu ma era u Figliolu di l'omu = Umanu.
Ghjuvanni 17: 5 "Avà, Babbu, glurificami cun tè, cù a gloria chì aghju avutu cun tè prima chì u mondu sia"
Stu versu hè statu spiegatu parechje volte, basta à vede a risposta d'Alithia nantu à a discussione video Trinity se site interessatu.
Alithia hà scrittu: È dice in Ghjuvanni 17 versu 5; "dunque avà, Babbu, glurificami à u to latu cù a gloria chì aghju avutu accantu à voi prima chì u mondu sia". Nantu à questa espressione pudemu avè qualcosa cun Diu prima chì unu sia natu, è dopu chì unu sia mortu. Perchè hè u pianu di Diu, l'intenzione di Diu di fà cusì. A lettura chjara di i versi sottu hè chì Ghjesù hà iniziatu da Diu. Micca un pianu, nè una intenzione, ma un literale chì esce da Diu. Ghjuvanni 16:27 "perchè u Patre stessu vi ama, perchè m'avete amatu è avete... Leghjite più »
Hè a mo intelligenza. A criatura spirituale chì hè venuta nantu à a terra cum'è u Cristu hè literalmente surtita da Diu Onniputente. Hè l'unica criatura chì hè vera.
Cumu hè chì in Ghjesù dice chì a stessa gloria chì hè data à Ghjesù hè ancu data à i cristiani chì ùn eranu mancu nati in quellu tempu? (Ghjuvanni 17: 20-22) Esistianu ancu in celu prima di a so vita cum'è umani? Evidentemente micca, ma Ghjesù si riferisce à qualcosa chì hè statu pianificatu per elli da prima a fundazione di u mondu cum'è Efesini 1: 4 dice. In quantu à vene da u Patre è ciò chì significa cunsiderà à Ghjuvanni 8:47: NWT: Quellu chì hè di Diu stà à sente e parolle di Diu Bona traduzzione di e nutizie: Quellu chì vene da Diu... Leghjite più »
Rispettu u vostru puntu di vista chì avete spressu ripetutamente. Tuttavia, ùn sò micca d'accordu. Se simu da esprime publicamente e nostre opinioni, allora duvemu avè una pelle abbastanza spessa per suppurtà a disapprovazione di l'altri. Per seguità a vostra logica, chiunque li piaci un cummentariu deve ancu sprime perchè li piace. Se site in un publicu è applaudite, mostrate a vostra appruvazione. Nuddu s'aspetta chì spieghiate perchè battete. In listessu modu, sè vo scherzate, nimu ùn aspetta chì gridiate perchè. Piace o disgrazia un cummentariu hè un modu bonu ma rispettosu... Leghjite più »
"Una volta a frase o solu qualchì parolla sò abbastanza. Quale hè chì hà dettu qualcosa di participà à un dialogu? " Pensate à questu. Fighjate tuttu ciò chì avete scrittu è quantu hè di cunfrontazione. Sì quellu chì provoca un dialogu. Stu longu cummentariu hè pienu di sfide, lagnanze, è raghjunamenti imprecisi chì gridanu per una risposta, ma ùn risponderaghju micca, perchè l'esperienza mi hà mostratu chì hè una spirale discendente chì distrugge solu a pace è a tranquillità chì duverebbe esiste quì. Scrivite: "Aghju vistu à BP trasfurmassi in un ambiente ostile dapoi qualchì tempu". Sì accussì, quale hè quellu... Leghjite più »
Salutu Eric, ùn sò micca sicuru sè vulessi dì quellu cummentariu per mè? Ùn mi ricordu micca d'avè dettu qualcosa nantu à a funzione like / dislike ma forse l'aghju dimenticata ... In ogni casu, vulia solu dì chì ùn sò micca fastidiu. 🙂
Jean 1: 14-15
[14] Et la parole a été faite chair, et elle a habité parmi nous, pleine de grâce et de vérité; et nous avons contemplé sa gloire, une gloire comme la gloire du Fils unique venu du Père.
[15] Jean lui a rendu témoignage, et s
est écrié: C
est celui dont jai dit: Celui qui vient après moi m
a précédé, car il était avant moi.La parole est bien Christ.
In Revelazione, Ghjuvanni discrive à Ghjesù è dice chì hè chjamatu da a parola "a parolla di Diu"
Benintesa. Ma ùn dice micca solu "parolla" ma "parolla di Diu" è dice specificamente chì hè un nome quì. U listessu ùn hè micca veru cù Ghjuvanni 1: 1, Ghjuvanni ùn dice micca chì "parolla" hè u nome di qualcunu.
In attu John1: 1 usa u terminu "a parolla" ... à u principiu era "a parolla" ... imaginate se Ghjuvanni usava u titulu cumpletu in Ghjuvanni.1: 1: si leggerebbe "In u principiu era a parolla di Diu è a Parolla di Diu era cun Diu è a Parolla di Diu era Diu ". Mi pare logicu chì l'abbrevia in "a parolla" per chì scorri è ùn sia micca cunfusa.
U versu 14 dice dopu chì sta stessa parolla hè diventata carne è hà residitu trà di noi è avemu avutu una vista di a so gloria. Gloria cum'è quella chì appartene à un solu figliolu generatu da un babbu ".
Pò esse logicu se avessimu parechje altre scritture induve sta parolla persona hè menzionata - ma ci hè zero.
A parolla di Diu pò diventà tuttu ciò chì Diu vole chì diventi. Tuttu ciò ch'ellu dice, accade, Isaia 55:11. Pò diventà leggeru cum'è in Genesi 1: 2 o pò diventà un essere umanu, carne cum'è in Ghjuvanni 1:14.
Vuliu dì Genesi 1: 3 naturalmente
Aghju avutu a sensazione inquieta chì stamu esce da a nostra prufundità quì. In listessu tempu vedu chì l'infurmazioni sbagliate sò date. In breve u core di a Terra essendu in 2 parti hè dichjaratu currettamente ma ùn hè micca fattu di Granitu ma di una lega di Ferru è Nickle è hè cusì chì deve esse per generà u campu magneticu chì ci prutegge da parechji raggi dannosi. U granitu essendu un cumpusitu igneu si face da u mantellu terrestre. A distanza da u core à u centru di a nostra Galassia hè di circa 25,000 anni luce è à u bordu di... Leghjite più »
Salute Christian Pensu chì forse avete lettu male a mo descrizzione. Solu per clarificà aghju scrittu "Ci hè pensatu per esse una crosta continentale granitica finu à 35 km di spessore, cù una crosta oceanica più fina, in cima à u mantellu terrestre chì avvolge i nuclei esterni è interni." Sò d'accordu cun voi chì si crede chì u core sia una lega di Ferru è Nickle. Aghju da a mo dichjarazione chì in e Scritture quandu "yom" si riferisce à un periudu di tempu più longu allora hè qualificatu. Ùn avemu micca da induvinà. Ùn ci hè micca una tale qualificazione in quantu à i ghjorni di creazione. Noi tutti,... Leghjite più »
Una cosa nantu à i campioni, cum'è quelli presi da Vostok, hè chì l'interpretazione hè tuttu. A maiò parte di l'interpretazioni di u tempu prufondu sò autoreferenziali. Usanu u cuntestu, cume sta roccia cuntene un fossile chì hà 65 milioni d'anni, allora a roccia deve avè 65 milioni d'anni, o più vechja. Ma allora si scopre chì a datazione di un fossile ùn hè micca cusì assuluta è hè probabilmente basata annantu à un altru cuntestu. À a fine, l'interpretazione vene à a visione di u mondu. Se si tene un paradigma di u Tempu Profondu, e prove seranu interpretate cusì. Per a maiò parte di i mo... Leghjite più »
Mi sorprende di dì questu, ma dopu una ricerca significativa, sò venutu à favurisce un puntu di vista di a Giovane Terra. Ci sò scentifichi chì credenu in a Bibbia chì anu cunclusu chì i 6 ghjorni di creazione sò letterali. Ùn sò micca persone ignuranti chì anu fattu e so cunclusioni, micca basate annantu à l'emozioni, ma nantu à a so cunniscenza di i so campi scientifichi. A datazione aduprata da a scienza mainstream hè luntana da una scienza assoluta, è qualchì volta, nantu à u metudu cuntradiscerà un'altra. A scuperta di u tessutu elasticu in i fossili hè ciò chì mi impressiona u più. Mentre chì alcuni in a comunità scientifica si affrettanu à truvà un modu... Leghjite più »
U ghjornu di Riposu di Ghjehova, u so sàbatu, hè statu millaie d'anni.
Dunque hè di sensu cumunu chì i Ghjorni Creativi precedenti à u ghjornu di u Sabbath di Diu serianu di listessa lunghezza.
Diu hè un Diu di l'ordine.
Caru Jack Ciò chì dici hè ciò chì aghju cridutu finu à ch'e aghju ricercatu in preparazione per questu articulu. Notu chì ùn furnite micca scritture per sustene a vostra dichjarazione. Cum'è probabilmente sapete Ebrei 3 è 4 in u NWT riferenu à u riposu di Diu. Tuttavia, ùn hè micca dichjaratu chjaramente chì u riposu di Diu hè un numeru di migliaia d'anni, nè chì sia in corso. Inoltre a parolla greca Traduttu 'riposu' pò ancu significà locu d'abitazione chì si adatta veramente à u cuntestu megliu postu chì una parte si riferisce à l'Israeliti infideli chì ùn sò micca entrati in a Terra Promessa per restà da u so... Leghjite più »
(Ghjenesi 2: 1-3) 2 Cusì i celi è a terra è tuttu u so esercitu sò ghjunti à a so compia. 2 À u settimu ghjornu Diu ghjunse à a fine di u so travagliu ch'ellu avia fattu, è si n'andò à u riposu u settimu ghjornu da tuttu u so travagliu ch'ellu avia fattu. 3 È Diu hà benedettu u settimu ghjornu è rende u sacru, perchè nantu à ellu hè statu ripusatu da tuttu u so travagliu chì Diu hà creatu per fà. Crede chì u settimu ghjornu era ancu un ghjornu di 24 ore? Se sì, induve si trova u «È... Leghjite più »
Diu hà pigliatu sei ghjorni per creà u celu è a terra Jack, è cum'è avete dettu ch'ellu riposa da allora è nimu ùn pò entre in u so riposu, fora di quelli chì credenu (Heb 4: 3)
Avà parlate di un settimu ghjornu, avà parlate di u Signore Diu o cum'è a maiò parte di e persone quì u chjamanu Ghjehova Diu chì travaglia dapoi chì Diu hè andatu in u so riposu. Hè statu tuttu scrittu in a Bibbia. (Gen 2: 4)
Salmu
Gen 2: 3 È Diu benedisse u settimu ghjornu è u santificò; perchè chì in ellu hà ripusatu da tuttu u so travagliu chì Diu avia creatu è fattu. Diu hà ripusatu da u so travagliu u settimu ghjornu. Gen 2: 4 Queste sò e generazioni di i celi è di a terra quandu sò stati creati, u ghjornu chì Ghjehova Diu hà fattu a terra è u celu. Ghjenesi 2: 4 principia ciò chì certi chjamanu un secondu contu di creazione (ùn credu micca chì sia un secondu contu di a creazione fisica) induve Ghjehova Diu crea Adam da a polvera, Eva da u so latu, u Giardinu piantatu da... Leghjite più »
Ghjehova hè u Diu di i Ghjudei, u Babbu di Cristu è l'Originatore di a nostra Salvazione cum'è Genesi 3:15 hà dichjaratu prufeticamente.
Bon puntu Jack, ùn ci aghju mai pensatu. Eiu stessu swinging da l'argumentu à l'altru dapoi anni avà
Ghjesù hà dichjaratu chjaramente chì Ghjehova continua à travaglià in Jon 5:17 è cusì hè. L'Universu osservabile hà una lunghezza di 93 miliardi d'anni luce, dunque a creazione continua senza interruzzione. Pensu chì, cum'è umani, simu preoccupati per noi stessi è dimentichemu chì Ghjehova è Ghjesù sò tramindui creatori per eccellenza. Un ghjornu capisceremu megliu u so funziunamentu, un 'yom' à a volta.
Gen 2: 1 È i celi è a terra eranu compii, è tutta l'òspite di elli.
Gen 2: 2 È u settimu ghjornu Diu hà compiu u so travagliu ch'ellu avia fattu; è si ripusò u settimu ghjornu da tuttu u so travagliu ch'ellu avia fattu.
L'opera di Diu hè stata finita in quella creazione di i celi è a terra hè stata finita è in questu sensu hà ripusatu dopu.
Ma in tutti l'altri aspetti Ellu cuntinueghja à travaglià, cuntinua à aiutà l'omu à diventà ciò ch'ellu era da u principiu destinatu à esse, un figliolu di Diu.