Un esame di Daniel 11: 1-45 è 12: 1-13

I MUVRINI

"Ùn aghju paura di a verità. U benvenutu. Ma vogliu chì tutti i mo fatti sianu in u so cuntestu propiu."- Gordon B. Hinckley

Inoltre, per riindirizzà una citazione d'Alfred Whitehead, "Aghju suffrutu assai di i scrittori chì anu citatu questa o quella sintenza di [Scritture] sia fora di u so cuntestu sia in juxtaposizione à una materia incongruosa chì hà abbastanza distorta [su] significatu, o distruttu altrimenti."

Dunque, allora "Per mè u cuntestu hè a chjave - da questu vene u capiscenu di tuttu." - Kenneth Noland.

Quandu esaminà a Bibbia in particulare qualsiasi scrittura da fà cun profezia, unu deve capisce l'Scrittura in cuntestu. Chistu pò esse uni pochi versi o pochi capituli da ogni parte di a parte in esame. Avemu ancu bisognu di verificà quale era u publicu di destinazione è ciò chì avìanu capitu. Avemu da ricurdà ancu chì a Bibbia era scritta per e persone nurmali, è per esse capitu da elli. Ùn era micca scrittu per un picculu gruppu di intelligenti chì averia l'unicu per cuntene a cunniscenza è a cumprenda, sia in tempi di a Bibbia sia in u presente o in u futuru.

Hè dunque impurtante di avvicinà l'esame esegeticamente, chì permette a Bibbia di interpretà si. Duvemu permettà chì e Scritture ci portanu à una cunclusione naturale, piuttostu chè d’avvicinassi cun idee preconceziunate.

Ciò chì seguitanu sò i risultati di un tali esame di u Libru Biblicu di Daniel 11, in cuntestu senza idee preconceziunate, cercandu di vede cume pudemu capisce. Ogni avvenimenti storichi chì ùn sò micca cumunemente cunnisciutu saranu furniti cun riferimentu (s) per verificà, è da quì u capitu suggeritu.

Seguendu questi principii dichjarati quì sopra truvamu i seguenti:

  • Prima, l'audienza eranu i Ghjudei chì eranu sempre in esiliu in Babilonia o avarianu da vultà à a terra di Ghjuda dopu à quasi una vita in esiliu.
  • Naturalmente, dunque, l'eventi arregistrati avissiru quelli avvenimenti più impurtanti per a nazione ebraica, chì sò stati eletti di Diu.
  • A prufezia hè stata data da un anghjulu à Daniel, un Ebreu, pocu dopu a caduta di Babilonia à Dariu u Mede è Ciro u Persu.
  • Naturalmente, Daniel è l'altri giudei eranu interessati à u futuru di a so nazione, avà chì a servitù di Babilonia sottu Nebucadnezzar è i so figlioli hè stata finita.

Cù sti punti di storia in mente andemu à principià u nostru versu per esame di versi.

Daniel 11: 1-2

"1 E in quantu à mè, in u primu annu di Da · riʹus Mede mi staiu contru à u rinforzante è cum'è una furtezza per ellu. 2 E ora ciò chì hè a verità vi diceraghju:

"Fighjate! Ùn ci sarà mancu trè rè chì stanu à fermà a Persia, è u quartu ammasserà una ricchezza più alta da tutti l'altri [d'altri]. Appena diventatu forte in a so ricchezza, rializerà tuttu contru u regnu di Grecia.

Ghjudea guvernata da Persia

Comu ricordu, sicondu u versu 1, un anghjulu parla à Daniel avà sottu u guvernu di Darius Mede è Cyrus, u rè di Perse, in u primu annu dopu a so cunquista di Babilonia è di u so imperu.

Dunque, quale deve esse identificatu cù i 4 re di Persia citati quì?

Certi anu identificatu Ciro u Grande cum'è u primu Re è ignorà Bardiya / Gaumata / Smerdis. Ma duvemu ricurdà u cuntestu.

Perchè dicemu questu? Daniel 11: 1 dà u timing di sta prufezia cum'è accadutu in 1st annu di Darius the Mede. Ma hè impurtante di nutà chì sicondu Daniel 5:31 è Daniel 9: 1, Darius Mede era Re di Babilonia è ciò chì restava di l'Imperu Babilonianu. D’altronde, Daniel 6:28 parla di Daniel chì prospera in u regnu di Darius [sopra Babilonia] è in u regnu di Ciro u Persu.

Circhiu era digià regnu annantu à Persia dapoi 22 anni[I]  nanzu à a cattura di Babilonia è ferma Re di Persia finu à a so morte qualchì 9 anni dopu. Dunque, quandu l'Scrittura dice:

"Eccu! ùn ci sarà ancu trè rè ",

è riferenu à l'avvene, pudemu solu cuncludi chì u prossimu Rè persa è u primu re persa di sta profezia, per piglià u tronu persa era Cambises II, figliolu di Ciro u Grande.

Questu significava chì u secondu rè di a prufezia seria Bardiya / Gaumata / Smerdis cum'è stu rè hà riesciutu à Cambises II. Bardiya, à u turnu, hè statu successu da Darius the Great chì, dunque, identificemu cum'è u nostru terzu rè.[Ii]

Sia Bardiya / Gaumata / Smerdis era un impostatore o ùn importa pocu, è in verità, pocu hè cunnisciutu di ellu. Ci hè ancu incertezza annantu à u so veru nome da quì u triplicu nome datu quì.

Dariu u Grande, u terzu rè hè statu successu da Xerxes I (u Grande), chì seria, dunque, u quartu re.

A prufezia dice ciò chì tocca circa u quartu rè:

"è u quartu avarà amassi più ricchezza chè tutti [l'altri]. E subitu chì hè diventatu forte in a so ricchezza, rializerà tuttu contru u regnu di Grecia "

Chì mostra a storia? U quartu Re hà da esse chjaramente Xerxes. Hè u solu rè chì currisponde à a descrizzione. U so babbu Darius I (u Grande) avia accumulatu ricchezza grazia à a introduzione di un sistema di tassazioni rigulari. Xerxes hà ereditatu questu è aghjunghje. Secondu Herodotu, Xerxes hà cullatu un esercitu massivu è una flotta cù a quale invadisce a Grecia. "Xerxes era riunisce u so esercitu, cercandu in ogni regione di u cuntinente. 20. Durante quattru anni pieni da a cunquista di l'Eggittu, ellu preparava l'esercitu è ​​e cose chì servianu per l'esercitu, è in u quintu annu 20 hà iniziatu a so campagna cù una mansa di molte forze. Di tutti l'armati di i quali avemu cunnisciutu questu hè statu dimustratu per esse u più grande; " (Vede Erodotu, Libru 7, paragrafi 20,60-97).[Iii]

Inoltre, Xerxes sicondu a storia cunnisciuta hè statu l'ultimu Re perse per invadisce a Grecia prima di l'invasione di Persia da Alessandru Magnu.

Cù Xerxes hè identificatu chjaramente cum'è u 4th rè, allora questu confirma chì u so babbu, Dariu u Grande avia da esse u 3rd rè è l'altri identificazioni di Cambisse II cum'è 1st rè è Bardiya cume i 2nd rè sò curretti.

In riassuntu, i quattru re à seguità à Darius Mede è Cyrus the Great eranu

  • Cambisa II, (figliolu di Cyrus)
  • Bardiya / Gaumata / Smerdis, (? Fratellu di Cambisse, o impostore?)
  • Darius I (u Grande), è
  • Xerxes (figliolu di Darius I)

I rè restanti di Persia ùn anu fattu nunda chì hà afectatu u statu quo di a nazione ebraica è a terra di Ghjuda.

 

Daniel 11: 3-4

3 "È un rè putente certamenti s'innalverà è guvernerà cun estensione duminazione è faci secondu a so vuluntà. 4 È quand'ellu hà da stà, u so regnu sarà spartutu è serà divisu versu i quattru venti di i celi, ma micca à a so posterità è micca sicondu u so duminiu cù quale avia guvernatu; perchè u so regnu sarà scruciutu, ancu per altri ch'è questi.

"3È un rè putente sarà certamente ferma "

U prossimu Re à affettà a terra di Ghjuda è i Ghjudei era Alessandru u Magnu è i quattru Imperi risultanti. Mancu a più disputa più scettica nantu à a capiscitura di sti versi in quantu à riferimentu à Alessandru Magnu. Hè interessante di nutà chì unu di i mutivi chì Alexander hà invaditu a Persia era, perchè sicondu Arrian u Nicomedianu (prima 2nd Seculu), "Alexander hà scrittu una risposta, è mandò à Tessippus cù l'omi venuti da Darius, cù struzzioni per dà a lettera à Darius, ma per ùn discorre micca di qualcosa. A lettera di Lisandru curria cusì: "I so antenati sò ghjunti in Macedònia è u restu di Grecia è ci anu trattatu malati, senza preghjudiziu passatu da noi. Eu, essendu statu numitu cumandante generale di i Grechi è vuleva vendetta di i Persiani, attraversati in Asia, iniziate da e vostre ostilità. .... " [Iv]. Dunque, avemu ancu una relazione trà u quartu Re di Persia è Alessandru Magnu.

"È guvernà cun estensione duminazione è fà secondu a so vuluntà"

Lisandru Magnu s'alzò è sculptò un grande imperu in dece anni, chì si estendia da Grecia à l'India nord-occidentale è cumprendi i terri di l'Imperu Persu scunfittu, chì incluse Egittu è Ghjudea.

Ghjudea guvernata da Grecia

"Quandu hà da ferma, u so regnu sarà rumpitu"

Tuttavia, à l'altezza di i so cunquisti, Alessandru morse in Babilonia micca longu dopu à cessà a so campagna 11 anni dopu à lancià a so invasione di l'Imperu Persu, è solu 13 anni dopu diventatu Re di Grecia.

"U so regnu sarà rottu è divisu versu i quattru venti di i celi" è "u so regnu sarà rivoltu, ancu per altri ch'è micca questi "

Dopu à un periudu di guasi vint'anni di lotta, u so regnu hè statu divisu in 4 regni di 4 Generali. Unu in ovest, Cassander, in Macedònia è in Grecia. Unu à u nord, Lysimaco, in Asia Minore e Tracia, unu à l'est, Seleucus Nicator in Mesopotamia è Siria è unu à u sud, Ptolomeu Soter in Egittu è Palestina.

"Ma micca à a so posterità è micca secondu a so duminazione cù quale avia guvernatu"

A so posterità, i so figlioli, legittimi è illegittimi sò tutti morti o sò stati ammazzati durante u periodu di cummattimentu. Dunque, nunda di l'imperu Alexander avia creatu ùn era andatu à a so famiglia o à a so posterità.

Eppuru u so duminiu hà avutu successu per riesce u modu ch'ella vulia. Vuleva un imperu unitu, invece, ora era spartutu in quattru fazioni in guerra.

Hè un puntu d'interessu chì i fatti di ciò chì hè accadutu à Alessandru è u so regnu sò cusì currettamente è chjaramente descritti in questi versi in Daniel 11, chì in modu ironicu hè adupratu da alcuni per affirmà chì era a storia scritta dopu u fattu piuttostu cà scritta. in Avanza!

Sicondu u cuntu di Ghjiseppu però, u Libru di Danielu avia digià statu scrittu da l'epica di Alessandru Magnu. In riferimentu à Alexander, Ghjiseppu hà scrittu "È quandu u Libru di Daniel hà dimustratu induve Daniele hà dichjaratu chì unu di i Grechi avissi da distrughje l'imperu di i Persi, ellu suppone chì ellu stessu era a persona destinata. " [V]

Sta divisione hè stata annunziata in Daniele 7: 6 [vi] cù u leopardo chì hà quattru capi, è i 4 corni prominenti annantu à a capra di Daniel 8: 8.[vii]

U putente rè hè Alessandru u Grande di Grecia.

I quattru regni governati da quattru generali.

  • Cassander hà pigliatu a Macedonia è a Grecia.
  • Lisimacu hà pigliatu l'Asia Minori è a Tracia,
  • Seleucus Nicator hà pigliatu a Mesopotamia è a Siria,
  • Ptolomeu Soter hà pigliatu l'Eggittu è a Palestina.

Ghjudea duminata da u rè di u sudu.

 

Daniel 11: 5

5 «È u rè di u sudu diventerà forte, ancu [unu] di i so príncipi; è ellu prevalerà contru à ellu è certamente guvernerà cun estensione duminazione [più grande] chì u pudere di dirige.

Intornu à circa 25 anni dopu à u stabilimentu di i 4 Regni, e cose anu cambiatu.

"U rè di u sudu diventerà forte"

Inicialmente u rè di u Sud, Ptolemeu in Egittu era più putente.[viii]

"È ancu [unu] di i so príncipi"

Seleucu era u generale Ptolemeu [un principe], chì diventò putente. Scavò una parte di l'Imperu Grecu per ellu stessu di Seleucia, in Siria è in Mesopotamia. Ùn era micca longu perchè Seleucu avia ancu assorbitu l'altri dui regni di Cassandru è Lisimu.

"È ellu prevalerà contru à ellu è certamente guvernerà cun estensione duminazione [più grande chì] quellu chì u putere di dirigenza".

Tuttavia, Tolomeu prevalse contru Seleucu è dimustrò u più putente, è à a fine Seleucu morse da a manu di unu di i figlioli di Ptolemeu.

Questu hà datu u forte Rè di u Sudu cum'è Ptolemeu 1 Soter, è u Rè di u Nordu cum'è Seleucu I Nicator.

Re di u Sud: Ptolomeu I

Re di u Nordu: Seleucu I

Ghjudea duminata da u rè di u sudu

 

Daniel 11: 6

6 "È à a fine di [qualchi] anni si allineranu cun tutti, è a vera figliola di u rè di u sudu ghjunghjeranu à u rè di u nord per piglià un accordamentu equitariu. Ma ella ùn conserverà micca u putere di u bracciu; è ùn starà micca, nè u so bracciu; è ella sarà rinunziata, ella stessa, è quelli chì u purtavanu, è quellu chì hà causatu a nascita, è quellu chì a faisce forte in [quelli] tempi. "

"6È à a fine di [qualchi] anni si allineranu cun tutti, è a vera figliola di u rè di u sudu ghjunghjeranu à u rè di u nord per piglià un accordu equitale. "

Qualchi anni dopu à l'avvenimenti di Daniel 11: 5, Ptolemeu II Filadelfu (figliolu di Ptolemeu I) hà datu u so "figlia di u rè di u sudu " Berenice, à Antiochiu II Theos, u nipote di Seleleucu cum'è moglie com'è "un accunciamentu equitariu. " È statu a cundizione chì Antiochus abbandunò a so moglia esistenti Laodice à "alleati unu cun l'altru ". [ix]

Re di u Sud: Ptolomeu II

Re di u Nordu: Antiocu II

Ghjudea duminata da u rè di u sudu

"Ma ùn conservarà micca u putere di u bracciu;"

Ma a figliola di Ptolemeu II, Berenice hà fattu "ùn mantene micca u putere di u bracciu ", a so pusizione di Queen.

"È ellu ùn fermarà micca, nè u so bracciu;"

U babbu hè mortu pocu tempu dopu abbandunatu Berenice senza prutezzione.

"E ella sarà rinunziata, ella stessa, è quelli chì u purtavanu, è quellu chì hà causatu a so nascita, è quellu chì a face forte in [quelli] tempi"

Antiochus rinunciò à Berenice cum'è a so moglia è ripigliò a so moglia Laodice, lasciandu Berenice senza prutezzione.

Per via di questi avvenimenti, Laodice avia Antiochus assassinatu è Berenice hè stata data à Laodice chì l'hà tombu. Laodice hà continuatu à fà u so figliolu Seleucu II Callinicu, rè di Seleucia.

 

Daniel 11: 7-9

7 È unu da l'asciugatura di e so radiche si stenderà certamente in a so pusizione, è ellu venerà à a forza militare è venerà contru à a fortezza di u rè di u nord è certamenti agirà contru à elli è prevale. 8 E ancu cun i so dii, cù e so immagini fundite, cù i so articuli desiderati d'argentu è d'oru, [è] cù i prigiuneri vene in Egittu. È ellu stessu stà ben pattu anni per stà u rè di u nordu. 9 "E ellu hà da entra veramente in u regnu di u rè di u sudu è vultà à u so propiu terrenu".

Verse 7

"È unu da a germe di e so radiche si ferma certamente in a so pusizione",

Si rifirisci à u fratellu di l'assassiniu Berenice, chì era Ptolomeu III Euergetes. Ptolomeu III era u figliolu di i so genitori, "E so radiche".

"È ellu viderà à a forza militare è vene contru à a fortezza di u rè di u nordu è certamenti agirà contru à elli è prevale"

Ptolomeu III "stà à risente ” in a pusizione di u so babbu è procede à invadisce Siria "a fortezza di u rè di u nordu " è hà prevalutu contru Seleucu II, u rè di u Nordu. "[x]

Re di u Sud: Ptolomeu III

Re di u Nordu: Seleucu II

Ghjudea duminata da u rè di u sudu

Verse 8

"È ancu cù i so dii, cù e so immagini fundite, cù i so articuli desiderati d'argentu è d'oru, [è] cù i prigiuneri venerà in Egittu"

Ptolomeu III hà vultatu in Egittu cù parechji di i spesi chì Cambizii avia cacciatu da l'Eggittu parechji anni prima. [xi]

"E ellu stessu fermerà da qualchì annu da u rè di u nordu".

Dopu questu, ci hè statu u paci duranti chì Ptolomeu III custruì un grande tempiu à Edfu.

Verse 9

9 "E ellu hà da entra veramente in u regnu di u rè di u sudu è vultà à u so propiu terrenu".

Dopu à un periodu di pace, Seleucu II Callinicu hà tentatu di invadisce l'Eggittu in represalia ma ùn hà fallutu è hà avutu per vultà à Seleucia.[xii]

 

Daniel 11: 10-12

10 "In quantu à i so figlioli, ci eccitarà è in realtà riunite una folla di grande forze militari. È venendu certamenti vene è inundarà è passerà. Ma hà da vultà, è ellu s'hè excitatu per tuttu a strada per a so fortezza. 11 «È u rè di u sudu s'imbrutterà stessu è averà da esce è cumbatte cun ellu, vale à dì cù u rè di u nordu; è hà da esse certamente una grande folla stand up, è a folla sarà veramente data in manu di quellu. 12 E a folla serà certamente purtata. U so core s'allargherà, è in veramente farà cascà decine di millaie; ma ùn aduprà micca a so pusizioni forti. "

Re di u Sud: Ptolomeu IV

Re di u Nordu: Seleucu III dopu Antiocu III

Ghjudea duminata da u rè di u sudu

"10Avà quant’è i so figlioli, esceranu è si riuniscenu in realtà una mansa di grande forze militare ”

Seleucus II hà avutu dui figlioli, Seleucus III è u so fratellu minore Antiocu III. Seleucu III s'hè espulsu è hà alzatu e forze militari per pruvà à ricuperà parti di l'Asia Minori persi da u so babbu cun successu mistu. Avvelenatu in solu u secondu annu di u so regnu. U so fratellu Antiochiu III u successu è hà avutu più successu in l'Asia Minori.

"E à vince certamente venerà è inundarà è passerà. Ma vultarà daretu, è ellu s'inculterà tuttu u modu finu à a so fortezza. "

Antiochiu III poi attaccò Ptolemeu IV Filopattore (u rè di u sudu) è riconquistò u portu di Antiochia è andò à sudu per chjappà Tiro "Inundazioni sopra è passanu (ing) attraversu" u territoriu di u rè di u Sud. Dopu avè attraversatu Ghjuda, Antiocu arrivò à a fruntiera egiziana in Raphia induve hè statu scunfittu da Tolomeu IV. Antiocu si ne vultò dopu in casa, solu guardendu u portu d'Antiochia da i so precedenti guadagnamenti.

"11È u rè di u sudu si imbruttarà stessu è averà da esce è cumbatte cun ellu, vale à dì cù u rè di u nordu; è hà da esse certamente una grande folla stand up, è a folla sarà veramente data in manu di quellu.

Questu cunfermà quelli avvenimenti in più detail. Ptolomeu IV hè imbuffatu è esce cù parechje truppe è u rè di e truppe di u nordu sò sacrificati (circa 10,000) o capturati (4,000) "essendu datu in manu di quellu " (u rè di u sudu).

"12 E a folla serà certamente purtata. U so core s'allargherà, è in veramente farà cascà decine di millaie; ma ùn aduprà micca a so pusizioni forti. "

Ptolomeu IV cum'è rè di u sudu hè statu vittore, però, hà fallutu aduprà a so pusizione forte, invece, hà fattu pace cù Antiocu III u rè di u nordu.

 

Daniel 11: 13-19

13 "È u rè di u nordu deve ritornu è stabilisce una folla più grande cà a prima; è à a fine di i tempi, [qualchi] anni, vene à vene, fà cusì cun una grande forza militare è cun una mansa di merci. "

Re di u Sudu: Ptolomeu IV, Ptolemeu V

Re di u Nordu: Antiocu III

Ghjudea duminata da u rè di u sudu

Qualchì 15 anni dopu u rè di u Nordu, Antiocu III, vultò cù un altru esercitu è ​​attaccò u ghjovanu Ptolomeu V Epifani, u novu rè di u sudu.

14 "E in quelli tempi ci saranu assai chì si fermu contr'à u rè di u sudu".

In quelli tempi Filippu V di Macedònia accunsentì à attaccà Ptolomeu IV chì hè mortu prima di l'attaccu hè statu fattu.

«È i figlioli di i robbi appartenenti à u vostru pòpulu, seranu da cuntene, per pruvà à fà visione vera; è duranu stumbà. "

Quandu Antiochiu III passò da Ghjuda per attaccà à Ptolemeu V, parechji Ebrei, vendenu materiale di Antiochiu è dopu l'aiutonu per attaccà a guarnigione egiziana in Ghjerusalemme. L'obiettivu di sti ebrei hè statu "purtatu avanti per pruvà à fà una visione vera" chì era di ottene l'indipendenza, ma fiasconu in questu. Antiochju III li trattò bè ma ùn li anu micca datu tuttu ciò chì vulianu.[xiii]

15 "È u rè di u nordu venerà à lancià un rampellu d'assediu è capirà una cità cun fortificazioni. E in quantu à e braccia di u sudu, ùn ne stanu micca, nè u populu di i so colti; è ùn ci sarà micca u putere di mantene stà. "

Antiochiu III (u Grande), rè di u nordu, assediatu è catturaru Sidonu versu u 200 a.C., induve u generale V Ptolemeu (V) Scopas s'era fughjitu dopu a so scunfitta nant'à u fiume Jordan. Ptolemeu manda u so megliu esercitu è ​​generale per pruvà à allevà Scopas, ma sò stati ancu scunfitti, "Ùn ci sarà micca u putere di mantene in pusizione".[xiv]

16 "È quellu chì venerà contru à ellu farà secondu a so vuluntà, è ùn ci sarà nimu chì stà davanti à ellu. È ellu stà in a terra di a Decurazione, è ci serà u sterminiu in manu. "

Cumu l'avemu citatu intornu à circa 200-199 aC Antiocu III avia occupatu u "Terra di a Decurazione", cù nimu chì hè riesciutu à avvicinallu successu. Parti di a Ghjudea, avianu statu scene di parechje di e battaglie cù u Rè di u Sudu, è soffrevanu vittime è desolazione in cunseguenza.[xv] Antiocu III hà aduttatu u titulu di "u Gran Re" cum'è Alessandru davanti à ellu è i Grechi u chjamavanu ancu "u Grande".

Ghjudea vene sottu à u guvernu di u rè di u nordu

 17 "E ellu hà da turnà a so faccia per vene cù a contundenza di tuttu u so regnu, è ci sarà equitatu [termini] cun ellu; è agiscerà effittivamenti. E quant’à a figliola di a donna, li sarà cuncessa per rinuncià si. È ella ùn starà micca, è ùn continuà à esse ellu. "

Antiocu III poi cercò a pace cù l'Eggittu dendu a so figliola à Ptolemeu V Epifanes, ma questu ùn hà micca riuscitu à dà una alleanza pacifica.[xvi] Infatti Cleopatra, a so figliola s'hè affaccata da Ptolemeu invece di u babbu Antiocu III. "Ella ùn continuà à esse ellu".

18 "È vultarà u so visu daretu à i costi è hà da capisce in molti".

I custieri custieri si capiscenu di riferimentu à e coste di Turchia (Asia Minori). Grecia è l'Italia (Roma). Versu u 199/8 aC Antiocu attaccò a Cilicia (Turchia Sud-Est) è poi Lycia (Turchia Sud-Ovest). Dopu Tracia (Grecia) hà seguitu quarchi anni dopu. Hà pigliatu ancu assai isule di l'Egeu in questu tempu. Allora tra apprussimatamente 192-188 attaccò Roma, è i so alliati di Pergamon è Rodi.

"È un cumandante duverà fà smarisce u reprocu da ellu stessu, allora chì u so riprocu ùn serà micca. Ellu fece vultà annantu à quellu. 19 È avarà daretu à a so faccia daretu à e furtezze di a so propria terra, è certamenti si stuccerà è caderà, è ùn serà micca truvatu. "

Hè stata aduprata cum'è un generale rumanu, Lucius Scipio Asiaticu "un cumandante", hà rimessu à ellu stessu u scontru scunfintendu Antiochia III in Magnesia versu u 190 a.C. Allora u generale Rumanu hà vultatu "u so visu di ritornu à e fortezze di a so propria terra", attaccannu i Rumani. Eppuru, hè statu subitu scunfittu da Scipiu Africanu è uccisu da u so propiu populu.

Daniel 11: 20

20 "È ci vole à stà in a so pusizioni quellu chì face passà un exactor per u splendore regnu, è in pochi ghjorni serà rota, ma micca in còllera nè in guerra.

Dopu un longu regnu Antiocu III murìu è "À a so pusizione", u so figliolu Seleucus IV Filopateru hà tenutu postu cum'è u so successore.

Per pagà una indemnizazione romana, Seleucus IV hà urdinatu à u so cumandante Heliodoru pè ottene soldi da u tempiu di Ghjerusalemme, u "Exactor per passà à traversu u regnu splendidu"  (vede 2 Maccabelli 3: 1-40).

Seleucu IV hà rignatu solu 12 anni "Uni pochi di ghjorni" paragunatu cù u regnu di 37 anni di u so babbu. Heliodorus hà avvelenatu Seleucu chì hè mortu "Micca in còllera o in guerra".

Re di u Nordu: Seleucu IV

Ghjudea duminata da u rè di u nordu

 

Daniel 11: 21-35

21 "È ci vole à stà in a so pusizioni quellu chì si deve esse disprezzatu, è ùn certamente ùn li mettenu micca a dignità di [u regnu]; è iddu veramenti entre durante una libertà di cura è di tene u [regnu] per mezu di liscia. "

U prossimu rè di u nordu si chjamava Antiochiu IV Epifani. 1 Maccabees 1:10 (Bona Notizia Traduzzione) piglia a storia "U regnu malignu Antiochus Epiphanes, figliolu di u rè Antiochus u Terzu di Siria, era un discendente di unu di i generali di Alessandru. Antioco Epiphanes era statu un ostaghju in Roma prima di diventà rè di Siria ... " . Pigliò u nome di "Epifani" chì significa "illustru" ma si hà chjamatu u "Epimanes" chì significa "u pazzu". U tronu duverebbe andà à Demetriu Soter, u figliolu di Seleucu IV, ma invece Antiocu IV hà pigliatu u tronu. Fù u fratellu di Seleucu IV. "Ùn certamente ùn ci metterà nantu à ellu a dignità di u regnu", invece hà flatatu u rè di Pergamonu è dopu piglia u tronu cù l'aiutu di u rè di Pergamonu.[xvii]

 

"22 E riguardu à e braccia di l'inundazione, saranu inundate per ellu, è saranu stracciati; cum'è dinò u Leader di [u] pattu. "

Ptolomeu VI Filometru, u novu re di u sud, poi attaccà l'Imperu Seleucide è u novu rè di u nordu Antiochiu IV Epifani, ma l'armata inundante hè respinta è romputa.

Antiocu hà ancu dipusitu Onias III, u sacerdote ghjudeu, chì hè prubabilmente chjamatu u "Capu di u pattu".

Re di u Sud: Ptolomeu VI

Re di u Nordu: Antiocu IV

Ghjudea duminata da u rè di u sudu

"23 E per via di a so allianza cun ellu, ellu continuerà ingannà è veramente vene è diventerà putente per mezu di una piccula nazione. "

Ghjiseppu spiega chì intantu in Ghjuda ci era una lotta di u putere chì Onias [III] hà pigliatu u Sacerdottu in quellu mumentu. Eppuru, un gruppu, i figlioli di Tobias, "una piccula nazione ", si alliavanu cù Antiocu. [xviii]

Ghjiseppu cuntinueghja à cuntà chì "Avà hè accadutu, dopu à dui anni, ... chì u rè hè ghjuntu à Ghjerusalemme, è, pretendendu a pace, hà avutu u pussessu di a cità per tradimentu; à quale tempu ùn risparmiò tantu quelli chì l'ammettevanu in ellu, da ricchezza di i ricchi chì stavanu à u tempiu "[xix]. Iè, hà purtatu ingannu, è cunquistò a Ghjerusalemme à causa di "Piccula nazione" di ebrei traditori.

"24 Durante a liberazione di cura, ancu in u grassu di u distrittu ghjuridicu hà da entrerà è in realtà fà ciò chì i babbi è i babbi di i so babbi ùn anu micca fattu. U piattu è u bottu è i beni si scorri trà elli; è contru i lochi fortificati schemarà i so schemi, ma solu finu à un tempu ".

Josephus dice ancu "; ma, guidatu da a so avidità inclinazione (perch'ellu hà vistu quì ci era una grande quantità d'oru, è parechji ornamenti chì ci sò stati dedicati di un grande valore), è per spruvà a so ricchezza, s'inviu di rompe u liga chì avia fattu. Dunque lasciò u tempiu nudu, è pigliò i candelieri d'oru, è l'altare d'oru [incensu], è a mesa [di pane di shew], è l'altare [di l'incensu]; è ùn si astene micca mancu di i veli, chì eranu fatti di lino fino è scarlet. L'hà ancu sbulicatu di i so tesori secreti, è ùn hà lasciatu nunda; è à mezu à sti ghjudei eru in gran lamentu, perch'ellu li hà proibitu di offre quelli sacrifici cutidiani chì i soli offrenu à Diu, secondu a lege. " [xx]

Senza cura per e cunsequenze Antiochiu IV hà urdinatu u svuamentu di u Tempiu ebraicu di i so tesori. Questa era qualcosa "i babbi è i babbi di i babbi [ùn avianu micca fattu]malgradu a catturare di Ghjerusalemme da una quantità di re di u sud in occasioni passate. Inoltre, à pruibisce i sacrifici di ogni ghjornu in u Tempiu, andava più di tuttu ciò chì i so temeri avianu fattu.

25 "È pruvucarà u so putere è u so core contru à u rè di u sudu cun una grande forza militare; è u rè di u sudu, per a so parte, s'inciterà per a guerra cun una forza militare immensamente grande è putente. È ùn fermarà micca, perchè scriveranu contra ellu. 26 È quelli chì manghjanu a so delicatessia purtàranu a so rottura. "

Dopu vultatu in casa è ripartitu l'affari di u so regnu, 2 Maccabees 5: 1 cuntrama chì Antiochiu poi cuntinuò à montà una seconda invasione di l'Eggittu, u rè di u sudu.[xxi] L'armata d'Antiochus inundò in Egittu.

"E in quantu à a so forza militare, serà inundatu,

In Pelusium, in Egittu, e forze di Ptolemeu si evaporavanu prima d'Antiochus.

è chì parechji saranu sicuramente tombu.

Eppuru, quandu Antiucu hà intesu raporti di cumbattimentu à Ghjerusalemme, pensò chì Ghjudea era in rivolta (2 Maccabees 5: 5-6, 11). Dunque, abbandunò l'Eggittu è vultò in Ghjudea, tomandu parechji ghjudei cum'è era venutu è sacchighjava u tempiu. (2 Maccabelli 5: 11-14).

Era questu macellu da quale "Judas Maccabeus, cù novi altri, sò stati chjappati à u desertu" chì hà iniziatu a rivolta di i Maccabees (2 Maccabees 5:27).

27 "E in quantu à questi dui re, i so cori saranu inclinati à fà ciò chì hè male, è à una tavola una bugia hè ciò chì fermanu di parlà. Ma nunda hà da riesce, perchè [u] finale hè dighjà per u tempu numinatu.

Questa apparsu per riferisce à l'accordu trà Antiochus IV è Ptolemeu VI, dopu chì Ptolemeu VI hè statu scunfittu à Memfis in a prima parte di a guerra trà elli. Antiochiu si riprisenta cum'è u prutettore di u ghjovanu Ptolemeu VI contr'à Cleopatra II è Ptolemeu VIII è spera chì si ne vanu à cumbatte. Eppuru, i dui Tolomei facenu a pace è per quessa Antiochus face una seconda invasione cumu arregistrata in 2 Maccabees 5: 1. Vede Danielu 11:25 sopra. In questu accordu i dui rè eranu duplicate, è cusì ùn hà micca successu, perchè a fine di a lotta trà u rè di u sudu è u rè di u nord hè per più tardi, "A fine hè ancu per u tempu numinatu".[xxii]

28 "È vultarà in a so terra cun una quantità maiò di beni, è u so core serà contru à u santu allianza. È agirà in modu efficace è certamenti torna in a so terra.

Questa pare una sintesi di l'avvenimenti descritti in più detail in i versi seguenti, 30b, è 31-35.

29 "À u mumentu designatu, tornerà, è ellu hà da vultà in contru u sudu; ma ùn pruverà à esse l'ultimu u listessu cum'è a prima. 30 È certamenti ci viderà contr'à ellu i navi di Kitʹtim, è ellu hà da esse smaritu.

Sembra chì sta discussione in più u sicondu attaccu di Antiochiu IV, u rè di u nordu contru Ptolemeu VI, u rè di u sudu. Mentre era riesciutu contr'à Ptolemeu, ghjuntu à Alexandria cù sta occasione, i Rumani, "I navi di Kittim", ghjunse è a prigiò à rinunzià di Alexandria in Egittu.

"Da u senatu rumanu, Popilliu Laenas hà pigliatu à Antiocu una lettera chì li pruibisce di impegnà in guerra cù l'Eggittu. Quandu Antiocu avia dumandatu u tempu per cunsidereghja, l'emissariu hà cullatu un cercolu in a sabbia intornu à Antiochus è dumandò à dà a so risposta prima di scappà u circondu. Antiochiu sottumessu à e dumande di resistenza di Roma seria di dichjarà a guerra à Roma ". [xxiii]

"30bÈ hà da vultà in daretu è urlà i denunzii contru u pattu santu è agirà effittivamenti; è averà da vultà è cuncederà quelli chì lascianu u santu allianza. 31 E ci saranu arme chì si fermaranu, procedendu da ellu; è in realtà prufananu u santuariu, a furtezza, è caccià a custante

  • .

    "E certamente ci metteranu in piazza u disgustosu chì sta causendu desolazione."

    Ghjiseppu conta ciò chì segue in e so Guerrie di i Ghjudei, Libru I, Capitulu 1, para 2, "Avà Antiochus ùn era micca soddisfattatu nè cù a so imprevista di piglià a cità, nè cù u so pinnulinu, nè cù a grande tumbera chì avia fattu quì; ma suttu, cù e so passioni viulenti, è ricurdendu ciò chì avia subitu durante l'assediu, hà obligatu i Ghjudei à dissolve i leggi di u so paese, è à tene i so picciotti micca circoncisi, è à sacrificà a carne di porcine nantu à l'altare ". Ghjuseppu, Guerri di i Ghjudei, Libru I, Capitulu 1, para 1 ci dice ancu chì "Ellu [Antiochus IV] hà spulatu u tempiu è fermatu a pratica custante di offre un sacrificiu cutidianu di expiazione per trè anni è sei mesi."

    32 "E quelli chì agiscenu gattivamente contru à u pattu [di]], ellu hà da guidà in apostazia per mezu di parolle liche. Ma in quantu à e persone chì cunnosci u so Diu, prevaleranu è agiscenu in modu efficace. "

    Sti versi identificanu dui gruppi, unu agisce in gattivu rispettu contra l ‟allianza (Mosaico), è simile à Antiochus. U gruppu gattivu includia Ghjaseppu Sacerdote (dopu Onias), chì hà intruduttu i Ghjudei in u modu di vita greca. Vede 2 Maccabelli 4: 10-15.[xxiv]  1 Maccabees 1: 11-15 riassume questu in a manera seguenti: " In quelli ghjorni certi renegati sò surtiti da Israele è ingannatu parechji, dicendu: "Andemu di fà un pattu cù i pagani intornu à noi, perchè da quandu avemu apartu da elli parechji disastri ci anu falatu". 12 Sta pruposta li piacia, 13 è alcuni di i persone andavanu ansiosamente versu u rè, chì li hà permessu di osservà l'ordinanze di i pagani. 14 Allora anu custruitu un gymnasium in Ghjerusalemme, secondu a custumazione di Gentile, 15 è cacciatu i marcati di a circoncisione, è abbandunò u santu allianza. Anu unitu cù i pagani è si vendonu per fà u male. "

     Opposti à questu "agisce in gattivu rispettu contra l'allianza" eranu altri preti, Mattatias è i so cinque figlioli, unu di elli era Ghjuda Maccabeu. Sò risuscitati in ribellione è dopu à tanti di l'avvenimenti descritti sopra, eranu finalmente capaci di prevale.

     33 E in quantu à quelli chì anu una idea di u populu, daranu una comprensione à i tanti. È certamenti saranu fatti per sbattulà per spada è da a fiamma, da catturità è per saccheghji, per [qualchi] ghjorni.

    Judas è una grande parte di u so esercitu sò stati ammazzati da a spada (1 Maccabees 9: 17-18).

    Jonathan, un altru figliolu, era ancu tombu cù mille omi. U capimachja principale di Antiochus incendiò Ghjerusalemme (1 Maccabees 1: 29-31, 2 Maccabees 7).

    34 Ma quandu si sò fatte à stumble sarà aiutatu cun un pocu aiutu; è assai certamenti si uniscenu à elli per mezu di liscia.

    Judas è i so fratelli parechji volte scunfittu eserciti assai più grande mandati contru à elli cù l'aiutu di un picculu numeru.

     35 È unipochi di quelli chì anu sappiutu saranu fatti per stuccà, per fà un travagliu di raffinazione perchè è fà una purificazione è fà un blanchimentu, finu à u tempu di [u] finale; perchè hè ancora per u tempu numinatu.

    A famiglia di Mattathias servì cum'è sacerdoti è maestri per parechje generazioni finu à a fine di l'era hasmoneana cù Aristobulus chì hè statu uccisu da Erodu.[xxv]

    Pausa in l'azzioni di i rè di u nordu è di i rè di u sudu chì affettanu u pòpulu ebraicu.

    Ghjudea guidata da a Dinastia Hasmoneana ebraica, semi-autonoma sottu u rè di u nordu

    "Perchè hè ancora per l'ora numinata."

    U periodu dopu à ste battaglie trà u rè di u nordu è u rè di u sud era quellu di una relativa pace cù i Ghjudei anu un regnu semi-autonomeu postu chì nisun successore di sti rè era abbastanza forte per esercità influenza o cuntrullà a Ghjudea. Questa hè stata da circa 140 aC à 110 aC, à quandu l'Imperu Seleucide s'hè disintegratu (u rè di u nordu). Stu periodu di a storia ebraica hè chjamatu a Dinastia Hasmonea. Hè cascatu versu u 40 nanzu à Cristu - in u 37 nanzu à Cristu à Erode u Grande Idumeanu chì hà fattu di a Ghjudea un statu cliente rumanu. Roma era diventata u novu rè di u nordu assorbendu i resti di l'Imperu Seleucide in u 63 nanzu à Cristu.

    Finu à avà, avemu vistu prominenza data da Xerxes, Alessandru Magnu, i Seleucidi, i Ptolomei, Antiochiu IV Epifani è i Maccabees. A pezza finale di u puzzle, finu à l'arrivu di u Messia è a distruzzione finali di u sistema ebreu, hà bisognu à esse sbulicati.

     

    Daniel 11: 36-39

    U cunflittu trà u rè di u sud è u rè di u nord si rinnova cun «u rè».

    36 "È u rè farà veramente secondu a so vuluntà, è si esaltarà è s'amplificarà sopra à ogni dio; è contr'à u Diu di i dii parlerà cose meravigliose. È certamenti pruvarà successu finu à chì [a] denunzia serà ghjunta; perchè a cosa decisu deve esse fatta. 37 E à u Diu di i so babbi ùn darà micca cunsiderazione; è à u desideriu di e donne è à tutti l'altri dii ellu ùn renderà micca cunsiderazione, ma sopra à tutti si magnificerà. 38 Ma à u diu di e fortezza, in a so pusizione darà gloria; è à un diu chì i so babbi ùn sapianu micca chì darà gloria per l'oru è per mezu di l'argentu è di e petre preziose è per mezu di e cose desiderate. 39 È agirà in modu efficace contru i fortificatori più fortificati, inseme cun un diu straneru. Quellu chì li hà datu un ricunniscenza, abbundarà di gloria, è li fessi veramente regnà trà parechji; è [u] terrenu s'apparterà per un prezzu.

    Hè interessante chì sta sezione apre cù "U rè" senza specificà s'ellu hè re di u nordu o rè di u sudu. In fatti, basatu nantu à u versu 40, ùn hè nè rè di u nordu nè re di u sudu, cum'ellu si unisce à u rè di u sudu contru à u rè di u nordu. Questu avaristi indicatu ch'ellu hè un rè di Ghjudea. L'unicu re di qualsiasi nota è assai impurtante in relazione à l'arrivata di u Messia è chì affetta a Ghjudea hè Erodu u Grande, è hà pigliatu u cuntrollu di a Ghjudea versu u 40 a.C.

    U rè (Erode u Grande)

    "E u rè hà da fà veramente secondu a so vuluntà "

    U quantu putente di questu rè hè ancu dimustratu da sta frasa. Pochi re sò abbastanza putenti per fà esattamente ciò chì volenu. In a successione di re in questa profezia, l'unichi altri re chì anu avutu stu putere eranu Alessandru Magnu (Daniel 11: 3) chì "Guvernerà cun grande duminiu è facenu secondu a so vuluntà" , è Antiochia u Grande (III) da Daniel 11:16, nantu à quale dice "è quellu chì và contru à ellu farà secondu u so vuluntà, è ùn ci sarà nimu stà davanti à ellu ". Ancu Antifocu IV Epifani, chì hà purtatu prublemi in Ghjudea, ùn avia micca stu numeru di putere, cum'è dimustratu da a resistenza in corso di i Maccabei. Questu aghjunghjenu pisu à identificà Erode u Grande cum'è "u rè".

    “È ellu esalterà è ingrandisce sopra à ogni dio; è contr'à u Diu di i dii parlerà cose meravigliose "

    Ghjiseppu ricorda chì Erodu hè statu fattu guvernatore di Galilea à 15 anni di età da Antipater.[xxvi] U contu cuntinua à descriverà cumu hà pigliatu rapidamente l'uppurtunità di avanzà da ellu stessu.[xxvii] Hà prestu una reputazione di esse un omu viulente è audaccu.[xxviii]

    Cumu hà parlatu cose meravigliose contr'à u Diu di i dii?

    Isaia 9: 6-7 preditu "Dunque ci hè statu un zitellu chì ci hè natu, ci hè statu datu un figliolu, è a regula principesa vene à esse nantu à a so spalla. È u so nome serà chjamatu Wonder Counselor, Ddiu Mighty, Babbu eternu, Principe di Paci. À l'abbundanza di regula principesa è à a pace ùn ci sarà fine,”. Iè, Erode hà parlatu contr'à u Diu di i dii [Ghjesù Cristu, Diu di i putenti, sopra i dii di i nazioni.] Cumu hà urdinatu à i so suldati à uccidintà u zitellu Ghjesù. (Vedi Matteu 2: 1-18).

    Cum'è un pensamentu laterale, l'attu di l'assassiniu di zitelli innocenti hè ancu cunsideratu cum'è unu di i crimini più affannosi chì un pò commette. Questa hè particularmente cusì chì prublema a nostra cuscenza data da Diu, è fà un tale attu hè di cuntrastà à quella cuscenza data da Diu è Ghjesù i nostri creatori.

    "Ogni dio" prubabilmente si riferisce à altri guvernatori è dirigenti, (putenti) chì si rializò sopra. Frà altri cose, hà numitu ancu u so cugnatu Aristobulu cum'è sacerdote, è micca assai dopu, l'avia assassinatu. [xxix]

    Ghjudea guvernata da u rè, chì serve u novu rè di u nordu Roma

    "È certamenti pruvarà successu finu à chì [a] denuncia serà ghjunta; perchè a cosa decisu deve esse fatta. "

    In quale modu Erode "Pruvà successu finu à chì a denunzia [di a nazione ebraica] hè finita." Hà dimustratu successu in u fattu chì i so discendenti guvernonu parti di a nazione ebraica finu à vicinu à a so distruzzione in u 70 CE. Erodu Antipas, chì hà messu a morte Ghjuvanni Battista, Erodu Agrippa I, chì hà uccisu Ghjacumu è incarceratu Petru, mentre Erodu Agrippa II mandò l'apostulu Paulu in catene in Roma, micca assai prima chì i Ebrei si ribellessinu contr'à i Rumani, purtendu distruzzione.

    37 "È à u Diu di i so babbi ùn darà nunda; è à u desideriu di e donne è à tutti l'altri dii ellu ùn renderà micca cunsiderazione, ma sopra à tutti si ingranderà. "

    A Bibbia usa spessu a frasa "U Diu di i vostri babbi" per riferisce à u Diu d'Abràhamu, Isaccu è Ghjacobbu (per esempiu, vede Esodu 3:15). Erode u Grande ùn era micca un Ghjudeu, anzi era un Idumeu, ma per via di i matrimonii misti trà l'Edomiti è i Ghjudei, l'Idumei eranu spessu cunsiderati cum'è Ghjudei, soprattuttu quandu diventavanu proseliti. Era u figliolu di l'Antipateru Edomita. Ghjiseppu u chjamò mezu ebreu.[xxx]

    Ancu Edomites discendenu da Esaù, u fratellu di Ghjacobbu, è dunque u Diu di Abraham è Isaac, duverebbe ancu esse u so Diu. Inoltre, secondu Ghjiseppu, Erodu si identificava cum'ellu un Ebreu quandu s'indirizzò à i Ghjudei.[xxxi] In fatti, alcuni di i so seguitori ebbrei u vedenu cum'è u Messia. Cume tali Erodu duverebbe avè cunsideratu à u Diu di i so babbi, u Diu di Abraham, ma invece hà introduttu l'adorazione di César.

    U desideriu ardente di ogni donna ebraica era di ripiglià u Messia, però, cum'è vedemu quì sottu, ùn hà fattu nunda di cura di questi desideri, quandu uccise tutti i picciotti in Betlemme in un tentativu di uccidì à Ghjesù. Ellu ùn hà ancu pagatu nisuna ricunniscenza à alcun altru "diu", perchè assassinava à qualcunu chì ellu vede cum'è una minaccia potenziale.

    38 "Ma à u diu di e fortezza, in a so pusizione darà gloria; è à un diu chì i so babbi ùn sapianu micca chì darà gloria per l'oru è per mezu di l'argentu è di e petre preziose è per mezu di e cose desiderate ".

    Erodu hà datu sottumissione solu à u putere mundiale rumanu, u militariu, cum'è di ferru "Dio di fortezze". Hà datu gloria prima à Juliu Cèsar, poi à Antoniu, poi à Antoniu è Cleopatra VII, dopu à Augustu (Octaviu), per mezu di a delegazioni cù rigali caru. Custruì Caesarea cum'è un magnificu portu di nome in onore di César, è riconstruì più tardi Samaria è u numeru Sebaste (Sebastos equivalente à Augustu). [xxxii]

    I so babbi ùn anu ancu micca cunnisciutu stu diu, a putenza Mundiale Rumana cum'ellu era diventatu pocu solu a putenza mundiale.

     39 "È agirà in modu efficace contru i fortificatori più fortificati, inseme cun un diu straneru. Quellu chì li hà datu un ricunniscenza, abbundarà di gloria, è li fessi veramente regnà trà parechji; è [u] fondu sparteà per un prezzu ".

    Ghjiseppu ricorda chì dopu à César detti Erodu una altra pruvincia à guvernà, Erode hà stallatu statue di Cesare per venerate in diversi posti fortificati è hà custruitu un numeru di cità chjamate Cesarea. [xxxiii] In questu hà datu "quellu chì li hà datu ricunniscenza ... abbundà di gloria ".

    U bastimentu u più forte di a terra di Ghjudea era u monte di u Tempiu. Erodu hà agitu effittivamente contru, ricustruendu lu, è, à u stessu tempu, cunvertisce in una fortezza per i so propri scopi. Infatti, custruì una forte citadella à u latu nordu di u Tempiu, affacciandu ellu, chì ellu hà intesu chjamà a Torre d'Antonia (dopu à Mark Antony). [xxxiv]

    Ghjiseppu ci cunta ancu di un avvenimentu pocu dopu chì Erode hà assassinatu a so moglia Mariamne, chì "Alexandra hà allughjatu in questu tempu in Ghjerusalemme; è da esse infurmatu in quale cundizione era Erodu, s'hè avvucatu per ottene u pussessu di i posti fortificati chì eranu intornu à a cità, chì eranu dui, unu chì appartene à a cità stessa, l'altru appartenente à u tempiu; è quelli chì li puderanu chjappà in e so mani avianu a nazione sana sottu u so putere, perchè senza u cumandamentu ùn era pussibule offre i so sacrifici; " [xxxv]

    Daniel 11: 40-43

    40 "E in u tempu di u [fin] u rè di u sudu s'impegnarà cun ellu in una spinta, è contr'à ellu, u rè di u nordu, assaltarà cù carru è cù cavallieri è cù parechji navi; è certamente entre in i terreni è inundà è passerà.

    re di u sudu: Cleopatra VII d'Eggittu cù Marcu Antoniu

    re di u nordu: Augustu (Octaviu) di Roma

    Ghjudea guvernata da u rè di u nordu (Roma)

    "È in u tempu di a fine", mette questi avvenimenti vicinu à l'ora di a fine di u populu ebbreu, a pupulazione di Daniel. Per questu, truvamu paralleli simili in a Guerra Actiana, induve Antoniu era fortemente influenzatu da Cleopatra VII d'Eggittu (in u settimu annu di u guvernu di Erode nantu à Ghjudea). A prima spinta in questa guerra hè stata fatta da u rè di u sudu, chì era sustinutu in questu momentu "Impegnà cun ellu" da Erodu u Grande chì dava a pruvisione.[xxxvi] L'infanteria solitamente decide e battaglie, ma questu era sfarente per chì e forze di Augusto Cèsar furianu arruinate è prevale da a so marina, chì vincì a grande lotta navale d'Actium fora di a costa di Grecia. Antoniu hè statu uccisu à luttà cù a so marina, piuttostu ch'è in terra da Cleopatra VII secondu Plutarch.[xxxvii]

    41 "Hà da solu entra in a terra di a Decurazione, è ci saranu parechji [terri] chì saranu fannati per sticcà. Ma sò quessi chì esceranu da a so manu, Eʹdom è Moʹab è a parte principale di i figlioli d'Ammon ".

    Augustus poi seguitò Antoniu in Egittu ma per terra attraversu a Siria è a Ghjudea, induva «Erode l'hà ricevutu cù divertimenti reale è ricchi " facendu a pace cù Augustu cambiando astuttu. [xxxviii]

    Mentre Augustus andava subitu in Egittu, Augustus hà mandatu alcuni di i so omi sottu Aelius Gallus, chì eranu uniti da alcuni di l'omi di Erodu contr'à Edom, Moab, è Ammon (zona intornu à Amman, in Giordania), ma questu falliu. [xxxix]

    42 "E iddu continuarà à tirà a so manu contru à i terri; è in quantu à a terra egiziana, ùn pruvarà micca fughje. "

    Più tardi cume a battaglia continuò vicinu à Alessandria, a marina d'Antoniu u abbandunò è si unì à a flotta d'Augustu. A so cavalleria hà ancu abbandunatu à u latu di Augustu. Infatti, i tanti navi è tanti carri è cavalieri, permettenu à u rè di u nordu, Augustus di superà Marcu Antoniu, chì si suicidò.[xl] Augusto avia avà l'Eggittu. No tantu tempu, rinunciò a terra à Erodu chì Cleopatra avia pigliatu da Erodu.

    43 "È hà da guvernà veramente i tesori ammucciati di l'oru è l'argentu è sopra tutte e cose desiderate di l'Eggittu. È i Libyy · ans è l'E · thi · oʹpi · ans seranu à i so passi. "

    Cleopatra VII hà ammintatu u so tesoru in monumenti vicinu à u tempiu di Isis, chì Augustus hà acquistatu u cuntrollu. [xli]

    I Libbi è l'Etiopi eranu ora à a misericordia d'Augustu è 11 anni dopu hà mandatu Cornelius Balbus per catturà a Libia è quelli di u sudu è di u suduvestu di l'Eggittu.[xlii]

    Augustus hà dinù procede à dà parechje pruvince intornu à Ghjudea à u cuntrollu di Erodu.

    U cuntu di Daniel poi ritorna à "u rè", Erode.

     

    Daniel 11: 44-45

    44 "Ma ci saranu raporti chì u disturberu, fora di u tramontu è fora di u nordu, è ellu certamente surterà in una grande rabbia per annientà è devota assai à a distruzzione.

    U rè (Erode u Grande)

    Ghjudea guvernata da u rè di u nordu (Roma)

    U cuntu di Matteu 2: 1 ci dice chì "Dopu à Ghjesù era natu in Betlemme di Ghjudea in i tempi di u rè di Erode, fighjate astrologi da parte orientale ghjunse à Ghjerusalemme". Iè, i raporti chì anu disturbatu assai Erodu u Grande surtianu da a sunatura da u livante (induve l'urologi sò urigginati).

    Matteu 2:16 cuntinua "Allora Erodu, videndu chì era statu mandatu da l'astrologi, hè cascatu in un grande furore è hà mandatu è hà pigliatu tutti i picciotti in Betlemme è in tutti i so distretti, alluntanati, da dui anni di età è meno." Iè, Erodu u Grande hà surtitu in una grande rabbia per annicà è devoti assai à a distruzzione. Matteu 2: 17-18 cuntinua "Allora si cumpirì ciò chì hè statu parlatu per mezu di u prufeta Ieremia, dicendu: 'Una voce hè stata intesa in Ramah, chiancennu è assai rimore; era Rachel chì chianciava per i so figlioli è ùn era dispiacita à piglià cunfortu, perchè ùn anu più ". Questa cumplimentu ancu di a prufezia di Daniel hà da dà una ragione per l'inclusione di stu cuntu in u libru di Matteu.

    À u listessu tempu, possibbilmente solu 2 anni o menu prima, i raporti chì anu disturbatu assai Erodu sò ghjunti ancu da u nordu. Era suggerimenti da un altru di i so figlioli (Antipater) chì dui di i so figlioli di Mariamne si cunserìanu contru à ellu. Sò stati pruvati in Roma, ma acquittatu. Tuttavia, questu ùn era micca prima chì Erodu hà cunsideratu avè uccisu.[xliii]

    Ci hè una serie di altri incidenti chì cunfirmanu a tendenza di Erodu à a grande rabbia. Ghjaseppu registra in Antichità di i Ghjudei, Libru XVII, Capitulu 6, Para 3-4, chì hà brusgiatu a morti un certu Matias è i so cumpagni chì avianu tombu è rottu l'Aquila Rumana chì Erode avia postu nantu à u Tempiu.

    45 È piantarà i so tendini palatini trà u [mare] è a muntagna santa di a Decurazione; è duverà vene tuttu u modu finu à a so fine, è ùn ci serà micca aiutu per ellu.

    Erodu hà custruitu dui palazzi "Tende palatiali" in Ghjerusalemme. Unu in u Muru Nordu-Occidentale di a Città Alta di Ghjerusalemme à a culletta di u punente. Questu era una residenza principale. Era ancu direttamente à l'ouest di u Tempiu "trà u grandi mari”[U Mediterraniu] è "U monte santu di a Decurazione" [U Tempiu]. Erode avia ancu un altru palazzu-furtezza un pocu à sudu di sta residenza principale, longu à u muru uccidentale, in a zona cunnisciuta oghje cum'è u Quartiere Armenianu, dunque avendu «Tendas".

    Erodu hà mortu una disgraziata morte di una afflicta malattia per a quale ùn ci era cura. Hè ancu pruvatu di suicidà. Certamente, ci era "Nisun aiutu per ellu".[xliv]

    Daniel 12: 1-7

    Daniel 12: 1 cuntinua sta prufezia dendu a ragione è u focus di perchè era inclusu, per indicà à u Messia è a fine di u sistema di e cose ebbree.

    U Gran Prince: Ghjesù è "Tutte e cose finiscinu"

    Ghjudea guvernata da u rè di u nordu (Roma)

     "1È à quellu tempu Michele s'alluntarà, u gran principe, chì ferma in nome di i figlioli di u vostru populu. "

    In a sequenza di l'avvenimenti cum'è noi l'avemu tracciatu per mezu di Daniel 11, significa chì cum'è Matteu capituli 1 è 2 mostra, Ghjesù u Messia "u gran principe ", "Michael, chì hè cum'è Diu?" stà ghjuntu in questu momentu. Ghjesù hè natu in l'ultimi o dui anni di a vita è di a regula di u rè Erodu u Grande. Si stava à guardà per "i figlioli di a vostra pupulazione {Danielu] qualchi 30 anni dopu, quand'ellu era battizatu in Ghjordanu da Ghjuvanni Battista [in u 29 AD] (Matteu 3: 13-17).

    "E ci sarà certamenti una stonda di angoscia cum'è quella ùn hè stata fatta micca da quandu hè ghjunta una nazione finu à quellu mumentu"

    Ghjesù hà avvistatu i so discìpuli nantu à u tempu venutu di angoscia. Matteu 24:15, Marcu 13:14, è Luca 21:20 registranu u so avvertimentu.

    Matteu 24:15 dice e parolle di Ghjesù, "Dunque, quandu capite a cosa disgustosa chì provoca a desolazione, cum'è parlatu da u prufeta Daniel, stendu in un locu santu, (lasciate chì u lettore usa discernimentu), allora quelli in Ghjudea cumincianu à fughje à a muntagna."

    Marcu 13:14 ricordi "Eppuru, quandu fighjate a cosa disgustosa chì provoca a desolazione, stendu induve ùn duverebbe, (lasciate chì u lettore usa discernimentu), allora quelli in Ghjudea cumincianu à fughje à a muntagna".

    Luca 21:20 ci dice "Inoltre, quandu vedi Ghjerusalemme circundatu d'armate accampate, allora sapete chì a desolatrice d'ella hà avvicinata. Allora lascia quelli chì in Ghjudea fughjenu à e muntagne è lasciate quelli chì si trovani in mezu à ella [Ghjerusalemme] è lasciate chì quelli in i paesi di paese ùn entranu in ella. "

    Certi liganu Daniel 11: 31-32 à sta profezia di Ghjesù, in ogni modu, in u cuntestu cuntinuu di Daniel 11, è chì Daniel 12 a cuntinua (i capituli moderni sò una imposizione artificiale), hè assai più raghjone di ligà a profezia di Ghjesù cù Daniel. 12: 1b chì hà indicatu un tempu di angosce assai peggiu chì qualchissia altru per affettà a nazione ghjudeia finu à quellu tempu. Ghjesù hà ancu indicatu un tali tempu di angoscia è tribulazione ùn avarì mai più a nazione ebraica (Matteu 24:21).

    Ùn pudemu micca lascià rimarcà a impressione similitudine trà Daniel 12: 1b è Matteu 24:21.

    Daniel 12:           "E ci sarà certamenti una stonda di angoscia cum'è quella ùn hè stata fatta micca da quandu hè ghjunta una nazione finu à quellu mumentu"

    Matti 24:      "Per allora ci sarà una grande angustia / tribulazione cumu ùn hè micca accaduta da u mondu cumincianu finu à avà"

    Guerra di i Ghjudei di Ghjiseppu, Fin di u Libru II, Libru III - Libru VII detalla sta volta di angoscia chì avarì a nazione ebraica, peor di più chè ogni angoscia chì li vense prima, ancu presa in contu di a distruzzione di Ghjerusalemme da Nebuchisnezzar è a regula d'Antiochus IV.

    "E à quellu tempu a vostra ghjente scapparà, tutti quelli chì si trovanu scritti in u libru".

    I Ghjudei chì anu accettatu Ghjesù cum'è u Messia è avvirtenu i so avvirtimenti nantu à a distruzzione imminenti, anu scappatu veramente cù a so vita. Eusebio scrive «Ma a ghjente di a chjesa di Ghjerusalemme era stata cumandata da una rivelazione, garantita à l'omi appruvati quì prima di a guerra, di lascià a cità è di stà in una certa cità di Perea chjamata Pella. È quandu quelli chì cridianu in Cristu eranu ghjunti da Ghjerusalemme, allora, cum'è se a cità reale di i Ghjudei è tutta a terra di a Ghjudea fussinu interamente privi d'omi santi, u ghjudiziu di Diu finì per supranà quelli chì avianu fattu tali scandalizazioni contru Cristu è i so apòstuli, è distruttu tutalmente quella generazione d'omi impii ". [xlv]

    Quelli lettori cristiani chì anu adupratu u discernimentu quandu anu lettu e parolle di Ghjesù, sò sopravvissuti.

    "2 È parechji di quelli chì dormenu in a polvere di a terra si svegliate, questi à a vita eterna è quelli à a vergogna è à u disprezzu eternu. "

    Ghjesù hà fattu 3 risurrezzione, Ghjesù stessu hè risuscitatu è l'Apostuli hà risuscitatu altri 2, è u racontu di Matteu 27: 52-53 chì puderia indicà risurrezzione à u mumentu di a morte di Ghjesù.

    "3 È quelli chì anu sappiutu brillanu cum'è a luminosità di l'estensione, è quelli chì aghjunghjenu i tanti à a ghjustizia, cum'è e stelle in u tempu indefinitu, ancu per sempre "

    In u cuntestu di a capiscitura di a profezia di Daniel 11, è Daniel 12: 1-2, quelli chì anu insight è brillanu cum'è a luminosità di l'amparità trà a generazione gattiva di ebrei, seranu quelli ebrei chì accettavanu Ghjesù cum'è u Messia è diventatu cristiani.

    "6 ... Quantu sarà di finisce ste cose meravigliose?  7 … Serà per un tempu numinatu, ori numinati è mezzo."

    U termine ebraicu traduttu "Maravigliu" porta u significatu d'esse straordinariu, duru à capì, o di u trattamentu di Diu cun u so pòpulu, o di l'attu di Diu di ghjudiziu è di redenzione.[xlvi]

    Quantu durau u giudiziu di i Ghjudei? Da u ritiratu di i Rumani di Ghjerusalemme à a caduta è a distruzzione era un periudu di trè anni è mezzo.

    "È appena ci sarà statu un finitu di u trattu di u putere di u populu santu à pezzi, tutte e cose ghjunghjeranu à a so fine. "

    A devastazione di Galilea, è di Ghjudea di Vespasian è dopu di u figliolu Titu, culminandendu in a distruzzione di Ghjerusalemme, cù u Tempiu senza avè una petra lasciata su una petra, finì a nazione ebraica cum'è nazione. Da tandu ùn eranu più una nazione distinta, è cù tutti i registri genealogichi perduti cù a distruzzione di u Tempiu, nimu ùn pudia pruvà chì eranu Ebrei, o di quale tribù venenu, nè diveru puderà dichjarà ch'elli eranu. u Messia. Iè, a sgaginazione di u putere di u populu santu [a nazione di Israele] hè stata finale è hà purtatu sta profezia à a so cumpleta è a parte finale di a rializazione.

    Daniel 12: 9-13

    "9 È ellu [l'ànghjulu] cuntinuò à dì: Vai, Daniel, perchè e parolle sò fatte secrete è sigillate finu à l'ora di a fine.

    Sti parolli sò stati sigillati finu à u tempu di a fine di a nazione ebraica. Solu dunque Ghjesù hà avvistatu i ebrei di u primu seculu chì a parte finale di a cumpletta di a profezia di Daniela avia da vene è chì si cumpiendu di a so generazione. Sta generazione hà duratu solu altri 33-37 anni prima di a so distruzzione trà u 66 d.C è u 70 d.C.

    "10 Parechji saranu puliti è sbiancati è raffinate. E i gattivi certamenti agiscenu gattivamente, è nimu i gattivi capiscenu micca, ma quelli chì anu una capiscitura capisceranu. "

    Parechji Ghjudei di core ghjusti sò diventati cristiani, pulendusi per u battesimu in acqua è u pentimentu di e so vie manere, è cercandu di esse cristiani. Sò stati ancu raffinati da a persecuzione. Tuttavia, a maggior parte di i Ghjudei, in particulare i capi religiosi cum'è i Farisei è i Saducei agiscenu male, uccidendu u Messia è perseguitendu i so discepuli. Ùn anu mancu capitu l'importanza di l'avvertimenti di Ghjesù di a distruzzione è di u cumplimentu finale di a profezia di Daniels chì avia da vene nantu ad elli. Tuttavia, quelli chì avianu una visione, quelli chì usavanu u discernimentu, anu ascoltatu l'avvertimentu di Ghjesù è fughjenu da a Ghjudea è da Ghjerusalemme appena ch'elli anu pussutu una volta chì anu vistu l'armate romane pagane è e so insegne di i so dii, chì stavanu in u Tempiu induve ùn duverebbe micca, in u 66CE è quandu l'armata rumana si ritirò per qualchì mutivu scunnisciutu, aduprò l'occasione di scappà.

    "11 È da u mumentu chì a funzione constante hè stata eliminata è ci hè stata una pusazione di u disgustante chì hà pruvucatu a disolazione, ci sarà mille duecentove novanta ghjorni. "

    U significatu previstu di stu passaghju ùn hè micca chjaru cumpletu. Tuttavia, a funzione custante parerebbe riferisce à i sacrifici di ogni ghjornu à u Tempiu. Quessi sò cessate in u tempiu di Erodu intornu à u 5th Aostu, u 70 d.C. [xlvii] quandu u sacerdoziu hà mancatu abbastanza di l'omi per offre. Questa hè basata nantu à Ghjiseppu, Guerrie di i Ghjudei, Libru 6, Capitulu 2, (94) chì afferma "[Titus] hè statu infurmatu quellu ghjornu chì era u 17th ghjornu di Panemus[xlviii] (Tammuz), u sacrifiziu chjamatu "U Sacrificiu quotidianu" avia fallutu, è ùn era micca statu offerto à Diu perchè l’omu l'offriava. " A cosa disgustante chì provoca a desolazione, capita cum'è l'armate rumane è i so "dii", e so insigne legione, si sò stati statu in i recinti di u Tempiu pochi anni prima in una data allora tra u 13th È 23rd Nuvembre 66, d.C.[xlix]

    1,290 ghjorni da 5th U 70 d'aostu, vi purtariate u 15th U ferraghju, u 74 d.C. Ùn si sà esattamente quandu l'assediu di Masada hà cuminciatu è finitu, ma e munite datate in u 73 dC anu truvatu. Ma i setti rumani anu raramentu duratu un paru di mesi. 45 giorni avaristi probabbilmente u divaggiu currettu (trà 1290 è 1335) per u seige. A data data da Ghjiseppu, Guerrie di i Ghjudei, Libru VII, Capitulu 9, (401) hè u 15th ghjornu di Xanthicus (Nisan) chì era u 31 marzu 74 d.C. in u Calendariu Ebreu.[l]

    Mentre i calendarii chì aghju utilizatu sò diffirenti, (Tire, allora ebraicu), pare una grande coincidenza chì u divagiu era di 1,335 ghjorni trà 5th Aostu, u 70 d.C. è 31st U 74 di marzu d.C., à a caduta di l'ultima resistenza di a rivolta ebraica è di a fine efficace di l'ostilità.

    "12 Felice hè quellu chì aspetta è chì arriva à u mille centu trentacinque ghjorni! "

    Certamente, qualsiasi ebrei chì anu sopravvutu à a fine di i 1,335 ghjorni puderianu esse felici per sopravvive à tutta a morte è a distruzione, ma in particulare, eranu quelli che mantengenu questi avvenimenti in aspettazione, i cristiani chì avarianu statu in u megliu postu per esse felice.

    "13 E in quantu à voi stessu, andate versu a fine; è ti riposerete, ma fermerà u vostru tantu à a fine di i ghjorni. "

    In quantu à Daniel, hè stata incuraghjita à cuntinuà à vive, versu u [tempu di u] finale[li], [u tempu di a ghjudiziazione di u sistema ebraicu], ma li sò stati detti chì riposarabbe [dorme à a morte] prima di quellu tempu.

    Ma, l'ultimu incoragamentu chì li hè datu, era chì si faria [risurrezzione] per riceve a so eredità, a so ricumpenza [u so moltu], micca à l'ora di a fine [di u sistema ebraicu cum'è nazione] ma à u a fine di i ghjurnati, chì avarianu ancu più in u futuru.

    (Ultimu ghjornu: vedi Ghjuvanni 6: 39-40,44,54, Ghjuvanni 11:24, Ghjuvanni 12:48)

    (Giudiziu Ghjurnata: vedi Matteu 10:15, Matteo 11: 22-24, Matteo 12:36, 2 Petru 2: 9, 2 Petru 3: 7, 1 Ghjuvanni 4:17, Giuda 6)

    In u 70 d.C.,[lii] cù i Rumani sottu Titu chì distrugge Ghjudea è Ghjerusalemme "tutte e cose anu da vene a so fine ".

    Ghjudea è Galilea distrutte da u rè di u nordu (Roma) sottu Vespasianu è u figliolu Titu

     

    In u futuru, u pòpulu santu di Diu saria quelli veri cristiani, chì venenu sia di sfondi giudei è di gentili.

     

    Sommatu di a prufezia di Daniels

     

    Libru di Daniel Re di u Sud Re di u Nordu Ghjudea rignata da Altri
    11: 1-2 Persia 4 altri rè persi per affettà a Nazione ebraica

    Xerxes hè u 4 °

    11: 3-4 Grecia Lisandru Magnu,

    4 Generale

    11:5 Ptolemeu I [Egittu] Seleucu I [Seleucidu] Re di u Sud
    11:6 Ptolemeu II Antiocu II Re di u Sud
    11: 7-9 Ptolomeu III Seleucu II Re di u Sud
    11: 10-12 Ptolomeu IV Seleucu III,

    Antiocu III

    Re di u Sud
    11: 13-19 Ptolomeu IV,

    Ptolemeu V

    Antiocu III Re di u Nordu
    11:20 Ptolemeu V Seleucu IV Re di u Nordu
    11: 21-35 Ptolemeu VI Antiochu IV Re di u Nordu L'ascesa di i Maccabei
    Dinastia Hasmoneana Ghjudeia Era di i Maccabelli

    (Semiautonomu sottu u rè di u nordu)

    11: 36-39 Erodu, (sottu u rè di u Nordu) u rè: Erodu u Grande
    11: 40-43 Cléopâtre VII,

    (Marcu Antoniu)

    Augusto [Roma] Erodu, (sottu u rè di u Nordu) Regnu di u Sud assorbitu da u Rè di u Nordu
    11: 44-45 Erodu, (sottu u rè di u Nordu) u rè: Erodu u Grande
    12: 1-3 Re di u Nordu (Roma) U Gran Principe: Ghjesù,

    I Ghjudei chì sò diventati cristiani salvati

    12:1, 6-7, 12:9-12 Vespasianu, è figliolu Titu Re di u Nordu (Roma) La fine di a nazione ebraica,

    Cunclusione di a prufezia.

    12:13 Fino di i Ghjorni,

    L'ultimu ghjornu,

    U ghjornu di u ghjudizio

     

     

    Da vede:

    [I] https://en.wikipedia.org/wiki/Nabonidus_Chronicle  A cronaca di Nabonidus registra "U saccheghju di Cyrus di Ecbatana, a capitale di Astyages, hè registratu in u sestu annu di u regnu di Nabonidus. ... Una altra campagna di Cyrus hè arregistrata in u nonu annu, raprisentendu forse u so attaccu à Lidia è a cattura di Sardi. " Cumu si capisce chì Babilonia hè cascata in u 17th annu di Nabonidu, chì mette Cyrus cum'è Rè di a Persia almenu 12 anni prima di a so scunfitta di Babilonia. Ghjunse à u tronu di a Persia intornu à 7 anni prima d'attaccà Astyages, chì era u rè di i Media. Trè anni dopu hà scunfittu cum'ellu hè statu scrittu in a cronaca di Nabondius. In totale circa 22 anni prima di a caduta di Babilonia.

    Secondu Cyropaedia di Xenophon, dopu trenta dui anni di relativa stabilità, Astyages perde u sustegnu di i so nobili durante a guerra contr'à Cyrus, chì Xenophon capisce cum'è u nipote di Astyages. Questu hà purtatu à a fundazione di l'imperu persianu da Cyrus. (vede Xenophon, 431 BCE-350? BCE in Cyropaedia: L'educazione di Cyrus - via Project Gutenberg.)

    [Ii] https://www.livius.org/articles/place/behistun/  Per a cunferma chì Darius u Grande riesce à Bardiya / Gaumata / Smerdis vede l'inscription di Behistun induve Darius [I] documenta a so crescita à u putere.

    [Iii] https://files.romanroadsstatic.com/materials/herodotus.pdf

    [Iv] L'ANABASIS DI ALEXANDER, traduzzione di Arrian u Nicomedianu, Capitulu XIV, http://www.gutenberg.org/files/46976/46976-h/46976-h.htm, per avè infurmazione nantu à Arrian vede https://www.livius.org/sources/content/arrian/

    [V] L'Opere Complete di Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 8, para 5. P.728 pdf

    [vi] Un esame di u capitulu 7 di Daniel hè fora di scopu in quantu à stu articulu.

    [vii] Un esame di u capitulu 8 di Daniel hè fora di scopu in quantu à stu articulu.

    [viii] https://www.britannica.com/biography/Seleucus-I-Nicator Sicondu l'Enciclopedia Britannica, Seleucu serviu à Ptolemeu per qualchì annu cum'è generale di Ptolomeu prima di piglià u cuntrollu di Babilonia è di rivelazione di 4 versioni spulpati chì cumpone a Profezia di a Bibbia. Seleucu fu datu Siria da Cassandru è Lisimacu quand'elli scontranu Antigonu, ma invece, Ptolemeu averebbe occupatu a Siria meridionale, è Seleucu cedeu questu à Ptolemeu, dimostrando cusì Ptolomeu, u rè più forte. Seleucu hè statu dopu assassinat da un figliolu di Ptolomeu.

    [ix] https://www.britannica.com/biography/Ptolemy-II-Philadelphus «Ptolomeu hà purtatu a fine à a guerra cù l'Imperu Seleucide sposendu a so figliola, Berenice - dotata di una dota enorme - à u so nemicu Antiochu II. A magnitudine di stu colpu maestru puliticu pò esse misurata da u fattu chì Antioco, prima di maritassi cù a principessa tolemaica, duvia licenziare a so ex moglie, Laodice ".

    [x] https://www.britannica.com/biography/Ptolemy-III-Euergetes «Ptolomeu hà invaditu Coele Siria, per vindicà l'assassiniu di a so surella, a veduva di u rè seleleuciu Antiochu II. A marina di Ptolomeu, forse aiutata da ribelli in e cità, hà avanzatu contr'à e forze di Seleucu II finu à a Tracia, attraversu l'Hellespont, è hà ancu catturatu alcune isule à u largu di a costa di l'Asia Minore ma sò state verificate c. 245. Intantu, Ptolomeu, cù l'armata, penetrò in a Mesopotamia, ghjunghjendu almenu à Seleucia annantu à u Tigris, vicinu à Babilonia. Sicondu fonti classiche hè statu ubligatu à piantà a so avanzata per via di prublemi domestichi. A caristia è un bassu Nilu, è ancu l'allianza ostile trà Macedonia, Siria Seleucida è Rodi, eranu forse ragioni addiziunali. A guerra in Asia Minore è l'Egeu s'intensificheghjanu quandu a Lega Acheea, una di e cunfederazioni greche, s'alliede à l'Egittu, mentre Seleucu II hà assicuratu dui alliati in a regione di u Mar Neru. Ptolomeu hè statu cacciatu fora di Mesopotamia è di una parte di u Siria di u Nordu in u 242-241, è l'annu dopu a pace hè stata finalmente rializata ".

    [xi] https://www.livius.org/sources/content/mesopotamian-chronicles-content/bchp-11-invasion-of-ptolemy-iii-chronicle/, In particulare, a citazione da un 6th Monacu di u seculu Cosmas Indicopleustes "Gran Re Tolomeu, figliolu di u Rè Tolomeu [II Filadelfu] è di a Regina Arsinoe, i Dii Fratelli è Sorelle, i figlioli di u Rè Tolomeu [I Soter] è di a Regina Berenice i dei Salvatori, discendente da u latu paternu di Eracle u figliolu di Zeus, nantu à a materna di Dionisiu u figliolu di Zeus, dopu avè ereditatu da u babbu u regnu d'Egittu è di Libia è di Siria è di Fenicia è di Cipru è di Licia è di Caria è di l'isule Cicladi, hà guidatu una campagna in Asia cù l'infanteria è cavalleria è flotta è elefanti trogloditi è etiopi, chì ellu è u babbu sò stati i primi à caccighjà da queste terre è, purtendu li in Egittu, per adattassi à u serviziu militare.

    Essendu diventatu maestru di tuttu u paese di stu latu di l'Eufrate è di Cilicia è Panfilia è Ionia è l'Ellespont è a Tracia è di tutte e forze è elefanti indiani in queste terre, è avè sottumessu tutti i principi in e (varie) regioni, attraversò u fiume Eufrate è dopu avè sottumessu à sè Mesopotamia è Babilonia è Sousiana è Persis è Media è tuttu u restu di a terra finu à Bactria è dopu avè cercatu tutte e cose di u tempiu chì eranu state purtate da l'Egittu da i Persiani è dopu avè purtatu li vultonu cù u restu di u tesoru da e (varie) regioni chì hà mandatu e so forze in Egittu attraversu i canali chì eranu stati scavati ". Citatu da [[Bagnall, Derow 1981, N ° 26.]

    [xii] https://www.livius.org/articles/person/seleucus-ii-callinicus/  Vede l'annu 242/241 aC

    [xiii] Guerre di i Ghjudei, da Josephus Book 12.3.3 p745 di pdf "Ma dopu, quandu Antiochu hà sottumessu quelle cità di Celesyria chì Scopas avia acquistatu in u so pussessu, è a Samaria cun elli, i Ghjudei, per ellu stessu, andonu da ellu , u ricevutu in a cità [Ghjerusalemme], è dava abbundanza di pruvista à tuttu u so esercitu è ​​à i so elefanti, è l'assistia prontu quandu assediava a guarnigione chì era in a citadella di Ghjerusalemme "

    [xiv] Jerome -

    [xv] Guerrie di i Ghjudei, di Ghjiseppu, Libru 12.6.1 pg.747 di pdf "DUPO l'Antiochus hà fattu amicizia è ligame cù Ptolemeu, è li dò a so figliola Cleopatra à a moglia, è cedeu à lui Celesyria, è Samaria, è Ghjudea , e Fenicia, per via di dote. E dopu a divisione di l'imposti trà i dui re, tutti i principali omi fecenu l'impositu di i so diversi paesi, è recullendu a somma chì era stata stabilita per elli, pagonu listessa per i [dui] re. A stu mumentu i Samaritani eranu in una situazione fiuriente, è sò assai addulurati i Ghjudei, tagliendu parte di a so terra, è purtendu schiavi. "

    [xvi] https://www.livius.org/articles/person/antiochus-iii-the-great/ Vede l'Annu 200BC.

    [xvii] https://www.livius.org/articles/person/antiochus-iv-epiphanes/

    [xviii] Le Guerre di l'Ebrei, di Ghjiseppu, Libru I, Capitulu 1, paragrafu 1. pg. 9 versione pdf

    [xix] L'Antichità di i Ghjudei, di Ghjiseppu, Libru 12, Capitulu 5, Para 4, pg.754 versione pdf

    [xx] L'Antichità di i Ghjudei, di Ghjiseppu, Libru 12, Capitulu 5, Para 4, pg.754 versione pdf

    [xxi] https://www.biblegateway.com/passage/?search=2+Maccabees+5&version=NRSV "Circa stu tempu Antiochus hà fattu a so seconda invasione in Egittu ".

    [xxii] https://www.livius.org/articles/concept/syrian-war-6/ in particulare i manifestazioni di u 170-168 a.C.

    [xxiii] https://www.livius.org/articles/person/antiochus-iv-epiphanes/ Vede u 168 à.C. https://www.britannica.com/biography/Antiochus-IV-Epiphanes#ref19253 paragrafu 3

    [xxiv] "Quandu u rè assentì è Ghjacumu[d] ghjunse à l'uffiziu, subitu hà trascinatu i so compatrioti à u modu di vita grecu. 11 Hà apartatu i cuncessioni reale esistenti à i Ghjudei, assicurati à traversu Ghjuvanni, u babbu di Eupolulu, chì hà pigliatu a missione di stabilisce amicizia è alleanza cù i Rumani; è hà distruttu i modi legali di vive è hà introduttu novi costumi contrari à a lege. 12 Hà pigliatu piacè à stabilisce un gymnasium ghjustu sottu à a citadella, è hà indu u più nobile di i giovani à purtassi u cappellu grecu. 13 Ci hè statu un tali estremu di ellenizzazione è l'aumentu di l'adopzione di manere straniere à causa di a gattività superante di Ghjacumu, chì era unghiusu è micca vera[e] sacerdote, 14 chì i sacerdoti ùn fussinu più intesi di u serviziu à l’altare. Despretendu u santuariu è trascuratendu i sacrifici, anu pronta à participà à u prucessu illegale in l'arena di lotta dopu à u segnu per a caccia di discusione, 15 disprezzanu l'onori apprezzati da i so antenati è mettendu u più altu valore nantu à e forme greche di prestigiu. " 

    [xxv] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XV, Capitulu 3, para 3.

    [xxvi] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XIV, Capitulu 2, (158).

    [xxvii] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XIV, Capitulu 2, (159-160).

    [xxviii] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XIV, Capitulu 2, (165).

    [xxix] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XV, Capitulu 5, (5)

    [xxx] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XV, Capitulu 15, (2) "È un Idumeanu, ie un mezzo Ebreu"

    [xxxi] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XV, Capitulu 11, (1)

    [xxxii] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XV, Capitulu 8, (5)

    [xxxiii] Ghjiseppu, Guerrie di i Ghjudei, Libru I, Capitulu 21 paragrafu 2,4

    [xxxiv] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XV, Capitulu 11, (4-7)

    [xxxv] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XV, Capitulu 7, (7-8)

    [xxxvi] Plutarcu, Vita d'Antoniu, Capitulu 61 http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:2008.01.0007:chapter=61&highlight=herod

    [xxxvii] Plutarcu, Vita d'Antoniu, Capitulu 62.1 http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A2008.01.0007%3Achapter%3D62%3Asection%3D1

    [xxxviii] Ghjiseppu, Guerri di i Ghjudei, Libru I, Capitulu 20 (3)

    [xxxix] Storia Universale Antica Vol XIII, p 498 è Plinio, Strabo, Dio Cassius citatu in Prideaux Connections Vol II. pp605 in avanti.

    [xl] Plutarcu, Vita d'Antoniu, Capitulu 76 http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A2008.01.0007%3Achapter%3D76

    [xli] Plutarcu, Vita d'Antoniu, Capitulu 78.3  http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A2008.01.0007%3Achapter%3D78%3Asection%3D3

    [xlii] https://en.wikipedia.org/wiki/Lucius_Cornelius_Balbus_(proconsul)#cite_note-4

    [xliii] Ghjiseppu, A Guerra di i Ghjudei, Libru I, Capitulu 23 Paragrafu 2

    [xliv] Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XVII, capitulu 6, para 5 - Capitulu 8, para 1 https://www.ccel.org/j/josephus/works/ant-17.htm

    [xlv] https://www.newadvent.org/fathers/250103.htm Eusebio, Storia della Chiesa, Libru III, Capitulu 5, para 3.

    [xlvi] https://biblehub.com/hebrew/6382.htm

    [xlvii] https://www.livius.org/articles/concept/roman-jewish-wars/roman-jewish-wars-5/  per i prublemi cù cuncede datazioni esatti per stu periodu di tempu. Aghju pigliatu a data di Tire quì.

    [xlviii] Panemus hè un mese macedone - luna di ghjugnu (calendariu lunare), equivalente à u Tammuz ebreu, u primu mese d'estate, u quartu mese, da quì à ghjugnu è in lugliu secondu u principiu esattu di Nisan - sia di marzu sia d'aprile.

    [xlix] https://www.livius.org/articles/concept/roman-jewish-wars/roman-jewish-wars-5/  per i prublemi cù cuncede datazioni esatti per stu periodu di tempu.

    [l] https://www.livius.org/articles/concept/roman-jewish-wars/roman-jewish-wars-5/  per i prublemi cù cuncede datazioni esatti per stu periodu di tempu. Aghju pigliatu a data di i Ghjudei quì.

    [li] Vede Danielu 11:40 per a stessa formulazione

    [lii] In alternativa, 74 dC. Cù a caduta di Masada è e rimesse finali di u statu ebreu.

    Tadua

    Articuli da Tadua.
      9
      0
      Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x