A Storia di Noè (Genesi 5: 3 - Genesi 6: 9a)

L'ascendenza di Noè da Adamu (Ghjenesi 5: 3 - Ghjenesi 5:32)

U cuntenutu di sta storia di Noè include a traccia da Adam finu à Noè, a nascita di i so trè figlioli, è u sviluppu di a gattivezza in u mondu pre-alluvione.

Ghjenesi 5: 25-27 dà a storia di Metusela. In tuttu, hà campatu 969 anni u più longu di qualsiasi vita data in a Bibbia. Da u calculu di l'anni da a nascita à a nascita (di Lamech, Noè, è l'età di Noè quandu u diluviu hè ghjuntu) indicherebbe chì Methuselah hè mortu u listessu annu chì hè ghjuntu u diluviu. Ch'ellu sia mortu in u diluviu o nanzu à l'annu prima di l'iniziu di u Dilluviu, ùn avemu nisuna prova.

Ci hè da nutà quì chì u testu masureticu annantu à u quale si basanu a maiò parte di e traduzioni differe di a Septuaginta Greca (LXX) è di u Pentateuccu Samaritanu. Ci sò differenze in l'età quandu sò diventati per a prima volta babbu è differenze in l'anni finu à a so morte dopu avè avutu u primu figliolu. Tuttavia, l'età à a morte hè listessa per tutti l'8 in guasi tutti i casi. E differenze sò per Lamech sia in LXX sia in SP è in Methuselah per u SP. (Questi articuli utilizanu i dati da a Bibbia NWT (Riferimentu) di a Revisione 1984, basatu annantu à u testu Masoretic.)

U testu masoreticu o u testu LXX sò più propensi à esse currutti in quantu à u testu è l'età di i Patriarchi Ante-Diluviani? A logica suggerisce chì seria u LXX. U LXX inizialmente averia avutu una distribuzione estremamente limitata in i so primi tempi, (principalmente Alessandria), versu a mità di 3rd Seculu BCE c.250BCE, mentre chì à quellu tempu u testu ebraicu chì diventerà dopu u testu masoreticu era largamente distribuitu in u mondu ebreu. Saria dunque assai più difficiule d'introduce errori in u Testu Ebraicu.

A durata di vita data in i testi LXX è Masoretic hè assai più longa di quella chì simu abituati oghje cum'è l'anni in cui sò diventati babbi. Tipicamente, u LXX aghjusta 100 anni à questi anni è riduce l'anni dopu à diventà babbu di 100 anni. Tuttavia, significa chì l'età di i morti chì sò in centinaia d'anni sò sbagliati, è ci hè una prova extra-biblica di a sterpa da Adam à Noè?

 

Patriarca didáctica Masoreticu (MT) LXX LXX inglese lifespan
    Primu Figliolu Sin'à a morte Primu Figliolu Sin'à a morte  
Adam Genesis 5: 3-5 130 800 230 700 930
Seth Genesis 5: 6-8 105 807 205 707 912
enosh Genesis 5: 9-11 90 815 190 715 905
Canaan Genesis 5: 12-14 70 840 170 740 910
Mahalalel Genesis 5: 15-17 65 830 165 730 895
Jared Genesis 5: 18-20 162 800 162 800 962
Enoch Genesis 5: 21-23 65 300 165 200 365
Matusalemme Genesis 5: 25-27 187 782 187 782 969
Lamech Genesis 5: 25-27 182 595 188 565 777 (L 753)
Noè Genesis 5: 32 500 100 + 350 500 100 + 350 600 à Inundazione

 

Sembra chì ci sò alcune tracce di longevità in tempi antichi in altre civiltà. U Manuale di a Bibbia New Ungers dice chì "Sicondu u Prisma Weld-Blundell, ottu rè antediluviani regnavanu nantu à e cità mesopotamiche inferiori di Eridu, Badtibira, Larak, Sippar è Shuruppak; è u periodu di a so regula cumbinata hà totalizatu 241,200 anni (u regnu più cortu hè 18,600 anni, u più longu 43,200). Berossu, un prete babilonese (III seculu a.C.), elenca dece nomi in tuttu (invece di ottu) è esagera ancu di più a durata di u so regnu. Altre nazioni anu ancu tradizioni di longevità primordiale ".[I] [Ii]

U mondu diventa più gattivu (Genesi 6: 1-8)

Genesi 6: 1-9 registra cume i figlioli spirituali di u veru Diu anu cuminciatu à rimarcà e figliole di l'omi è anu pigliatu parechje moglie per se stessi. (Ghjenesi 6: 2 in u LXX hà "angeli" invece di "figlioli".) Questu hà purtatu à a nascita di ibridi, chjamati Nephilim, chì hè in ebraicu per "i falanti", o "quelli chì facenu chì l'altri falanu" basatu nantu à a so radica "naphal", chì significa "falà". A concordanza di Strong a traduce cum'è "Giganti".

Hè in questu tempu a Bibbia dice chì Diu hà decisu di limità a vita di l'omu à 120 anni (Genesi 6: 3). Hè interessante di nutà chì malgradu i prugressi di a medicina moderna in a crescita di l'aspettativa media di vita, quelle persone chì campanu oltre i 100 anni sò ancu pochi. Sicondu u Guinness Book of World Records, "A persona più vechja chì abbia mai campatu è a persona più vechja di sempre (femina) era Jeanne Louise Calment (Natu u 21 ferraghju 1875) da Arles, Francia mortu à l'età di 122 anni è 164 ghjorni. "[Iii]. A persona anziana vivente hè "Kane tanaka (Giappone, n. 2 di ghjennaghju 1903) hè a persona più vechja chì vive attualmente è a più vechja persona chì vive (femina) à l'età matura di 117 anni è 41 ghjorni (verificata u 12 ferraghju 2020) ".[Iv] Questu sembra verificà chì u limitu praticu di a vita in anni per l'omu sia 120 anni, in accordu cù Genesi 6: 3 scrittu almenu 3,500 anni fà da Mosè, è avia compilatu da registri storichi trasmessi da ellu da u tempu di Noè .

A gattivezza chì hè divintata rampante hà fattu chì Diu dicessi ch'ellu stirà quella generazione gattiva da a faccia di a terra, eccettu Noè chì hà trovu favore à l'ochji di Diu (Genesi 6: 8).

Ghjenesi 6: 9a - Colofonu, "toledot", Storia Famiglia[V]

U Colofonu di Genesi 6: 9 afferma simpliciamente, "Questa hè a Storia di Noè" è custituisce a terza sezione di Genesi. Omette quandu hè statu scrittu.

U Scrittore o Proprietariu: "Di Noè". U pruprietariu o scrittore di sta sezione era Noè.

A descrizzione: "Eccu a storia".

quandu: Omessu.

 

 

[I] https://www.pdfdrive.com/the-new-ungers-bible-handbook-d194692723.html

[Ii] https://oi.uchicago.edu/sites/oi.uchicago.edu/files/uploads/shared/docs/as11.pdf  pdf pagina 81, libru pagina 65

[Iii] https://www.guinnessworldrecords.com/news/2020/10/the-worlds-oldest-people-and-their-secrets-to-a-long-life-632895

[Iv] Ci sò stati rivendicazioni da alcuni di esse in i so anni 130 +, ma questi ovviamente ùn eranu micca pussibili da verificà.

[V] https://en.wikipedia.org/wiki/Colophon_(publishing)  https://en.wikipedia.org/wiki/Jerusalem_Colophon

Tadua

Articuli da Tadua.
    5
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x