Ghjehova Diu hà creatu a vita. Hà ancu creatu a morte.

Avà, se vogliu sapè ciò chì hè a vita, ciò chì a vita raprisenta, ùn hà micca sensu andà prima à quellu chì l'hà creata? Listessu pò esse dettu per a morte. Se vogliu sapè ciò chì hè a morte, in chì consiste, a fonte definitiva per questa informazione ùn seria micca quella chì l'ha creata?

Se cercassi qualchì parolla in u dizziunariu chì discrivi una cosa o un prucessu è truvessi varie definizioni, a definizione di a persona chì hà creatu quella cosa o hà istituitu quellu prucessu ùn serà probabilmente micca a definizione più precisa?

Ùn serà micca un attu di hubris, di estrema fiertà, di mette a vostra definizione sopra à quella di u creatore? Lasciatemi illustrà cusì: Diciamu chì ci hè un omu chì hè ateu. Postu ch'ellu ùn crede micca in l'esistenza di Diu, a so visione di a vita è di a morte sò esistenziali. Per questu omu, a vita hè solu ciò chì sperimentemu avà. A vita hè cuscenza, essendu cuscenti di noi stessi è di u nostru circondu. A morte hè l'assenza di vita, l'assenza di cuscenza. A morte hè semplice inesistenza. Avà ghjunghjemu à u ghjornu di a morte di questu omu. Si trova in lettu murendu. Sà prestu chì hà da rispirà u so ultimu soffiu è sculiscerà in l'oblit. Ellu cesserà di esse. Questa hè a so ferma cridenza. Quellu mumentu ghjunghje. U so mondu diventa neru. Dopu, in u mumentu prossimu, tuttu hè lume. Apre i so ochji è capisce ch'ellu hè sempre vivu ma in un novu postu, in un corpu ghjovanu sanu. Ci hè chì a morte ùn hè micca esattamente ciò chì pensava chì era.

Avà in questu scenariu, se qualcunu avia da andà à quellu omu è dilli chì era sempre mortu, ch'ellu era mortu prima ch'ellu era risuscitatu, è chì avà ch'ellu hè statu risuscitatu, hè sempre cunsideratu mortu, ma chì hà a pussibilità di campà, pensate ch'ellu puderia esse un pocu più suscettibile à accettà una definizione differente di vita è di morte di quellu chì avia prima?

Vidite, à l'ochji di Diu, chì l'ateu era digià mortu ancu prima di more è avà ch'ellu hè statu risuscitatu, hè sempre mortu. Puderete dì: "Ma questu ùn hà micca sensu per mè". Puderete dì di voi stessu: "Sò vivu. Ùn sò micca mortu ". Ma dinò, site messu a vostra definizione sopra à quella di Diu? Arricurdatevi, Diu? Quellu chì hà creatu a vita è quellu chì hà causatu a morte?

Dicu questu perchè e persone anu idee assai forti nantu à ciò chì hè a vita è ciò chì hè a morte è imponenu queste idee à a so lettura di e Scritture. Quandu voi è io impunimu un'idea à u nostru studiu di e Scritture, ci impegnemu in ciò chì si chjama eisegesi. Leghjimu e nostre nuzione in a Bibbia. Eisegesi hè a ragione per chì ci sò migliaia di religioni cristiane tutte cù idee diverse. Usanu tutti a stessa Bibbia, ma trovanu un modu per fà cumparisce per sustene e so credenze particulari. Ùn femu micca què.

In Genesi 2: 7 avemu lettu nantu à a creazione di a vita umana.

«Signore Diu hà furmatu l'omu da a polvera di a terra, è hà rispiratu in e so nare u soffiu di vita; è l'omu hè diventatu un'anima viva ". (Bibbia Mundiale Inglese)

Stu primu umanu era vivu da u puntu di vista di Diu - ci hè un puntu di vista più impurtante di quellu? Era vivu perchè era fattu à l'imaghjina di Diu, era senza peccatu, è da zitellu di Diu averia ereditatu a vita eterna da u Babbu.

Tandu Ghjehova Diu hà dettu à l'omu a morte.

«... ma ùn duvete manghjà da l'arburu di a cunniscenza di u bè è di u male; perchè u ghjornu chì ne manghjate, morirete sicuramente ". (Genesi 2:17 Bibbia di Studiu Berean)

Avà fermate un minutu è pensate à què. Adam sapia chì era un ghjornu. Era un periodu di bughjura seguitatu da un periodu di luce. Avà quandu Adam hà manghjatu u fruttu, hè mortu in quellu ghjornu di 24 ore? A Bibbia dice chì hà campatu per più di 900 anni. Allora, Diu stava mentendu? Benintesa micca. L'unicu modu per pudè fà stu travagliu hè di capisce chì a nostra definizione di moriri è morte ùn hè micca a stessa cosa di Diu.

Puderete avè intesu a spressione "mortu chì cammina" chì era aduprata per i criminali cundannati chì eranu stati cundannati à a pena di morte. Significava chì da l'ochji di u statu, st'omi eranu dighjà morti. U prucessu chì hà purtatu à a morte fisica d'Adam hà iniziatu u ghjornu chì hà piccatu. Era mortu da quellu ghjornu in avanti. Datu questu, seguita chì tutti i zitelli nati da Adamu è Eva sò nati in u listessu statu. Da u puntu di vista di Diu, eranu morti. Per dì una altra manera, da u puntu di vista di Diu, voi è noi simu morti.

Ma forse micca. Ghjesù ci dà speranza:

«In verità, in verità, a vi dicu, quellu chì sente a mo parolla è crede in quellu chì m'hà mandatu hà a vita eterna. Ùn vene micca in ghjudiziu, ma hè passatu da a morte à a vita ". (Ghjuvanni 5:24 Versione standard inglese)

Ùn pudete micca passà da a morte à a vita a menu chì ùn sia micca mortu per cumincià. Ma sì site mortu cum'è voi è capiscu a morte allora ùn pudete micca sente a parolla di Cristu nè crede in Ghjesù, perchè site mortu. Dunque, a morte chì ellu parla quì ùn hè micca a morte chì voi è capiscu cum'è morte, ma piuttostu a morte cume Diu vede a morte.

Avete un gattu o un cane? Se fate, sò sicuru chì amate u vostru animali domestici. Ma sapete ancu chì à un certu puntu, quellu amatu animale serà andatu per ùn vultà mai. Un ghjattu o un cane campanu da 10 à 15 anni è dopu cessanu di esse. Beh, prima di cunnosce à Diu, tu è eiu eramu in a listessa barca.

Ecclesiaste 3:19 leghje:

«Perchè ciò chì accade à i figlioli di l'omi accade ancu à l'animali; una cosa li tocca: cum'è unu more, cusì more l'altru. Di sicuru, tutti anu un respiru; l'omu ùn hà nisun vantaghju nantu à l'animali, perchè tuttu hè vanità ". (Nova Versione King James)

Questu ùn hè micca cume era destinatu à esse. Semu stati fatti à l'imaghjina di Diu, dunque duviamu esse diversi da l'animali. Duviamu andà à campà è ùn more mai. Per u scrittore di Ecclesiastu, tuttu hè vanità. Tuttavia, Diu hà mandatu u so figliolu per spiegalli esattamente cumu e cose ponu esse diverse.

Mentre a fede in Ghjesù hè a chjave per ottene a vita, ùn hè micca simplice cum'è quessa. Sò chì alcuni ci farianu crede chì, è se solu leghjite Ghjuvanni 5:24, pudete avè sta impressione. Tuttavia, Ghjuvanni ùn si fermò micca quì. Hà scrittu ancu ciò chì seguita per ghjunghje à a vita da a morte.

«Sapemu chì simu passati da a morte à a vita, perchè amemu i nostri fratelli. Quellu chì ùn ama stà in a morte ". (1 Ghjuvanni 3:14 BSB)

Diu hè amore è Ghjesù hè a fiura perfetta di Diu. S'è no passemu da a morte ereditata da Adam à a vita chì ereditemu da Diu per mezu di Ghjesù, duvemu ancu riflettà a maghjina di Diu di l'amore. Questu ùn hè micca fattu istantaneamente, ma gradualmente. Cum'è Paul hà dettu à l'Efesini: "... finu à chì tutti ghjunghjimu à l'unità di a fede, è di a cunniscenza di u Figliolu di Diu, à una persona matura, à a misura di a statura di a pienezza di Cristu ..." (Efesini 4 : 13 New English English Bible)

L'amore di cui parlemu quì hè l'amore sacrificatu per l'altri chì Ghjesù hà illustratu. Un amore chì mette l'interessi di l'altri sopra i nostri, chì cerca sempre ciò chì hè megliu per u nostru fratellu o surella.

Se mettimu fede in Ghjesù è praticemu l'amore di u nostru Babbu celeste, smettemu di esse morti in l'ochji di Diu è passemu à a vita. Avà parlemu di a vita vera.

Paul hà dettu à Timuteu cumu afferrà a vera vita:

"Dite li di travaglià bè, di esse ricchi in belle opere, di esse generosi, pronti à sparte, apprezzendu in modu sicuru una bella basa per l'avvene, affinchì possinu avè una ferma presa nantu à a vera vita." (1 Timuteu 6:18, 19 NWT)

lu Versione Inglese Contemporanea rende u versu 19 cum'è: "Questu pone una basa solida per l'avvene, cusì saperanu cumu hè a vera vita".

Se ci hè una vita vera, allora ci hè ancu una falsa. S'ellu ci hè una vera vita, allora ci hè ancu una falsa. A vita chì campemu senza Diu hè una vita falsa. Hè a vita di un gattu o di un cane; una vita chì finiscerà.

Cumu serà chì simu passati da a morte à a vita se credemu in Ghjesù è amemu i nostri cumpagni cristiani? Ùn simu micca sempre morti? Innò, ùn femu micca. Ci addurmintemu. Ghjesù ci hà amparatu questu quandu Làzaru hè mortu. Ellu disse chì Làzaru s'hè addurmintatu.

Li hà dettu: "Làzaru, u nostru amicu, hè andatu à ripusassi, ma sò in viaghju per sveglialu da u sonnu". (Ghjuvanni 11:11 NWT)

È hè esattamente ciò chì hà fattu. U rimette in vita. Fendu cusì, ci hà amparatu una preziosa lezzione ancu se u so discìpulu, Marta. Avemu lettu:

"Martha disse à Ghjesù:" Signore, se tu fussi statu quì, u mo fratellu ùn seria micca mortu. Ma ancu avà sò chì Diu vi darà tuttu ciò chì li dumandate ".

"U to fratellu risusciterà di novu", Ghjesù li disse.

Martha hà rispostu: "Sò chì risusciterà di novu in a risurrezzione di l'ultimu ghjornu".

Ghjesù li disse: «Sò a risurrezzione è a vita. Quellu chì crede in Me camparà, ancu s'ellu more. È tutti quelli chì campanu è credenu in Me ùn more mai. Credi què? ""
(Ghjuvanni 11: 21-26 BSB)

Perchè Ghjesù dice ch'ellu hè à tempu a risurrezzione è a vita? Ùn hè micca ridundanza? A vita di a risurrezzione ùn hè micca? No. A risurrezzione si sveglia da un statu di sonnu. Vita - avà parlemu di a definizione di Diu di a vita - a vita ùn more mai. Pudete esse risuscitatu à a vita, ma pudete ancu esse risuscitatu à morte.

Sapemu da ciò chì avemu ghjustu lettu chì, se mettimu fede in Ghjesù è amemu i nostri fratelli, passemu da a morte à a vita. Ma sì qualchissia hè risuscitatu chì ùn hà mai messu a fede in Ghjesù nè amà i so fratelli, ancu s'ellu hè statu svegliatu da a morte, si pò dì ch'ellu hè vivu?

Pò esse vivu da u vostru puntu di vista, o da u mo, ma sò vivu da u puntu di vista di Diu? Questa hè una distinzione assai impurtante. Hè a distinzione chì hà da fà cù a nostra salvezza. Ghjesù hà dettu à Martha chì "tutti quelli chì campanu è credenu in mè ùn more mai". Avà, Martha è Làzaru sò morti. Ma micca da u puntu di vista di Diu. Da u so puntu di vista, si sò addurmintati. Una persona chì dorme ùn hè micca morta. I cristiani di u primu seculu anu finalmente ottenutu questu.

Fighjate cumu Paul a dice quandu scrive à i Curinzi annantu à e varie apparenze di Ghjesù dopu a so risurrezzione:

"Dopu questu, hè apparsu à più di cinquecentu fratelli è surelle in listessu tempu, a maiò parte di i quali campanu sempre, ancu se alcuni sò stati addurmintati". (Primu Curinzî 15: 6 New Version Internaziunali)

À i cristiani, ùn eranu micca morti, eranu addurmintati solu.

Dunque, Ghjesù hè à tempu a risurrezzione è a vita perchè tutti quelli chì credenu in ellu ùn morenu micca veramente, ma solu s'addurmentanu è quandu li sveglia, ghjè per a vita eterna. Eccu ciò chì Ghjuvanni ci dice cum'è parte di a Rivelazione:

«Dopu aghju vistu i troni, è quelli chì pusavanu annantu à elli avianu avutu l'autorità di ghjudicà. È aghju vistu l'anime di quelli chì eranu stati decapitati per a so testimonianza di Ghjesù è per a parolla di Diu, è quelli chì ùn avianu micca aduratu a bestia o a so maghjina, è ùn avianu micca ricevutu a so marca nantu à a so fronte o e mani. È sò venuti à a vita è anu regnatu cun Cristu per mille anni. Questa hè a prima risurrezzione. Beati è santi sò quelli chì participanu à a prima risurrezzione! A seconda morte ùn hà micca putere nantu à elli, ma saranu preti di Diu è di Cristu, è regneranu cun ellu per mille anni ". (Revelazione 20: 4-6 BSB)

Quandu Ghjesù hà risuscitatu questi, hè una risurrezzione per a vita. A seconda morte ùn hà micca putere nantu à elli. Ùn ponu mai more. In u video precedente, [inserite carta] avemu discuttu u fattu chì ci sò dui tipi di morte in a Bibbia, dui tippi di vita in a Bibbia, è dui tipi di risurrezzione. A prima risurrezzione hè per a vita è quelli chì a sperimentanu ùn soffriranu mai a seconda morte. Tuttavia, a seconda risurrezzione hè diversa. Ùn hè micca à a vita, ma à u ghjudiziu è a seconda morte tene sempre u putere nantu à quelli risuscitati.

Se site familiarizatu cù u passaghju in Revelazione chì avemu appena lettu, puderete avè nutatu chì aghju lasciatu qualcosa fora. Hè una espressione di parentesi particularmente cuntruversa. Ghjustu prima chì Ghjuvanni dice: "Questa hè a prima risurrezzione", ci dice: "U restu di i morti ùn sò micca tornati à a vita finu à chì i mila anni ùn sianu compii".

Quandu parla di u restu di i morti, parla da u nostru puntu di vista o di Diu? Quandu parla di u ritornu à a vita, parla da u nostru puntu di vista o di Diu? E chì hè esattamente a basa per u ghjudiziu di quelli chì tornanu in a seconda risurrezzione?

Quessi sò dumande chì avemu da trattà u nostru prossimu video.

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    10
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x