Această săptămână lui Watchtower studiul se deschide cu gândul că este o mare onoare să fii trimis de Dumnezeu ca ambasador sau trimis pentru a ajuta oamenii să stabilească relații pașnice cu El. (w14 5/15 p. 8 alin. 1,2)
Au trecut peste zece ani de când am avut un articol care explică modul în care majoritatea covârșitoare a creștinilor de astăzi nu îndeplinesc rolul menționat în aceste paragrafe de început ale articolului nostru de studiu. 2 Cor. 5:20 vorbește despre creștinii care slujesc ca ambasadori în locul lui Hristos, dar nu se face nicio mențiune în Biblie despre creștinii care slujesc ca trimiși pentru a-i sprijini pe acești ambasadori. Totuși, conform unei ediții anterioare, „Aceste„ alte oi ”pot fi numite„ trimiși ”[nu ambasadori] ai Împărăției lui Dumnezeu”. (w02 11/1 p. 16 alin. 8)
Având în vedere cât de periculos este să adăugați sau să eliminați ceva din învățătura inspirată a lui Dumnezeu cu privire la Vestea bună a lui Isus Hristos, trebuie să ne întrebăm despre oportunitatea de a învăța că Marea majoritate a creștinilor care au trăit vreodată nu sunt „ambasadori care îl înlocuiesc pe Hristos”. (Gal. 1: 6-9) S-ar putea crede că, dacă majoritatea urmașilor lui Isus nu ar fi ambasadori ai săi, atunci s-ar face unele mențiuni în Scriptură. Ne-am aștepta ca termenul „trimis” să fie introdus astfel încât să nu existe confuzie între clasa ambasadorului și clasa trimisului, nu-i așa?

(2 Corinteni 5: 20)  Prin urmare, suntem ambasadori care îl înlocuim pe Hristos, ca și cum Dumnezeu ar fi rugat prin noi. Ca înlocuitori ai lui Hristos, implorăm: „Împăcați-vă cu Dumnezeu”.

Dacă Hristos ar fi aici, ar face rugăciunea națiunilor, dar nu este aici. Așa că a lăsat rugăciunea în mâinile adepților săi. În calitate de Martori ai lui Iehova, atunci când mergem din ușă în ușă, nu este scopul nostru de a-i ruga pe cei pe care îi întâlnim să se împace cu Dumnezeu? Deci, de ce să nu ne numim pe toți ambasadori? De ce să aplicăm un termen nou creștinilor, altul decât cel pe care îl aplică Scripturile? Pentru că nu credem că majoritatea urmașilor lui Hristos sunt unși cu duh. Am discutat despre eroarea acestei învățături în altă parte, dar să adăugăm încă un jurnal la acel foc.
Luați în considerare mesajul nostru așa cum este afirmat în versetele 20: „Împăcați-vă cu Dumnezeu”. Uită-te acum la versetele precedente.

(2 Corinthians 5: 18, 19) . . .Dar toate lucrurile sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu el însuși prin Hristos și ne-a dat slujirea împăcării, 19 și anume, că Dumnezeu a fost prin Hristos împăcând o lume cu sine, nu le-a socotit greșelile lor, și a comis cuvântul împăcării cu noi.

Versetul 18 vorbește despre unși - cei numiți acum ambasadori - s-au împăcat cu Dumnezeu. Acestea sunt folosite pentru a se reconcilia o lume către Dumnezeu. 
Există doar două clase de persoane la care se face referire aici. Cei care s-au împăcat cu Dumnezeu (ambasadori unși) și cei care nu s-au împăcat cu Dumnezeu (lumea). Când cei care nu s-au împăcat se împacă, părăsesc o clasă și se alătură celeilalte. Și ei devin ambasadori unși în locul lui Hristos.
Nu se menționează o clasă a treia sau un grup de indivizi, nici unul din lumea neîmpăcată, nici despre ambasadorii unși reconciliați. Nici măcar un indiciu al unui al treilea grup numit „trimiși” nu poate fi găsit aici sau în altă parte în Scriptură.
Din nou vedem că perpetuarea ideii eronate că există două clase sau niveluri de creștini, una unsă cu duh sfânt și alta neunită, ne obligă să adăugăm Scripturilor lucruri care pur și simplu nu sunt acolo. Având în vedere că cei care „declară ca o veste bună ceva dincolo de ceea ce au acceptat creștinii din secolul I sunt blestemat', și având în vedere că suntem îndemnați nu numai să evităm păcatul, dar nici măcar să nu ne apropiem de el, este cu adevărat înțelept să adăugăm la Cuvântul lui Dumnezeu în acest fel?

Meleti Vivlon

Articole de Meleti Vivlon.
    10
    0
    Mi-ar plăcea gândurile, vă rog să comentați.x