Una cunsiderazione di a vigna è di e rami metafora in Ghjuvanni 15: 1-8

«Sò a vigna; tù i rami. U unu stendu in Me è eiu in ellu, porta assai frutti. Perchè fora di Me ùn pudete micca fà nunda ". - John 15: 5 Bibbia Berean Literaria

 

Chì vulia dì u nostru Signore per "quellu chì stà in mè"?

Qualchì tempu fà, Nicodemu m'hà dumandatu u mo parè nantu à questu, è cunfessu chì ùn eru micca dispostu à dà una risposta cunsiderata.

A parolla resa "rimanà" quì hè da u verbu grecu, menò, chì secondu a Concordanza esaustiva di Strong significa:

"Stà, cuntinuà, abità, stà"

«Un verbu primariu; stà (in un locu datu, statu, relazione o speranza) - stà, cuntinuà, abità, suppurtà, esse prisente, stà, stà, stà (per), X u vostru propiu ".

Un usu ordinariu di a parolla si trova à Atti 21: 7-8

«Dopu avemu compiu u viaghju da Tiru è simu ghjunti in Ptol · e · maʹis, è avemu salutatu i fratelli è hè rimasu [emeinamen derivatu da menò] un ghjornu cun elli. 8 U lindumane simu partuti è simu ghjunti in Cesara, è simu intruti in a casa di Filippu l'evangelizatore, chì era unu di i sette omi, è noi hè rimasu [emeinamen] cun ellu ". (Ac 21: 7, 8)

Tuttavia, Ghjesù l'usa metaforicamente in John 15: 5 postu chì ùn pare micca esse un modu litterale per un cristianu di stà o di stà in Ghjesù.

A difficultà per capisce ciò chì Ghjesù significa vene da u fattu chì "abità in qualcunu" hè largamente senza sensu per l'ore inglese. Pò esse statu cusì ancu per l'ascultore grecu. Qualunque sia u casu, sapemu chì Ghjesù hà fattu usu di parolle cumuni in modi pocu cumuni per sprimà idee novi chì venenu cù u Cristianesimu. Per esempiu, "dorme" quandu si riferisce à "morte". (John 11: 11) Hà ancu pionieru l'usu di agape, una parola greca pocu cumuna per amore, in modi chì eranu novi è sò diventati unicamente cristiani.

Determinà u so significatu diventa ancu più sfida quandu si cunsidereghja chì Ghjesù spessu abbandunò a parolla "stà" cum'ellu face John 10: 38:

«Ma sì a facciu, ancu sè ùn mi credite micca, cridite l'opere: affinchè sapiate è credite chì u Babbu is in mè, è eiu in ellu ". (John 10: 38 KJV)

A mo furmazione teologica precedente mi faria crede chì "rimanere in" pò esse resu accuratamente "in unione cun", ma mi dispiace à ricusà nantu à un pensamentu fora di scatula, sapendu quantu faciule pò purtà à seguità l'omi . (Vede addendum) Allora aghju messu sta dumanda à u fondu di a mo mente per un coppiu di settimane finu à chì a mo lettura biblica di tutti i ghjorni m'hà purtatu à Ghjuvanni capitulu 15. Quì, aghju trovu a paràbula di a vigna è di i rami, è tuttu hè ghjustu cascatu in locu. [I]

Consideremu inseme:

«Sò a vera vigna è u Babbu hè u vignaghjolu. 2Ogni ramu chì ùn porta micca frutti in Me, U toglie; è tutti quelli chì portanu frutti, u prune per pudè darà più frutti. 3Digià sì pulitu per via di a parolla chì ti aghju parlatu. 4Stà in Me, è eiu in tè. Cum'è u ramu ùn pò micca dà fruttu da ellu stessu, s'ellu ùn stà in a vigna, cusì nè voi, s'ellu ùn stà in Me.

5Sò a vigna; tù i rami. U unu stendu in Me è eiu in ellu, porta assai frutti. Perchè fora di Me ùn pudete fà nunda. 6Sì qualchissia ùn stà in Me, hè ghjittatu fora cum'è u ramu è hè seccu, è li riuniscenu è ghjettanu elli in u focu, è hè brusgiatu. 7Se restate in Me è e mo Parolle fermanu in voi, dumandarete tuttu ciò chì vulete, è per voi vi ghjunghjerà. 8In questu u mo Babbu hè glurificatu, chì duverete assai frutti, è sarete i mo discìpuli. (Ghjuvanni 15: 1-8 Bibbia di Studiu Berean)

Un ramu ùn pò micca campà separatu da a vigna. Quandu hè attaccatu, hè unu cù a vigna. Abita o vive in a vigna, ne trae i so nutrienti in modu da pruduce frutti. Un Cristianu tira a so vita da Ghjesù. Simu i rami chì si nutriscenu di a vigna, Ghjesù, è Diu hè u cultivatore o vignaghjolu. Ci prunna, ci pulisce, ci rende più sani, più forti è più fruttiferi, ma solu finchè restemu attaccati à a vigna.

Non solu restemu in Ghjesù, ma ellu stà in u Patre. In fattu, a so relazione cun Diu ci pò aiutà à capì a nostra relazione cun ellu. Per esempiu, ùn face nunda da a so iniziativa, ma solu ciò ch'ellu vede u Babbu fà. Ellu hè a maghjina di Diu, l ' spressione esatta di u so caratteru. Vede u Figliolu, hè vede u Patre. (John 8: 28; 2 Curinzî 4: 4; Ebrei 1: 3; Ghjuvanni 14: 6-9)

Questu ùn face micca à Ghjesù in u Patre più cà u Cristianu "esse in Cristu" u face in Ghjesù. Eppuru, u fattu di stà in Ghjesù implica di più cà simpliciamente esse unu cun ellu in scopi, penseri è attività. Dopu tuttu, se sò unitu cù qualcunu o in unione cun ellu, sparteraghju i stessi scopi è motivazione, ma se quella persona passa, possu cuntinuà à sprimà i stessi penseri, motivazioni è scopi cum'è prima. Ùn dipendu micca da ellu. Questu hè micca u casu cun noi è Cristu. Cum'è un ramu nantu à una vigna, tiremu da ellu. U spiritu ch'ellu dà ci mantene, ci mantene vivu spiritualmente.

Postu chì Ghjesù hè in u Patre, allora vede Ghjesù hè vede u Patre. (John 14: 9) Ci hè dunque chì se restemu in Ghjesù, allora vedeci hè vedelu. A ghjente deve guardà à noi è vede à Ghjesù in e nostre azzioni, attitudini è discorsu. Tuttu què hè pussibule solu sì restemu attaccati à a vigna.

Cum'è Ghjesù hè a maghjina di Diu, u Cristianu deve esse l'imaghjina di Ghjesù.

«. . .quelli chì hà datu a so prima ricunniscenza l'anu ancu urdinatu per esse modellatu dopu à l'imaghjini di u so Figliolu, chì ellu puderia esse u primu nascitu trà parechji fratelli. "(Ro 8: 29)

Diu hè amore. Ghjesù hè u perfettu riflessu di u so Babbu. Dunque, Ghjesù hè amore. L'amore hè ciò chì mutiva tutte e so azzioni. Dopu avè introduttu l'illustrazione di a vigna è di e rame, Ghjesù torna à aduprà menò dicendu:

«Cum'è u Babbu m'hà amatu, anch'eiu aghju amatu voi. Abide (menò) in U mo Amore. 10Se tenete i mo cumandamenti, rimarrete in u mo amore, cum'è aghju tenutu i cumandamenti di u Babbu è stà in u so amore. 11Queste cose vi aghju dettu per chì a mo gioia sia in voi è a vostra gioia sia piena ". (Ghjuvanni 15: 9-11)

Stendu, stà, o campà in l'amore di u Cristu, u riflettemu à l'altri. Questu ci ramenta un'altra spressione simile ancu da u libru di Ghjuvanni.

"Un novu cumandamentu ti dò, chì duvete amàvvi unu à l'altru. Cum'è ti aghju amatu, cusì duvete ancu amatevi l'altri. 35Per questu tuttu saperà chì site i Miei discìpuli, sè avete amore unu trà l'altru ". (Ghjuvanni 13: 34-35)

L'amore di u Cristu hè ciò chì ci identifica cum'è i so discìpuli. Se pudemu dimustrà quellu amore, simu in Cristu. 

Puderete vede altrimente, ma per mè, stà in Cristu è ellu in mè significa chì diventu a maghjina di Cristu. Una povera riflessione per esse sicura, perchè sò tantu luntanu da perfettu, ma quantunque, una maghjina. Se Cristu hè in noi, allora tutti rifletteremu qualcosa di u so amore è di a so gloria.

addendum

Un Rendimentu Unicu

Postu chì parechji di quelli chì visitanu stu situ sò, o eranu, Testimoni di Ghjehova, seranu familiarizati cù u modu unicu chì u NWT rende menò in ognuna di e 106 occurrenze induve apparisce, o hè assente ma implicitu. Cusì John 15: 5 diventa:

«Sò a vigna; site i rami. Quellu chì ferma in unione cun mè (menōn en emoi, 'abides in me') è I in unione cun ellu (kagō fr vittura, "Eiu in ellu"), questu porta assai frutti; perchè fora di mè ùn pudete fà nunda. " (Joh 15: 5)

Inserisce e parolle, "in unione cù Cristu" per rimpiazzà "stà in Cristu", o semplicemente, "in Cristu", cambia in realtà u significatu. Avemu digià vistu chì una persona pò esse in unione cù un'altra senza dipende da quella persona. Per esempiu, avemu parechji "sindicati" in a nostra cultura.

  • Sindicatu
  • Unione Laborista
  • Unione di Creditu
  • Unione europea

Tutti sò uniti per scopu è scopi, ma ogni membru ùn tira micca a vita da l'altru nè a capacità di ognunu di stà apposta dipende da l'altri. Questu ùn hè micca u missaghju chì Ghjesù dà à Ghjuvanni 15: 1-8.

Capisce a Posizione di u NWT

Sembra esse duie ragioni per sta prestazione particulare, una intenzionale è l'altra inconsciente.

U primu hè a tendenza di l'Organizazione à andà à l'estremu per alluntanassi da a duttrina Trinità. A maiò parte di noi accetteremu chì a Trinità ùn riflette currettamente a relazione unica trà Ghjehova è u so Figliolu generatu. Tuttavia, ùn ci hè simpliciamente alcuna giustificazione per alterà u testu di e Sacre Scritture per sustene megliu una credenza, ancu sì quella credenza sia vera. A Bibbia cum'è scritta urigginariamente hè tuttu u Cristianu hà bisognu di stabilisce a verità. (2 Timothy 3: 16-17; Ebrei 4: 12) Ogni traduzzione duveria cercà di cunservà u significatu uriginale u più vicinu pussibule per ùn perde nisuna sfumatura vitale di significatu.

A seconda ragione ùn hè micca prubabile per via di una decisione cusciente-ancu se puderia sbaglià à propositu. In ogni casu, a resa parerà naturale per un traduttore impregnatu di a credenza chì u 99% di tutti i cristiani ùn sò micca unti cun Spiritu Santu. 'Stà in Cristu' è esse 'in Cristu' riprisenta una relazione particularmente intima, si rinnegava quelli chì ùn si credenu micca fratelli di Cristu, vale à dì, l'Altre Ovine JW. Saria difficiule di leghje in permanenza quelli passaghji - dopu à tuttu, ci sò 106 - è ùn vene micca cun l'idea chì a relazione chì l'Autre Pecure duverebbenu avè cun Diu è Ghjesù - amichi, micca figlioli o fratelli - ùn hè micca hè abbastanza in forma.

Cusì rendendu "in unione cun" in tutti questi posti, hè più faciule di vende l'idea di una relazione più pedonale, una induve u cristianu sia unitu à Cristu in scopu è pensamentu, ma micca assai altru.

I Testimoni di Ghjehova anu da esse uniti, ciò chì significa esse ubbidienti à l'istruzzioni da altu. Inoltre, Ghjesù hè riprisentatu cum'è u nostru esemplariu è u nostru mudellu cù pocu enfasi datu à u so rolu cum'è quellu à quale ogni ghjinochju duveria piegassi. Cusì esse in unione cun ellu currisponde bè cù questa mentalità.

____________________________________________

[I] Un cummentariu frequente fattu da quelli TJ chì si sò svegliati hè chì sentenu avà una libertà ch'elli ùn anu mai sperimentatu. Sò cunvintu chì stu sensu di libertà hè u risultatu direttu di esse apertu à u spiritu. Quandu omu abbandona i pregiudizii, i preconcetti è a schiavitùdine di e duttrine di l'omi, u spiritu hè liberu di travaglià e so meraviglie è di colpu si apre a verità dopu a verità. Questu ùn hè nunda di vantà, perchè ùn hè micca di u nostru travagliu. Ùn la femu micca per forza di vuluntà o intellettuale. Questu hè un rigalu gratuitu da Diu, un Babbu amorevule felice chì i so figlioli s'avvicinanu di ellu. (John 8: 32; Atti 2: 38; 2 Curinzî 3: 17)

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    18
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x