Cunciliando a prufezia messianica di Daniel 9: 24-27 cù a Storia seculare

Quistioni Identificate cun Cumprensioni Cumuni - cuntinuatu

Altri prublemi truvati durante a ricerca

 

6.      Successione di i Grandi Sacerdoti è durazione di u prublema / età Problema

Hilkiah

Hilkiah era High Priest durante u regnu di Josias. 2 Kings 22: 3-4 u registranu cum'è High Priest in u 18th Anu di Ghjaseppu.

Azariah

Azariah era u figliolu di Hilkiah cum'è mencionatu in 1 Croniche 6: 13-14.

Seraia

Seraia era u figliolu d'Azariah cum'è mencionatu in 1 Croniche 6: 13-14. Era u sgiò Prêtre per almenu qualchì parte di u regnu di Sedede è hè statu uccisu da Nebucadnezzar pocu dopu a caduta di Ghjerusalemme in l'11th Anu di Zedekia secondu 2 Rei 25:18.

Jehozadak

Jehozadak era u figliolu di Seraja è u babbu di Ghjaseva (Josuè) cum'ellu hè statu registratu in 1 Croniche 6: 14-15 è hè statu ripresu in esiliu da Nebucadnezzar. Quì Jeshua hè natu durante u esiliu. Ùn ci hè ancu una minzioni chì Jehozadak torna in u 1st annu di Ciro dopu a caduta di Babilonia, dunque hè raghjunatu d'assumisce ch'ellu hè mortu mentre era in esiliu.

Ghjesù (ancu chjamatu Joshua)

Ghjesù era High Priest à l'epica di u primu ritornu in Ghjuda in u primu annu di Cyrus. (Esdra 2: 2) Stu fattu indicherà ancu chì u so babbu Jehozadak murì in esiliu cù l'ufficiu di u Sacerdote chì li passava. L'ultima riferenza datata à Ghjisua hè in Ezra 5: 2 induve Ghjisua parta cù Zerubbabel in partendu per ricustruisce u tempiu. Eccu a 2nd Anu di Darius u Magnu da u cuntestu è u palcuscenicu di Ageru 1: 1-2, 12, 14. S'ellu avissi almenu 30 anni di età à u so ritornu in Ghjuda, averia statu almenu età di 49 anni da 2nd Anu di Darius.

Joiakim

Joiakim successu u babbu, Ghjishua. (Neemia 12:10, 12, 26). Ma pare chì Joiakim hè statu riesciutu da u so propiu figliolu quandu Neemja vense à ricustruisce i mura di Ghjerusalemme in u 20th annu di Artaxerxes basatu annantu à Nehemiah 3: 1. Sicondu Ghjiseppu[I], Joiakim era High Priest à l'ora chì Ezra hà vultatu in u 7th Anu di Artaxerxes, alcuni 13 anni prima. Eppuru per esse vivu in u 7th Anu di Artaxerxes I, Joiakim duveria esse 92 anni d'età, assai improbabile.

Questu hè un prublema

Neemia 8: 5-7 chì hè in u 7th o 8th annu di Artaxerxes, registra un Jeshua era quì à u mumentu quandu Ezra hà lettu a lege. Ci hè quantunque una pussibule spiegazione hè chì questu era u Jeshua u figliolu di Azaniah menzionatu in Neemia 10: 9. In effetti, se Ghjesu in Nehemiah 8 era u Suvranu Sacerdote, sarebbe statu stranu di ùn parlalla micca cum'è mezu per identificallu. In questi è altri racconti biblichi, l'individui cù u listessu nome, chì campavanu in listessu tempu eranu generalmente identificati qualificendu u nome cù "u figliolu di .... ». S'ellu ùn era micca fattu, allora probabilmente l'individuu principale di stu nome era mortu, altrimenti, i lettori di quellu tempu serianu cunfusi.

Eliashib

Eliashib, figliolu di Joiakim, era diventatu Sacerdotinu maiò per l'20th annu di Artaxerxes. Neemia 3: 1 menciona chì Eliasibu cum'è u Sacerdotistu quandu i mura di Ghjerusalemme eranu ricustruiti [in u 20th Anu di Artaxerxes] di Nehemiah. Eliashib hà aiutatu ancu à a ricustruzione di i mura, cusì averia bisognu di esse un omu più chjucu, abbastanza per fà u travagliu duru necessariu. A suluzione seculare Eliashib avissi da avvicinà 80 o più à questu momentu.

Questu hè assai improbabile sottu e soluzioni seculare cumune.

Ghjiseppu menziona Eliashib diventatu Sacerdottu versu a fine di u 7th Anu di Xerxes, è questu hè pussibule sottu a suluzione seculare.[Ii]

Jehoiada

Jehoiada, figliolu di Eliashib, era servitore cum'è Sacerdotale à l'ora di circa 33 annird Anu di Artaxerxes. Nehemiah 13:28 ammenta à Joiada, u sgiò Sacerdottu, hà avutu un figliolu chì hè diventatu u ziu di Sanballat l'Orononite. U cuntestu di Nehemiah 13: 6 indica chì questu era un periodu dopu à u ritornu di Nehemiah in Babilonia in u 32nd Anu di Artaxerxes. Un tempu micca specificatu dopu Nehemiah avia dumandatu un altru permessu di ritornu è vultò di novu in Ghjerusalemme quandu stu statu di cose hè statu scupertu. Eppuru, anchi avè Joiada cum'è Sacerdotinu in questu momentu in suluzioni seculare, u pone in i so 70 in questu momentu.

Cum'è Johanan, l'età averia bisognu di vive ancu per adattassi a cronologia seculare hè improbabile.

Ghjuvanni

Johanan, figliolu di Joiada, (prubabilmente Ghjuvanni, in Ghjiseppu) ùn hè micca citatu riguardu à qualcosa di l'Scritture, altru in a linea di successione (Nehemia 12:22). Hè diversamente riferitu cum'è JehohanaPer esse pussibili per Johanan è Jaddua per riempia u distaccu lasciatu trà Joiada finu à Alessandru Magnu, ci vole à esse u primu figliolu di una media di 45 anni, e tutti i trè, Joiada, Johanan è Jaddua campà à a vulintà di l'anni 80.

Questu hè altamente improbabile.

Ghjaddua

Ghjaddua, u figliolu di Johanan hè menzionatu da Ghjiseppu cum'è u Sacerdotistu à l'epica di Darius l'ultimu rè [di Persia], chì pare chì hè chjamatu "Dariu u persa" in Neemia 12:22. Sì questa hè una assignazione curretta allora in questa soluzione Darius u persianu puderia esse probabilmente u Darius III di soluzioni seculare.

Cum'è Johanan, l'età averia bisognu di vive ancu per adattassi a cronologia seculare hè improbabile.

A linea Completa di Sacerdoti Sacerdoti

A linea di sacerdote di a High Priest si trova in Nehemja 12: 10-11, 22 chì menziona a linea di i sacerdoti, à dì Ghjishua, Joiakim, Eliashib, Joiada, Johanan è Jaddua per a durata di a regia di Darius Persianu (micca Darius u Grande / Prima) .

U periodu tutale di u tempu in a cronologia Biblica seculare è religiosa cunvinziunale trà u 1st L'annu di Ciru è Lisandru Magnu scunfighja Darius III hè u 538 aC finu à u 330 aC. Tuttu questu 208 anni cù solu 6 Grandi Sacerdoti. Questu significa una generazione media di 35 anni, mentre chì a generazione media particularmente intornu à questu tempu era più di 20-25 anni, una discrepanzia significativamente grande. Ripiglià a solita generazione di generazione dava à un massimu di 120-150 anni una differenza di circa 58-88 anni.

Di quelli chì 6, i 4th, Joiada, era digià à serve Sacerdottu versu u 32nd Anu di Artaxerxes I. À questa ora Joiada avia digià un parente, Tobia u Ammonite chì, inseme cù Sanballat, era unu di i principali opposti di i Ghjudei. À u ritornu di Nehemiah in Ghjuda, hà alluntanatu à Tobia. Chì da circa 109 anni per u restu di 4th Sacerdotale superiore finu à 6th Sacerdoti alti, (equivalenti à 2.5 sacerdoti apprussimatamente) cù i primi 3-4 maiò sacerdoti duranti appena menu di 100 anni. Questu hè un scenariu assai improbabile.

A pudè incuntà l'Alti Sacerdoti di u periodu persa in a cronologia seculare basata nantu à citazioni in l'Scritture è esse un minimu di 20 anni di gap trà a nascita di u babbu è a nascita di u figliolu face per l'età assai improbabile. Ciò hè particulare veru per u periodu dopu à u 20th Anu di Artaxerxes I.

Inoltre, l'età media di una generazione era tipicamenti di circa 20-25 anni, cù una età probabile più prima per un primu figliolu (o u primu chì sopravvive) hè tipicamenti circa 18-21 anni, micca a media di 35 anni necessaria per cronulogii seculari.

Claramente u scenariu solitu ùn hà micca sensu.

 

 

7.      Problemi di Successione di i Medo-Persani

Ezra 4: 5-7 registra ciò chì segue: "ingaghjà cunsiglieri contr'à elli per frustre u so cunsigliu tutti i ghjorni di Ciru u rè di Persia finu à u regnu di Darius u rè di Persia. 6 È in u regnu di A · has · u · eʹrus, à u principiu di u so regnu, scrivevanu una accusazione contr'à l'abitanti di Ghjuda è di Ghjerusalemme. 7 Inoltre, à i tempi di Artaxerxʹes, Bishʹlam, Mithʹre · dath, Tabʹe · el è u restu di i so culleghi anu scrittu à Artaxerxʹes u rè di Persia ».

Ci sò stati prublemi per a ricustruzzione di u tempiu da Ciro à Dariu u [Gran] Re di Persia.

  • Sò stati i prublemi in u regnu di Ahasuerus è Artaxerxes entre u periodu di Ciro à Darius o dopu?
  • Hè Ahasuerus u listessu chì l'Ahasuerus di Esther?
  • Hè questu Darius per esse identificatu cum'è Darius I (Hystapes), o un Dariu più tardi, cum'è Darius u Persianu in / dopu l'ora di Nehemiah? (Neemia 12:22).
  • Hè questu Artaxerxes u listessu cum'è Artaxerxes di Ezra 7 in avanti è Nehemiah?

Queste sò tutte e dumande chì necessitanu una risoluzione satisfactoria.

8.      Un Problemu in u paragone di i Sacerdoti è Leviti chì anu vultatu in Zerubbabel cù quelli chì anu firmatu u Pattu cù Nehemiah

Neemia 12: 1-9 registra i Sacerdoti è Levìti chì vultonu in Ghjuda cun Zerubbabel in u 1st Anu di Cyrus. Nehemiah 10: 2-10 registra i Sacerdoti è i Leviti chì anu firmatu u pattu in presenza di Nehemiah, chì hè quì parlatu cum'è u Tirshatha (Governatore) chì dunque probabilmente accade in u 20th o 21st Annu di Artaxerxes. Sembra ancu esse u listessu avvenimentu cum'è menzionatu in Ezra 9 & 10 chì hè accadutu dopu à l'eventi di u 7th annu di Artaxerxes arregistratu in Ezra 8.

1st Anu di Cyrus 20th / 21st Artaserse
Nehemiah 12: 1-9 Nehemiah 10: 1-13
Cù Zerubbabel è Ghjishua Neemia da guvernatore
   
PRIESTI PRIESTI
   
  Sededia
Seraia Seraia
  Azariah
Jeremiah Jeremiah
Ezra  
  Pashur
Amariah Amariah
  Malchijah
Hattush Hattush
  Sbanbania
Mallucciu Mallucciu
Shecaniah  
Rehum  
  Harim
Meremoth Meremoth
Iddu  
  Francesco
  Daniel
Ginnethoi Ginnethon? scontri Ginnethoi
  Baruch
  Meshullam? figliolu di Ginnethon (Neemia 12:16)
Àbia Àbia
Mijamin Mijamin
Maadia Maaziah? cuncorda Maadiah
Bilgah Bilgai? cuncorda Bilgah
Shemaiah Shemaiah
Joiarib  
Ghjeddia  
Sallu  
Amò  
Hilkiah  
Ghjeddia  
     Totale: 22 di e quali 12 eranu in vita ancu in 20-21st annu Artaxerxes  Total: 22
   
LEVITI LEVITI
Ghjesù Ghjishua, figliolu d'Azania
Binnui Binnui
Kadmiel Kadmiel
  Sbanbania
Ghjuda  
Mattaniah  
Bakbukiah  
Unni  
  Hodiah
  Kelita
  Pelaia
  Hanan
  Mica
  Rehob
  Hashabiah
  Zaccur
Sherebiah Sherebiah
  Sbanbania
  Hodiah
  bani
  Beninu
   
Totale: 8 di quale 4 eranu sempre in 20th -21st annu di Artaxerxes Totale: 17
   
  ? partite = Probabilmente u listessu individuale, ma u nome hà minime differenze ortografiche, di solitu l'addiziunata o a perdita di una lettera - possibbilmente per mezu di errori di copia.

 

Si piglia u 21st annu di Artaxerxes per esse Artaxerxes I, allora significa chì 16 di 30 chì anu vultatu da l'esiliu in u 1st l'annu di Kirgu era ancora vivu 95 anni dopu (Cyrus 9 + Cambises 8 + Darius 36 + Xerxes 21 + Artaxerxes 21). Cumu eranu tutti probabili di almenu 20 anni di esse preti chì li fessinu un minimu di 115 anni in i 21st annu di Artaxerxes I.

Chjaramente questu hè altamente improbabile.

9.      Un dividu di 57 anni in a narrativa trà Ezra 6 è Ezra 7

U contu in Ezra 6:15 da una data di 3rd u ghjornu di u 12th Mesu (Adar) di u 6th Anu di Darius per a finita di u Tempiu.

U contu in Ezra 6:19 da una data di 14th u ghjornu di u 1st mese (Nisan), per a tenuta di a Pasqua (a data abituale), è hè raghjone di cuncludi si riferisce à u 7th L'annu di Darius è averia statu solu 40 ghjorni dopu.

U so cuntu in Ezra 6:14 registra chì i Ebrei tornati "Custruitu è ​​finitu [hè] per l'ordine di u Diu di Israele è per l'ordine di Ciro è Da · riʹus e Ar · ta · xerxʹes u rè di Persia ".

Cum'è Ezra 6:14 hè attualmente traduttu in u NWT è in altre traduzioni di Bibbia, indica chì Artaxerxes hà datu un decretu per finisce u Tempiu. In u megliu, piglià questu Artaxerxes à esse Artaxerxes secular I, significaria chì u Tempiu ùn hè micca finitu finu à u 20th Anu cù Nehemiah, alcuni 57 anni dopu. Eppuru u cuntu Biblicu quì in Ezra fa chjaru chì u Tempiu hè statu finitu à a fine di u 6th annu è suggerissi chì i sacrifici sò stati istituiti prima di u 7 di Darius.

U contu in Ezra 7:8 da una data di 5th mese di u 7th Anu ma da u rè cum'è Artaxerxes Noi, dunque, avemu un lacciu inesplicabile assai grande in a storia narrativa. A storia secularu hà Darius I guvernendu cum'è rè per altri 30 anni, (in totale 36 anni) seguitatu da Xerxes cù 21 anni seguitatu da Artaxerxes I cù i primi 6 anni. Chistu significa chì ci saria un gap di 57 anni à questu puntu Ezra avissi circa 130 anni. Per accettà chì dopu tuttu questu tempu è in questa età incredibbilmente vechja, Ezra solu decide di guidà un altru ritornu di Leviti è di altri Ghjudei di ritornu in Ghjuda, ancu se u Tempiu avaria statu finitu per a vita per a maiò parte di e persone, sfida a credibilità. Alcuni cuncludenu chì Darius I hà rignatu solu 6 o 7 anni, chì esse u massimu annu di regnu mintuatu in e Scritture, ma l'evidenza cuneiforme cuntradice questa assunzione. In realtà, Darius I hè unu di i più attestati da tutti i capi persi.

Avvisate ancu l'attitudine di Ezra in Ezra 7:10 "Per Ezʹra stessu avia preparatu u so core per cunsultà a lege di u Signore è per fà [è] è per insegnà in Israele a regulazione è a ghjustizia". Esdra hà vulsutu insegnà à i esiliati ritornati a legge di u Signore. Ciò era necessariu appena u Tempiu hè statu cumpletu è i sacrifici sò stati riaperturi, micca dopu un ritardu di 57 anni.

Chjaramente questu hè altamente improbabile.

 

10.  Ghjiseppu recordu è successione di i rè persi - Differenze à i soluzioni seculi è religiosi attuali, è u testu di a Bibbia.

 

Sicondu i studiusi seculari, ci sò parechji prublemi cù l'accuratezza di i cunti di Ghjiseppu in a so Antichità di i Ghjudei. Tuttavia, questu ùn significa micca chì duvemu scacciate fora di a so testimunianza. Da a seguente nota di un totale di 6 re perse:

Cyrus

U registru di Ghjiseppu annantu à Cyrus hè bonu. Contene parechji picculi punti extra chì cunfirmanu u cuntu di a Bibbia, cum'è vedemu più tardi in a nostra serie.

Cambizii

Ghjiseppu dà un cuntu assai simili à quellu truvatu in Ezra 4: 7-24, ma cù a differenza di a lettera è stata mandata à Cambise, mentre chì u Rè dopu Ciro in Esdra 4 hè chjamatu Artaxerxes. Vede l'Antichità di i Ghjudei - Libru XI, Capitulu 2, para 1-2.[Iii]

Darius u Grande

Josephus ammenta chì u rè Darius hà guvernatu da l'India in Etiopia è aveva 127 pruvince.[Iv] In ogni modu, in Estera 1: 1-3, sta descrizzione hè applicata à u rè Ahasuerus. Hà ammentatu ancu Zerubbabel cum'è guvernatore è hà avutu una amicizia cù Darius, prima chì Darius diventi rè. [V]

Serse

Ghjiseppu ricorda chì Joacim (Joiakim) hè Sacerdotale in Xerxes 7th annu. Hà dinò registratu Ezra cum'è vultendu in Ghjuda in Xerxes 7th annu.[vi] Tuttavia, Ezra 7: 7 registra l'avvenimentu cum'è avvenimentu in u 7th annu di Artaxerxes.

Ghjiseppu dice ancu chì e parete di Ghjerusalemme eranu ricustruite trà u 25th annu di Xerxes à 28th Anu di Xerxes. A cronologia seculare dà solu Xerxes un totale di 21 Anni. Forse ancu, più impurtante, Nehemiah registra a riparazione di e mura di Ghjerusalemme cum'è chì s'arrizzò in u 20th Anu di Artaxerxes.

Artaserse (I)

Ancu cunnisciutu cum'è Ciro sicondu Ghjiseppu. Dice ancu chì era Artaxerxes chì s'hè maritatu cù Esther, mentre chì a maiò parte oghje identificanu Ahasuerus biblicu cù Xerxes.[vii] Ghjiseppu chì identificava questu Artaxerxes (Artaxerxes I di storia laica) come si sposa cù Esther, in i soluzioni seculari ùn puderia esse pussibule, perchè questu significherebbe Esther maritata cù u rè di Persia di circa 81-82 anni dopu a caduta di Babilonia. Ancu se Esther ùn hè stata nata finu à u ritornu di l'esiliu, secondu chì Mordecai era di circa 20 anni à u mumentu, ella seria in i so primi 60 anni à u mumentu di u so matrimoniu nantu à sta basa. Questu hè chjaramente un prublema.

Darius (II)

Sicondu Ghjiseppu, questu Dariu hè statu u successore di Artaxerxes è l'ultimu rè di Persia, scunfittu da Alessandru Magnu.[viii]

Josephus dice ancu chì un anzianu Sanballat (un altru nome chjave) morse à l'epica di l'assediu di Gaza, da Alessandru Magnu.[ix][x]

Alexandru, u Great

Dopu a morte di Alessandru Magnu, Jaddua u High Priest morse è Onias u figliolu diventò High Priest.[xi]

Questa fugliale nantu à l'esame iniziale più chjaramente ùn currisponde micca à a cronologia seculare attuale è dà à diversi rè à eventi impurtanti cum'è quale Esther si maritò, è chì era Re quandu i mura di Ghjerusalemme eranu ricustruiti. Mentre Ghjiseppu chì scrive circa 300-400 anni dopu ùn hè micca cunsideratu cum'è affidabile cum'è a Bibbia, chì hè statu un cuntestu contemporaneo di l'avvenimenti, in ogni modu, hè un alimentu per u pensamentu.

Quistioni à esse indirizzatu se pussibule

11.  U prublemu di l'appoccazione di l'Apocrypha di i Rei Persiani in 1 è 2 Esdras

Esdras 3: 1-3 leghje "Ora u rè Darius fece una grande festa à tutti i so sughjetti è à tutti quelli chì sò nati in casa soia è à tutti i princesi di Media è di Persia, è à tutti i satrapi è i capimachi è i guvernatori chì eranu sottu à ellu, da l'India à Etiopia, à centu vinti sette pruvincia ”.

Questu hè quasi uguale à i versi aperturi di Esther 1: 1-3 chì leghjenu: "Avà hè ghjuntu in i tempi di Ahasuerus, questu hè l'Ahasuerus chì rignò cum'è rè da l'India à Etiopia, [più di] centu vinti sette distretti ghjuridiziali ... In u terzu annu di u so regnu, hà tenutu un banchettu per tutti i so prìncipi è i so servitori, a forza militare di Persia è Media, i nobuli è i prìncipi di i distretti ghjurisdiziali davanti à ellu stessu ".

Estera 13: 1 (Apocrifi) leghje "Ora questa hè a copia di a lettera: U gran re Artaxerxes scrive queste cose à i prìncipi di centu sette è vinti provinci da l'India à Etiopia è à i guvernatori sottumessi." Ci hè ancu una formulazione simile in Esther 16: 1.

Questi passaggi in Apocryphal Esther dà Artaxerxes cum'è u rè invece d'Ahasuerus cum'è u rè di Esther. Inoltre, Apocryphal Esdras identifica u rè Darius agiscendu in modu identicu à u rè Ahasuerus in Estera. Inoltre, per esse nutatu hè u fattu chì ci era più di un Ahasuerus, cum'è ellu hè identificatu "L'Ahasuerus chì rignò cum'è rè da l'India à Etiopia, in 127 distretti ghjurisdizionali".

Quistioni à esse indirizzatu se pussibule

12.  L'evidenza di a Septuaginta (LXX)

In a versione di Septuagint di u Libru di Esther, truvamu u Rè hè chjamatu Artaxerxes piuttostu à Ahasuerus.

Per esempiu, Esther 1: 1 leghje "In u secondu annu di u regnu di Artaxerxes u grande rè, u primu ghjornu di Nisan, Mardochaeus, figliolu di Jarius, ... ... "È hè accadutu dopu à queste cose in i tempi di Artaxerxes (questu Artaxerxes hà guvernatu più di centu vinti e sette pruvince di l'India)".

In u libru di Septuagint di Ezra, truvamu "Assuero" invece di Ahasueru di u testu masoreticu, è "Arthasastha" invece di l'Artaxerxes di u testu masoretico. Tuttavia, ste sferenze in inglese sò solu trà a versione greca di u nome è a versione ebraica di u nome.

U cuntu in Ezra 4: 6-7 menciona "È in u regnu di Assueru, ancu à l'iniziu di u so regnu, anu scrittu una lettera contru l'abitanti di Ghjuda è di Ghjerusalemme. È in i tempi di Arthasastha, Tabeel hà scrittu in pace à Mitradates è à u restu di i so cumpagni: u tributariu culleva à Arthasastha rè di i Persiani una scrittura in lingua siriana ".

La Septuaginta per Ezra 7: 1 cuntene Arthasastha invece di Artaxerxes di u testu Masoreticu è leghje "Avà, dopu à queste cose, in u regnu di Artasastha, rè di i Persiani, hè ghjuntu Esdras, figliolu di Saraias, "

U listessu hè vera di Neemia 2: 1 chì leghje "È hè ghjuntu in u mese Nisan di u vintesimu annu di u re Arthasastha, chì u vinu era davanti à mè: ».

A versione Septuagint di Ezra usa Darius in i stessi lochi cum'è u testu masoreticu.

Per esempiu, Esdra 4:24 leghje "Allora cessò l'opera di a casa di Diu in Ghjerusalemme, è stava in fighja finu à u secondu annu di u regnu di Darius, rè di i Persiani." (Versione Septuagint).

cunclusioni:

In i libri di Septuaginta di Ezra è Nehemiah, Arthasastha hè sempre equivalente à Artaxerxes è Assuerus in modu equivalente à Ahasuerus. Tuttavia, Septuagint Esther, probabilmente traduttu da un traduttore sfarente di u traduttore di Ezra è Nehemiah, constantu Artaxerxes invece di Ahasuerus in u testu Masoretic. Darius si trova sempre in i testi di Septuagint è Masoretic.

Quistioni à esse indirizzatu se pussibule

 

13.  Problemi d'Inscription Seculari per esse risolti

Un iscrizione A3Pa dice: "U gran re Artaxerxes [III], u rè di i re, u rè di i paesi, u rè di sta terra, dice: sò u figliolu di u re Artaserse [II Mnemonu]. Artaxerxes era u figliolu di u rè Darius [II Nodu). Dariu era u figliolu di u rè Artaserse [I]. Artaxerxes era u figliolu di u rè Xerxes. Xerxes era u figliolu di u rè Darius [u Grande]. Darius era u figliolu di un omu chjamatu Hystaspes. Hystaspes era un figliolu di un omu chjamatu Arsames, l ' Achemenide. "[xii]

Questa inscription indicherà chì ci era duie Artaxerxes dopu Darius II. Questu hè bisognu di verificà chì sta traduzzione hè "cum'è cusì" senza interpolazioni chì duveria esse in [parentesi]. Cuntenevi ancu l'interpretazioni da attribuisce a numerazione seculare di i rè in [parentesi] eg [II Mnemon] postu chì ùn ci sò micca in u testu originale, a numerazione hè un assignatu storicu mudernu per fà l'identificazione più chjaru.

L'inscription hè ancu bisognu di verificazione per assicura chì l'inscription ùn hè micca un falsu mudernu nè anzi una falsa antica o l'inscription non-contemporanea. Antichità falsate, in forma d'artefatti autentichi, ma iscrizioni falsificate o artefatti falsi cù iscrizioni sò un prublema crescente in u mondu archeologicu. Cù certi oggetti, hè statu ancu pruvatu chì si sò stati falsi in i tempi storichi, per quessa sò preferibili parechji testimoni di un avvenimentu o di un fattu è di sfarenti fonti indipendenti.

Di solitu, l'inscripzioni cù e parte mancanti di u testu [lacunae] sò cumpletamente aduprendu a capiscitura esistenti. Malgradu sta chjarificazione vitale, solu alcune traduzzioni di tavolette cuneiforme è iscrizioni mostranu interpolazioni in [parentesi], a maiuranza ùn anu micca. Questu risulta un testu potenzalmentu ingannoso postu chì a basa di l'interpolazioni deve esse altamente affidabile in primu locu per chì pò esse una interpolazione precisa invece di cungettura. Altrimenti, questu pò purtà à un ragiunamentu circulare, induve una iscrizione hè interpretata sicondu u capiscittu capitu è ​​poi aduprata per suppostamente verificà u cumprinziamentu percepitu, chì ùn pò micca esse permessu di fà. Forsi più impurtante, in più, a maiò parte di l'inscrizioni è e tabulature anu lacuna [parti dannighjata] per l'età è u statu di priservazione. Dunque, una traduzzione ghjusta senza una [interpolazione] hè una rarità.

À u mumentu di a scrittura (principiu 2020) da l'unica infurmazione truvata dispunibule per esaminà, questa inscription appare à u valore visuale per esse genuina. S'ellu hè vera, dunque, pareva dunque cunfirmà a linea seculare di re almenu à Artaxerxes III, lasciandu solu cuntà Darius III è Artaxerxes IV. Tuttavia, ùn hè micca pussibule cunfermassi cù alcuna tavola cuneiforme in questu momentu, è forse più importante l'inscription ùn hè micca datata. A data à chì l'inscrizione hè stata fatta ùn hè micca facilmente verificabile postu chì nimu ùn hè inclusa in l'iscrizione stessa è puderà, dunque, una scrizzione più tarda basata nantu à dati sbagliati, o una falsa più moderna. Inscrizioni falsi è tablette cuneiformi sò stati circa à a fine di u 1700 à u mumentu quandu l'archeologia in a so forma infantil hà cuminciatu à ottene pupularità è accettazione. Hè dunque questionable quantu a fiducia si pò mette in questa iscrizione è u manuale simile à ella.

Quistioni à esse indirizzatu se pussibule

Vede l'Appendice Serie per a dispunibilità di i Pilloli Cuneiformi per l'Imperu Persicu.

14. Cunclusione

Finu à avà avemu identificatu almenu 12 prublemi principali cù cronologia seculare è religiosa attuale. Ci hè dubbitu troppu di prublemi più chjucchi ancu.

Da tutti sti prublemi, pudemu vede chì qualcosa hè seriamente sbagliatu cù l'attuali capuloghi seculari è religiosi riguardanti Daniel 9: 24-27. Data l'impurtanza di sta prufezia in evidenza chì Ghjesù era in verità u Messia è chì a Profezia Biblica pò esse fiducia, tutta l'integrità di u messagiu di a Bibbia vene sottu à un scupertu. Dunque, ùn pudemu micca permette di ignorà queste prublemi assai reali, senza fà un tentativu seriu di chjarificà quale hè u messagiu Bibbia in realtà, è cumu o se a storia pò esse cunciliata.

Per pruvà à indirizzà sti prublemi, Part 3 & 4 in questa serie esaminerà i fundamenti cronulogichi per accettà chì Ghjesù Cristu era veramente u Messia prumessu. Questu includerà un sguardu più strettu à Daniel 9: 24-27. In fendu cusì averemu da sforzà di stabilisce un quadru in u quale duvemu bisognu di travaglià, chì à turnu ci hà da guidà è ci darà esigenze per a nostra soluzione. Parte 5 continuerà cù una visione generale di l'eventi in i libri di Bibbia pertinenti è un esame focalizatu di diversi aspetti di i cunti biblichi. Dopu cuncluderemu sta parte formulendu una soluzione suggerita.

Pudemu poi esaminà in Parti 6 e 7 sì a soluzione suggerita pò esse cunciliata cù i dati biblichi è i prublemi chì avemu avutu identificatu in e Parti 1 è 2. Facendu cusì esamineremu cumu pudemu capisce i fatti chì avemu da a Bibbia è altre fonti, senza avè ignuratu evidenza irrefutabile è cumu si ponu entra in u nostru quadru.

Corsi 8 vi cuntene un breve riassuntu di i prublemi chjave ancora pendenti è cumu pudemu risolve.

Per esse continuatu in a Parte 3 ...

 

Per una versione più grande è scaricabile di sta carta, fate vede https://drive.google.com/open?id=1gtFKQRMOmOt1qTRtsiH5FOImAy7JbWIm

[I] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 5 v 1

[Ii] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 5 v 2,5

[Iii] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 2 v 1-2

[Iv] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 3 v 1-2

[V] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 4 v 1-7

[vi] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 5 v 2

[vii] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 6 v 1-13

[viii] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 7 v 2

[ix] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 8 v 4

[x] Per una valutazione di l'esistenza di più di un Sanballat per esaminà a carta  https://academia.edu/resource/work/9821128 , Archeologia è Testi in u periodu persa: Focus à Sanballat, di Jan Duseck.

[xi] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 8 v 7

[xii] https://www.livius.org/sources/content/achaemenid-royal-inscriptions/a3pa/ e

"Anticu lessicu persa è i testi di l'iscemenze Achaemenid traslitterati è tradutti cun riferimentu speciale à a so recente esame", di Herbert Cushing Tolman, 1908. p.42-43 di u libru (micca pdf) Contene traslitterazione è traduzzione. https://archive.org/details/cu31924026893150/page/n10/mode/2up

 

Tadua

Articuli da Tadua.
    8
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x