Cunciliando a prufezia messianica di Daniel 9: 24-27 cù a Storia seculare

Soluzioni identificative

I MUVRINI

Finu à avà, avemu esaminatu i prublemi è prublemi cù solu suluzione attuale in Parti 1 è 2. Anu ancu stabilitu una basa di fatti è dunque un quadru per cumincià da i Parti 3, 4 è 5. Avemu ancu creatu una ipotesi ( una soluzione pruposta) chì risolve i prublemi maiori. Avemu avà bisognu di verificà tutte e prublemi cù cura di a suluzione suggerita. Averemu ancu bisognu di verificà se i fatti, in particulari quelli di a Bibbia, ponu esse facilmente cunciliati.

A pietra primaria toccu di precisione serà u cuntu Biblicu. A seguente soluzione chì sarà pruvata hè basata nantu à a cunclusione fatta in a parte 4 chì u decretu chì currisponde à a profezia di Daniel hè quella fatta da Ciro in u so primu annu cum'è dirigente nantu à Babilonia. Per via di questu, avemu una larga più breve di l'Imperu Persu.

Se ci emparemu à a profezia di i 70 x 7 da travagliendu da u 36 d.C è i 69 x 7 da l'apparenza di Ghjesù cum'è Messia in u 29 d.C., allora ci vole à spustà a caduta di Babilonia à u 456 a.C. da u 539 aC, è postu u decretu di Ciro in u so primu annu (generalmente pigliatu cum'è 538 aC) à u 455 aC. Questu hè un muvimentu assai radicale. Risulta una riduzzione di 83 anni in a lunghezza di l'Imperu Persu.

A Soluzione Proposta

  • I rè in u cuntu di Ezra 4: 5-7 sò i seguenti: Ciro, Cambisse hè chjamatu Ahasuerus, è Bardiya / Smerdis hè chjamatu Artaxerxes, seguitu da Darius (1 o Grande). Ahasuerus è Artaxerxes quì ùn sò micca listesse cum'è Darius è Artaxerxes citati dopu in Ezra è Nehemiah nè l'Ahasuerus d'Ester.
  • Ùn ci pò micca esse una scumessa di 57 anni trà l'avvenimenti di Ezra 6 è Ezra 7.
  • Dario era seguitu da u so figliolu Xerxes, Xerxes era seguitu da u so figliolu Artaxerxes, Artaxerxes era seguitu da u so figliolu Darius II, micca un altru Artaxerxes. Piuttostu i 2nd Artaxerxes hè stata creata a causa di a cunfusione cù Darius ancu esse chjamatu Artaxerxes. Subitu pocu tempu, l'Imperu Persianu fù pigliatu da Alessandru Magnu quandu hà scunfitto Persia.
  • A successione di i re, cume in nota da i storichi grechi, deve esse sbagliata. Forsi unu o più Re di Persia sò stati duplicati da i storichi grechi sia per sbagliu, cunfundendu u listessu Rè quandu si riferiscenu sottu à un altru nome di tronu, sia per allargà a so storia greca per ragioni propagandistiche. Un pussibule esempiu di duplicazione pò esse Artaxerxes I (41) = (36) di Darius I.
  • Ùn ci deve esse nisuna esigenza per duplicate micca appruvate di Alessandru di Grecia o duplicate di Johanan è Jaddua serve cum'è sacerdoti maiò cum'è e soluzioni seculare è religiose esistenti. Hè impurtante postu chì ùn ci hè alcuna evidenza storica di più di una persona per una di queste persone chjamate.

Esaminà a suluzione suggerita implicherà un sguardu annantu à ogni quistione suscitata in e parte 1 è 2 è vede se (a) a suluzione pruposta hè ora ragionevule cum'è praticabile è (b) se ci hè qualsiasi evidenza supplementaria chì pò sustene sta cunclusione.

1.      L'età di Mordecai è Esther, Una Soluzione

naissance

Si capiscenu Estera 2: 5-6 chì Mordecai hè statu pigliatu in cattività cun Jehoiachin, questu era 11 anni prima di a distruzzione di Ghjerusalemme. Ancu duvemu da permettenu un minimu di 1 anno di età.

1st Anu di Cyrus

U periodu di tempu trà a distruzzione di Ghjerusalemme in l'11th L'annu di Sededia è a caduta di Babilonia à Ciro era 48 anni.

Cyrus hè capitu chì hà guvernatu 9 anni nantu à Babilonia, è u so figliolu Cambyses ottu ottu anni.

7th Anu di Ahasuerus

Mordecai hè citatu com'è un ambasciadore di i Ghjudei inseme cù Zerubbabel da Ghjiseppu versu u 6th - 7th annu di Darius.[I] Sì Darius era Ahasuerus, allora quessu puderia spiegà cumu Esther hè stata nutata da quelli chì aspittàvanu una sustituzione di Vashti in u 6th l'annu di Ahasuerus secondu Esther 2:16.

Se Ahasuerus hè Darius the Great, allura Mordecai seria un minimu di 84 anni. Mentre questu hè abbastanza vechju, questu hè pussibule.

12th Anu di Ahasuerus

Cum'ellu hè statu mencionatu l'ultimu in i 12th Anu di Ahasuerus chì significaria avè arrivatu à 89 anni. Una bona età per questi tempi, ma micca impussibile. Ci hà da cuntrastà cù l'attuali teorii trà eruditi laici è religiosi chì Xerxes era Ahasuerus chì significaria avissi da avè l'età di 125 anni per quist'annu.

Tuttavia, ci hè un prublema cù sta suluzione in quantu chì questu faria à Mordecai 84 anni quandu Esther si maritò cù Darius / Ahasuerus / Artaxerxes di a suluzione offerta. Cum'ellu era a cugina di Mordecai, ancu cù un intervallu d'età di 30 anni (chì hè improbabile, ma in i regni di a pussibilità), seria troppu anziana à i 54 anni d'ora per esse cunsiderata ghjovana è bella in apparenza (Esther 2: 7).

Dunque, hè necessariu un altru sguardu attente à Esther 2: 5-6. U passaghju dice cusì: stati "Un certu omu, un Ebreu, hè ghjuntu à u castellu di Shu'shan, è u nomu era Mordecai, figliolu di Jair, figliolu di Shimei, figliolu di Kish, un Benjaminite, chì era statu purtatu in esiliu da Ghjerusalemme cun i deportati chì si sò ripresi in esiliu cù Ghjeconia, u rè di Ghjuda, à quale Nebucadnezzar, rè di Babilonia, s'hè andatu in esiliu. È ghjunse à a guardiana di Hadassah, chì hè Esther, a figliola di u fratellu di u babbu, .... È à a morte di u babbu è di a mamma Mordecai la pigliò cum'è a figliola. "

Stu passaghju pò ancu esse capitu chì "qui" si riferisce à Kish, u bisnonnu di Mordecai cum'è quellu chì hè statu purtatu in esiliu da Ghjerusalemme è chì a descrizzione deve vede a fila di discendenti à Mordecai. Curiosamente a BibleHub Ebraica Interlineale legge cusì (littiralmente, vale à dì in ordine di parole ebraiche) "Un certu Ebreu ci era in Shushan a citadella è chì era chjamatu Mordecai, figliolu di Jair, u figliolu di Shimei, u figliolu di Kish un Benjamite, [Kish] era statu purtatu luntanu da Ghjerusalemme cù i prigiuneri chì fussinu stati chjappi cun u rei Jeconiah di Ghjuda chì avia alluntanatu Nebucadnezzar, rè di Babilonia. " A parolla mustrata cum'è "[Kish]" hè "who"  è u traduttore ebraicu l'anu capitu per riferisce à Kish piuttostu chè Mordecai.

Sì questu era, u fattu chì Mordecai hè citatu cum'è vultendu in Ghjuda cù l'altri riturnuti secondu Ezra 2: 2 indicaria chì era probabilmente almenu 20 anni.

Ancu cun questu presuppostu averia 81 anni (20 + 9 +8 + 1 + 36 +7) da i 7th annu di Serse secondu a cronulugia seculare (chì hè cumunemente identificatu cum'è Ahasuerus in Esther) è dunque Esther seria ancu troppu vechju. Tuttavia, cù a suluzione pruposta averia (20 + 9 + 8 + 1 + 7) = 45 anni. Se Esther era 20 à 25 anni più ghjovana, una pussibilità, allora averia 20 à 25 anni, esattamente l'età ghjusta per esse scelta cum'è moglia potenziale per Dariu.

In ogni modu, ancu sottu a soluzione suggerita, cù Xerxes cum'è co-governante di Darius per 16 anni, l'identificazione cumuni di Xerxes cum'è l'Ahasuerus abbandunaria ancu Esther à 41 anni d'età in Xerxes 7th annu (si mettimu a so nascita in u 3rd Anu di Cyrus). Ancu permette di una improbabile differenza di età trà i 30 anni trà a so cugina Mordecai è Esther a lasciassi à 31 anni d'età.  

Ci hè una evidenza di Mordecai in i registri cuneiforme? Iè, ci hè.

"Mar-duk-ka" (u nome equivalente babilonianu di Mordecai) si trova cum'è "superintendente amministrativu [Ii] chì hà travagliatu sottu Darius I almenu da i so anni 17 à 32, esattamente u listessu periodu di tempu chì speramu di truvà Mordecai chì travaglia per l'amministrazione persa basatu nantu à u cuntu di a Bibbia. [Iii]. Mardukka hè statu un altu ufficiale chì hà realizatu alcune opere in qualità di accountant: Mardukka the accountant [marriš] hà ricevutu (R140)[Iv]; Hirirukka hà scrittu (a tavuletta), a ricevuta da Mardukka ch'ellu hà ricevutu (PT 1), è u scribu reale. Dui pasticchi dimustranu chì Mardukka era un impurtante surintendente amministrativu è micca un semplice ufficiale di u Palazzu di Dariu. Per esempiu, un altu ufficiale hà scrittu: Tell Mardukka, Mirinza hà parlatu cusì (PF 1858) è in una altra tavuletta (Amherst 258) Mardukka hè descrittu cum'è traduttore è scribu reale (sepīru) attaccatu à u seguitu di Uštanu, u guvernatore di Babilonia è Al di là u fiume. " [V]

Una soluzione: Iè.

2.      L'età di Ezra, Una Soluzione

naissance

Cumu Seraja (u babbu di Esdra) hè statu tumbatu da Nebucadnezzar subitu dopu à a distruzzione di Ghjerusalemme, questu significa chì Ezra averia da esse natu prima di quellu tempu, l'11th annu di Sededia, 18 annith Anu Regiunale di Nebuchadnezzar. Per scopi di valutazione presumeremu a questa ora Ezra era 1 anno.

1st Anu di Cyrus

U periodu di tempu trà a distruzzione di Ghjerusalemme in l'11th L'annu di Sededia è a caduta di Babilonia à Ciro era 48 anni.[vi]

7th Anu di Artaxerxes

Sutta a cronologia cunvinziunali, u periodu da a caduta di Babilonia à Ciro finu à u 7th annu di u regnu di Artaxerxes (I), si compone di i seguenti: Ciro, 9 anni, + Cambogi, 8 anni, + Darius u Grande I, 36 anni, + Xerxes, 21 anni + Artaxerxes I, 7 anni. Questu (1 + 48 + 9 + 8 + 36 + 21 + 7) totalizza 130 anni, un età assai improbabile.

Sì l'Artaxerxes di l'Scrittura (Neemia 12) si riferiva à u rè cunnisciutu cum'è Dariu u Grande[vii], seria 1 + 48 + 9 + 8 + 7 = 73 chì certamenti hè pussibule.

20 Anu di Artaxerxes

Inoltre Nehemiah 12: 26-27,31-33 da l'ultima riferenza à Ezra è mostra Ezra à l'inaugurazione di u muru di Ghjerusalemme in u 20th Anu di Artaxerxes. Sutta a cronologia cunvinziunale, stende i so 130 anni à un 143 anni impussibile.

Sì Artaxerxes di Neemia 12 era Dariu u Grande[viii] cume per a suluzione suggerita, seria 73 + 13 = 86 anni, chì ghjè solu in u cunfini di pussibilità.

Una soluzione: Iè

3.      L'età di Nehemiah, una soluzione

Caduta di Babilonia à Ciro

Esdra 2: 2 cuntene a prima menzione di Nehemja quandu si trattava di quelli chì abbandunonu Babilonia per vultà in Ghjuda. Hè mencionatu in cumpagnia cù Zerubbabel, Ghjishua, è Mordecai tra l'altri. Neemia 7: 7 hè quasi identica à Ezra 2: 2. Hè ancu assai improbabile ch'ellu era un ghjovanu à questu tempu, perchè tutti quelli chì hè mintuatu cun ellu eranu adulti è tutti eranu probabili di più di 30 anni. Dunque, conservativamente, pudemu assignà Nehemiah una età di 20 anni à a caduta di Babilonia à Ciro, ma puderia esse almenu 10 anni o più, più altu.

20 Anu di Artaxerxes

In Nehemiah 12: 26-27, Nehemiah hè citatu cum'è Governatore in i tempi di Joiakim, u figliolu di Ghjishua [chì serve cum'è Gran Sacerdot] è Esdra. Hè statu à l'epica di l'inaugurazione di u muru di Ghjerusalemme. Questu hè statu u 20th Annu di Artaxerxes secondu Neemia 1: 1 è Neemia 2: 1. Se accettemu chì Dariu I hè chjamatu ancu Artasserxes da Ezra 7 in avanti è in Neemia (in particulare da i so 7th annu di regnu), sottu à sta suluzione, u periodu di tempu di Nehemiah diventa sensibile. Prima di a caduta di Babilonia, 20 anni minimi, + Cyrus, 9 anni, + Cambise, 8 anni, + Dariu u Grande I o Artaxerxes, 20u annu. Cusì 20 + 9 + 8 + 20 = 57 anni.

32nd Anu di Artaxerxes

Neimiah 13: 6 dopu registra chì Neemia hà tornatu à serve u rè in u 32nd Anu di Artaxerxes, u rè di Babilonia, dopu à 12 anni di guvernatore. Per questu tempu, ellu seria sempre 69, definitivamente una pussibilità. L'accolta cuntene chì un pocu dopu dopu hè vultatu in Ghjerusalemme per risolve l'emissione cù Tobiah l'Ammonite chì hà permessu di avè un grande salottu in u Tempiu da u gran sacerdote Eliashib.

Dunque, avemu l'età di Nehemiah secondu a suluzione cum'è 57 + 12 +? = 69 + anni. Ancu sì hè statu 5 anni dopu, averia ancu esse 74 anni. Questu hè definitivamente raggiunevule.

Una soluzione: Iè

 

4.      "7 settimane ancu 62 settimane", Una Soluzione

Puderete ricurdà chì sottu a soluzione generalmente accettata, questa splissione in 7 x 7 è 62 x7 pare avè alcuna rilevanza o cumpletamentu pussibule. Interessanti, però, se ne facemu capiscitura di Ezra 6:14 cume dicendu "Darius, ancu Artaxerxes"[ix] e dunque, Artaxerxes di Ezra 7 in avanti è u libru di Nehemiah hè avà capitu chì hè Darius (I)[x] allora 49 anni ci piglieremu da Ciru 1st annu in u seguitu: Cyrus 9 anni + Cambyses 8 anni + Darius 32 anni = 49.

Avà a quistione hè, qualcosa di significazione hè accadutu in u 32nd Anu di Darius (I)?

Nehemiah era statu guvernatore di Ghjuda durante 12 anni, da i 20 annith annu di Artaxerxes / Darius. U so primu compitu era di surveglializà a ricustruzione di e mura di Ghjerusalemme. In seguitu, hà supervisatu a ristituzione di Ghjerusalemme cum'è una cità abitabile. Infine, in u 32nd annu d'Artaxerxes abbandunò Ghjuda è vultò à u serviziu persunale di u rè.

Neemia 7: 4 indica chì ùn ci era mancu case o poche alcune custruite in Ghjerusalemme finu à a ricustruzzione di e mura chì era stata fatta in u 20th annu di Artaxerxes (o Darius I). Neemia 11 mostra chì parechji fucini sò stati ghjurnati per populà Ghjerusalemme dopu a ricustruzzione di i mura. Questu ùn avia micca esse bisognu se Ghjerusalemme avia digià case suficiente è era digià bellu populatu.

Questu averebbe cuntatu per u periodu di 7 volte 7 citatu in a profezia di Daniel 9: 24-27. Aghjusta ancu u periodu di tempu è a prufezia di Daniel 9: 25b "Ella vultarà è sarà veramente ricustruita, cù una piazza publica è fossa, ma in u strittu di i tempi. " Quelli strittori di i tempi corrispondeunu à una di e trè pussibilità:

  1. U periodu tutale di 49 anni chì partenu da a caduta di Babilonia à u 32nd Anu di Artaxerxes / Darius, chì face u sensu più pienu è megliu.
  2. Una altra pussibilità hè da a finalizazione di a ricustruzzione di u Tempiu in u 6th annu di Darius / Artaxerxes à u 32nd Anu di Artaxerxes / Darius
  3. U più improbabile è u periodu di tempu più cortu da l'20th à u 32nd annu di Artaxerxes quandu Nehemiah era Guvirnatore è hà amparatu a restaurazione di e mure di Ghjerusalemme è l'aumentu di e case è di a pupulazione in Ghjerusalemme.

Fendu cusì, avissiru purtatu i 7 sette (49 anni) à una cunclusione adattata in u scenariu chì Darius I era l'Artaxerxes di l'avvenimenti successivi di Ezra 7 in avanti è l'eventi di Nehemiah.

Una soluzione: Iè

5. Capiscendu Daniel 11: 1-2, A Soluzione

Forsi u modu più sèmplice per identificà una soluzione hè di verificà quale era u Rè Persa più riccu?

Da ciò chì i registri storichi sopravviveranu pare chì era statu Xerxes. Darius u Grande, u babbu avia statu istituitu tassazioni rigulari è custruitu una ricchezza considerableu. Xerxes hà cuntinuatu cù questu è in u 6th annu di u so regnu lancia una massiva campagna contru a Persia. Questa durò per dui anni, ancu se l'ostilità continuò per altri 10 anni. Questa coincide a descrizzione in Daniel 11: 2 "u quartu avarà amassi più ricchezza chè tutti [l'altri]. Appena diventatu forte in a so ricchezza, rializerà tuttu contru u regnu di Grecia. "

Questu significa chì i trè re restu avissi da esse identificati cù Cambises II, Bardiya / Smerdis, è Darius u Grande.

Xerxes era dunque l'ultimu rè di a Persia cume alcuni anu dichjaratu? Ùn ci hè nunda in u testu in Ebraico chì limita i Rè à quattru. Daniel hà dettu solu chì dopu Ciro ci serebbe trè altri rè è u quartu seria u più riccu è svegliarà tutti contr'à u Regnu di Grecia. U testu ùn dice nè implica chì ùn ci pudia esse un quinto (cunnisciutu secularmente Artaxerxes I) è veramente un sestu Rè (cunnisciutu Darius II), solu chì ùn sò micca dichjarate cum'è parte di a narrativa perchè ùn sò micca impurtanti.

Sicondu u storicu grecu Arrian (scrittura di e servendu l'Imperu Rumanu) Alessandru hà presu a cunquistà a Persia cum'è un attu di vendetta per sbagli passati. Alexander si tratta questu in a so lettera à Darius dicendu:

"I vostri antenati sò ghjunti in Macedònia è u restu di Grecia è ci anu trattatu male, senza nisuna preghjudiziu previa da noi. Eu, essendu statu numitu cumandante è capore grecu è vulendu vendetta per i Persiani, attraversatu in Asia, iniziate da e vostre ostilità ".[xi]

Sutta a nostra suluzione chì avaristi statu circa 60-61 anni prima. Questu hè abbastanza breve per ricordi di l'avvenimenti chì sò stati cuntati da i Grechi à Lisandru. Sutta a cronologia esistente esistente, stu periodu avissi da più di 135 anni, è dunque i ricordi si fussero scumessi da generazioni generali.

Una soluzione: Iè

 

Continuemu in esaminà e soluzioni per prublemi eccezziunali in a seguente parte, parte 7 di a nostra serie.

 

 

[I] http://www.ultimatebiblereferencelibrary.com/Complete_Works_of_Josephus.pdf  Ghjiseppu, Antichità di i Ghjudei, Libru XI, Capitulu 4 v 9

[Ii] RT HALLOCK- Persepolis Fortification Tablets in: Oriental Institute Publications 92 (Chicago Press, 1969), pp. 102,138,165,178,233,248,286,340,353,441,489,511,725. https://oi.uchicago.edu/sites/oi.uchicago.edu/files/uploads/shared/docs/oip92.pdf

[Iii] GG CAMERON– Persepolis Treasury Tablets in: Oriental Institute Publications 65 (The University of Chicago Press, 1948), p. 83. https://oi.uchicago.edu/research/publications/oip/oip-65-persepolis-treasury-tablets

[Iv] JE CHARLES; MW STOLPER - Testi di Fortificazione Venduti à l'Asta di a Collezione Erlenmeyer in: Arta 2006 vol.1, pp. 14-15, http://www.achemenet.com/pdf/arta/2006.001.Jones-Stolper.pdf

[V] P.BRIANT - Da Ciro à Lisandru: Una Storia di l'Imperu Persianu Leiden 2002, Eisenbrauns, pp 260,509. https://delong.typepad.com/files/briant-cyrus.pdf

[vi] Vede a serie di articuli "Un viaghju di scuperta à u tempu". https://beroeans.net/2019/06/12/a-journey-of-discovery-through-time-an-introduction-part-1/

[vii] Una spiegazione chì ghjustifica sta opzione in termini di nomi di King hè dopu in questa serie.

[viii] Una spiegazione chì ghjustifica sta opzione in termini di nomi di King hè dopu in questa serie.

[ix] Vede stu usu di "waw" in Nehemiah 7: 2 'Hananiah, chì hè Hananiah u cumandante' è Ezra 4:17 'Saluti, è avà'.

[x] Una spiegazione chì ghjustificà sta opzione in termini di nomi di King hè dopu in stu documentu.

[xi] http://www.gutenberg.org/files/46976/46976-h/46976-h.htm#Page_111 

Tadua

Articuli da Tadua.
    1
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x