In u video precedente di sta serie intitulatu "Salvà l'Umanità, Parte 5: Pudemu culpisce à Diu per u nostru Dolore, Miseria è Soffrenza?" Aghju dettu chì avemu da principià u nostru studiu riguardanti a salvezza di l'umanità per vultà à u principiu è travagliendu avanti da quì. Ddu principiu era, à a mo mente, Genesi 3:15, chì hè a prima prufezia in a Bibbia in quantu à i lignaghji umani o sementi chì avarianu a guerra cù l'altri in u tempu, finu à chì a sumente o a prole di a donna vince infine a serpente è a so sumente.

"E metteraghju inimicizia trà tè è a donna, è trà a to discendenza è a soia; ti sfracicà a testa, è tu li batterà u calcagno. (Genesi 3:15 New International Version)

Tuttavia, avà capiscu chì ùn era micca tornatu abbastanza luntanu. Per capiscenu veramente tutte e cose relative à a salvezza di l'umanità, avemu da vultà à u principiu di u tempu, a creazione di l'universu.

A Bibbia dice in Genesi 1: 1 chì in u principiu Diu hà creatu i celi è a terra. A quistione chì ùn si sente quasi mai nimu di dumandà hè: Perchè?

Perchè Diu hà creatu u celu è a terra? Tuttu ciò chì tù è eiu facemu, facemu per una ragione. S'ellu si parla di cose minori cum'è spazzola i nostri denti è pettinate i nostri capelli, o grandi decisioni cum'è s'ellu principia una famiglia o cumprà una casa, ciò chì facemu, facemu per una ragione. Qualcosa ci motiva. Se ùn pudemu micca capisce ciò chì hà motivatu à Diu à creà tutte e cose, cumpresa a razza umana, quasi sicuru finiremu per piglià cunclusioni sbagliate ogni volta chì pruvemu di spiegà l'interazzione di Diu cù l'umanità. Ma ùn hè micca solu e motivazioni di Diu chì avemu bisognu di esaminà, ma ancu i nostri. Se avemu lettu un cuntu in l'Scrittura chì ci dice chì Diu hà distruttu una massa di l'umanità, cum'è l'anghjulu chì hà uccisu 186,000 suldati assiri chì invadiavanu a terra d'Israele, o sguassate quasi tutti l'omu in u Diluviu, pudemu ghjudicà ellu cum'è crudele è vendicativa. Ma ci precipitemu à u ghjudiziu senza dà à Diu l'uppurtunità di spiegà ellu stessu ? Semu mutivati ​​da un desideriu sinceru di sapè a verità, o avemu cercatu di ghjustificà un cursu di vita chì in nisun modu si basa in l'esistenza di Diu? Ghjudicate un altru avversu pò fà chì ci sentimu megliu nantu à noi stessi, ma hè ghjustu?

Un ghjudice ghjustu sente à tutti i fatti prima di passà ghjudiziu. Avemu bisognu di capisce micca solu ciò chì hè accadutu, ma perchè hè accadutu, è quandu ghjunghjemu à u "perchè?", avemu a mutivu. Allora, cuminciamu cù questu.

I studienti di a Bibbia vi ponu dì chì Diu hè amore, perchè ellu revela chì à noi in 1 Ghjuvanni 4: 8, in unu di l'ultimi libri di a Bibbia scritti, à a fine di u primu seculu. Puderete dumandassi perchè Diu ùn ci hà micca dettu chì in u primu libru di a Bibbia scrittu, circa 1600 anni prima chì Ghjuvanni hà scrittu a so lettera. Perchè aspittà finu à a fine per revelà quellu aspettu impurtante di a so persunità? In fatti, da a creazione d'Adam finu à l'arrivu di Cristu, ùn pare micca esse statu registratu induve Ghjehova Diu dice à l'umanità chì "Hè amore".

Aghju una teoria per quessa chì u nostru Babbu celeste hà aspittatu finu à a fine di i scritti inspirati per revelà stu aspettu chjave di a so natura. In corta, ùn eramu micca pronti per questu. Ancu finu à questu ghjornu, aghju vistu studienti di a Bibbia serii interruganu l'amore di Diu, chì indicanu chì ùn capiscenu micca bè ciò chì hè u so amore. Pensanu chì esse amare hè equivalente à esse simpaticu. Per elli, l'amore significa mai avè da dì chì ti dispiace, perchè s'è tù amate, ùn farai mai nunda per offendà nimu. Pari ancu di dì, per certi, chì qualcosa va in u nome di Diu, è chì pudemu crede ciò chì vulemu perchè "amuri" l'altri è ci "amuri".

Chì ùn hè micca amore.

Ci sò quattru parolle in grecu chì ponu esse traduttu cum'è "amore" in a nostra lingua è trè di sti quattru parolle appariscenu in a Bibbia. Parlemu di innamurà è di fà l'amore è quì parlemu d'amore sessuale o passiunatu. In grecu, sta parolla hè eròs da quale avemu a parolla "eroticu". Hè ovviamente micca a parolla aduprata di Diu in 1 Ghjuvanni 4:8. Dopu avemu storgē, chì si riferisce principalmente à l'amore di famiglia, l'amore di un Babbu per un figliolu, o una figliola per a so mamma. A terza parola greca per amore hè filia chì si riferisce à l'amore trà l'amichi. Questa hè una parolla d'affettu, è pensemu à questu in termini di individui specifichi chì sò l'uggetti spiciali di u nostru affettu persunale è l'attenzione.

Queste trè parolle si trovanu pocu in e Scritture Cristiane. In fattu, eròs ùn si trova in ogni locu in a Bibbia. Eppuru in a literatura greca classica, queste trè parolle per amore, erōs, sorgē, e filia abbundanu ancu se nimu di elli sò abbastanza espansivi per abbraccià l'altitudine, a larghezza è a prufundità di l'amore cristianu. Paulu dice cusì:

Allora tù, essendu arradicatu è fundatu in l'amore, averà u putere, inseme cù tutti i santi, per capiscenu a lunghezza è a larghezza è l'altitudine è a prufundità di l'amore di Cristu, è di cunnosce questu amore chì supera a cunniscenza, per pudè esse pienu. cù tutta a pienezza di Diu. (Efesini 3: 17b-19 Bibbia di Studiu Berea)

Vede, un cristianu deve imite à Ghjesù Cristu, chì hè l'imaghjini perfetta di u so Babbu, Ghjehova Diu, cum'è queste Scritture indicanu:

Hè l'imaghjini di u Diu invisibule, u primu natu di tutta a creazione. (Colosiani 1:15 Versione Standard Inglese)

U Figliolu hè u splendore di a gloria di Diu è a rapprisintazioni esatta di a so natura, sustenendu tutte e cose cù a so putente parolla ... (Ebrei 1: 3 Bibbia di Studiu Berea)

Siccomu Diu hè amore, seguita chì Ghjesù hè amore, chì significa chì duvemu strive per esse amore. Cumu rializemu questu è chì pudemu amparà da u prucessu nantu à a natura di l'amore di Diu?

Per risponde à sta quistione, avemu bisognu di circà à a quarta parola greca per l'amore: agapē. Sta parolla hè praticamente inesistente in a literatura greca classica, ma hè assai più numerosa di l'altri trè paroli grechi per l'amore in l'Scritture Cristiane, chì si trovanu più di 120 volte cum'è nomu è più di 130 volte cum'è verbu.

Perchè Ghjesù hà pigliatu sta parolla greca raramente usata, agape, per sprimà a più superlativa di tutte e qualità cristiane ? Perchè hè questu a parolla Ghjuvanni utilizata quandu hà scrittu: "Diu hè amore" (ho Theos agapē estin)?

U mutivu pò esse spiegatu megliu esaminendu e parolle di Ghjesù arregistrate in Matteu capitulu 5:

"Avete intesu chì hè statu dettu:" Amore (agapēseis) u vostru vicinu è "Odià u vostru nemicu". Ma ti dicu, amore (agapate) i vostri nemici è pricate per quelli chì vi perseguite per esse figlioli di u vostru Babbu in u celu. Face chì u so sole nasce nantu à i mali è i boni, è manda a pioggia nantu à i ghjusti è l'inghjusti. Se tu amate (agapēsēte) quelli chì amanu (agapōntas) tu, chì ricumpensa ti darà ? Ancu i cullettori di tasse ùn facenu micca u listessu ? È s'è vo salutate solu i vostri fratelli, chì fate più chè l'altri ? Ancu i Gentili ùn facenu micca u listessu ?

Siate perfetti, dunque, cum'è u vostru Babbu celeste hè perfettu ". (Matteu 5: 43-48 Bibbia di Studiu Berea)

Ùn hè micca naturali per noi di sentu affettu per i nostri nemici, per e persone chì ci odianu è piacerebbe vedemu sparisce da a faccia di a terra. L'amore di quale Ghjesù parla quì ùn nasce micca da u core, ma da a mente. Hè un pruduttu di a so vulintà. Questu ùn vole micca dì chì ùn ci hè micca emozione daretu à questu amore, ma l'emozione ùn l'imponga micca. Questu hè un amore cuntrullatu, direttu da una mente furmata per agisce cun cunniscenza è saviezza sempre chì cercanu u vantaghju di l'altru, cum'è Paul dice:

"Ùn fate nunda per ambizione egoista o orgogliu viotu, ma in umiltà cunzidira l'altri più impurtanti chè voi stessi. Ognunu di voi ùn deve fighjà micca solu à i vostri interessi, ma ancu à l'interessi di l'altri ". (Filippesi 2: 3,4 Bibbia di Studiu Berea)

Da definisce agapē in una breve frasa, "Hè l'amore chì cerca sempre u più altu benefiziu per l'amatu". Ci vole à amà i nostri nemichi, micca sustenienduli in u so cursu sbagliatu di azzione, ma striving to find ways to turn them from that male course. Questu significa chì agapē spessu ci move à fà ciò chì hè bonu per un altru malgradu elli. Puderanu ancu vede e nostre azzioni cum'è odiosa è traditrice, anche se in a pienezza di u tempu u bonu vincerà.

Per esempiu, prima di lascià i Testimoni di Ghjehova, aghju parlatu à parechji di i mo amichi intimi di e verità chì aghju amparatu. Questu li dispiace. Credu chì eru un traditore à a mo fede è u mo Diu Ghjehova. Anu spressu u sintimu chì aghju pruvatu à ferisce elli minendu a so fede. Quandu l'aghju avvistatu di u periculu ch'elli eranu, è u fattu ch'elli mancavanu una vera chance à a salvezza offerta à i Figlioli di Diu, a so animosità cresce. Eventualmente, in cunfurmità cù e regule di u Cunsigliu di Guvernazione, ubbidientemente m'anu tagliatu. I mo amichi sò stati obligati à fughje, ciò chì anu fattu in cunfurmità cù l'adottrinamentu JW, pensendu chì agiscenu per amore, anche se Ghjesù hà dettu chjaramente chì noi, cum'è cristiani, duvemu sempre amare à tutti quelli chì percepemu (falsamente o altrimenti) cum'è un nemicu. Di sicuru, sò insignati à pensà chì evitendumi, mi puderianu riportà à a piega JW. Ùn pudianu micca vede chì e so azzioni sò veramente un ricattamentu emutivu. Invece, eranu tristemente cunvinti ch'elli agisanu per amore.

Questu ci porta à un puntu impurtante chì duvemu cunsiderà in quantu agapē. A parolla stessa ùn hè micca impregnata di una qualità morale innata. In altre parolle, agapē Ùn hè micca un bonu tipu d'amore, nè un cattivu tipu d'amore. Hè solu amore. Ciò chì face bè o male hè a so direzzione. Per dimustrà ciò chì vogliu dì, cunzidira stu versu:

"...per Demas, perchè amava (agapēsas) stu mondu, m'hà abbandunatu è hè andatu in Tessalonica ". (2 Timothy 4:10 New International Version)

Questu traduce a forma verbale di agapē, chì ghjè agapaó, "amare". Demas lasciò Paul per una ragione. A so mente li ragiunava chì ùn pudia ottene solu ciò chì vulia da u mondu abbandunendu Paul. U so amore era per ellu stessu. Era entrata, micca in uscita; per sè stessu, micca per l'altri, nè per Paul, nè per u Cristu in questu casu. Se u nostru agapē hè diretta à l'internu; s'ellu hè egoistu, allora u risultatu finale in u dannu à noi stessi à a fine, ancu s'ellu ci hè un benefiziu à cortu termine. Se u nostru agapē hè altruista, direttu à l'esternu versu l'altri, allora serà benefiziu per elli è per noi, perchè ùn agimu micca per interessu stessu, ma invece di mette i bisogni di l'altri prima. Hè per quessa chì Ghjesù ci hà dettu: "Siate perfetti, dunque, cum'è u vostru Babbu celeste hè perfettu". (Matteu 5:48 Bibbia di Studiu Berea)

In grecu, a parolla per "perfetta" hè quì teleios, chì ùn significa micca senza peccatu, ma cumpleta. Per ghjunghje à a completezza di u caratteru cristianu, duvemu amà i nostri amichi è i nostri nemici, cum'è Ghjesù ci hà amparatu in Matteu 5: 43-48. Ci vole à circà ciò chì hè bonu per noi, micca solu per certi, micca solu per quelli chì ponu turnà u favore, per dì cusì.

Siccomu stu studiu in a nostra serie Saving Humanity cuntinueghja, esamineremu alcuni di i tratti di Ghjehova Diu cù l'omu chì ponu appare nunda, ma amatori. Per esempiu, cumu puderia a distruzzione ardente di Sodoma è Gomorra esse una azzione amorosa? Cumu puderia turnà a mòglia di Lot à un pilastru di sali, esse vistu cum'è un attu d'amore? Se simu veramente cercandu a verità è micca solu à circà una scusa per scaccià a Bibbia cum'è mitu, allora avemu bisognu di capisce ciò chì significa dì chì Diu hè agapē, amore.

Pruvaremu di fà cusì cum'è sta serie di video avanza, ma pudemu fà un bonu principiu fighjendu à noi stessi. A Bibbia insegna chì l'omu sò stati urigginariamenti fatti à l'imaghjini di Diu, cum'è Ghjesù era.

Siccomu Diu hè amore, avemu a capacità innata di amà cum'è ellu. Paul hà cummentatu questu in Rumani 2: 14 è 15 quandu hà dettu:

"Ancu i Gentili, chì ùn anu micca a lege scritta di Diu, dimustranu ch'elli cunnoscenu a so lege quand'elli l'obbediscenu istintivamente, ancu senza avè intesu. Dimustranu chì a lege di Diu hè scritta in i so cori, perchè a so propria cuscenza è i so pinsamenti l'accusanu o li dicenu chì facenu bè ". (Rumani 2:14, 15 New Living Translation)

Se pudemu capisce cumplettamente cumu l'amore agapē si verifica innatamente (in noi stessi per esse fattu à l'imaghjini di Diu) chì andava assai per capiscenu à Ghjehova Diu. Ùn saria micca?

Per principià, avemu da capisce chì mentre avemu una capacità innata per l'amore divinu cum'è esseri umani, ùn vene micca automaticamente perchè simu nati cum'è figlioli d'Adam è avemu ereditatu a genetica per l'amore egoista. Infatti, finu à chì diventemu figlioli di Diu, simu figlioli di Adamu è cusì, a nostra preoccupazione hè per noi stessi. "Me... me... me", hè u ritornello di u zitellu è spessu spessu l'adultu. Per sviluppà a perfezione o cumpleta di agapē, avemu bisognu di qualcosa fora di noi stessi. Ùn pudemu micca fà solu. Semu cum'è una nave capace di mantene una certa sustanza, ma hè a sustanza chì tenemu chì determinà s'ellu simu navi onorati, o disonorabili.

Paul mostra questu in 2 Corinti 4: 7:

Avemu avà sta luce chì brilla in i nostri cori, ma noi stessi simu cum'è vasetti d'argilla fragili chì cuntenenu stu grande tesoru. Questu rende chjaru chì u nostru grande putere hè da Diu, micca da noi stessi. (2 Corinti 4:7, New Living Translation)

Ciò chì dicu hè chì per noi per esse veramente perfetti in amore cum'è u nostru Babbu celeste hè perfettu in amore, noi l'omu solu bisognu di u spiritu di Diu. Paulu disse à i Galati:

"Ma u fruttu di u Spìritu hè l'amore, a gioia, a pace, a pacienza, a benignità, a bontà, a fideltà, a gentilezza, a pacienza. Contra tali cose ùn ci hè micca lege ". (Galati 5:22, 23 Bibbia Literale Berea)

I usatu pi pinsari chi sti nove qualità eranu i frutti di u spiritu santu, ma Paul parla di u fruttu (singular) di u spiritu. A Bibbia dice chì Diu hè amore, ma ùn dice micca chì Diu hè gioia o Diu hè pace. Basatu annantu à u cuntestu, a traduzzione di a Bibbia di a Passione rende questi versi cusì:

Ma u fruttu pruduttu da u Spìritu Santu in voi hè l'amore divinu in tutte e so espressioni variate:

gioia chì trabocca,

pace chì sottumette,

pazienza chì dura,

bontà in azzione,

una vita piena di virtù,

a fede chì prevale,

dolcezza di core, è

forza di spiritu.

Ùn ponite mai a lege sopra queste qualità, perchè sò destinate à esse senza limiti ...

Tutte queste ottu qualità restanti sò facetti o espressioni d'amore. U spiritu santu pruducerà in u Cristianu, Amore Divinu. Hè agapē l'amore direttu fora, per benefiziu l'altri.

Allora, u fruttu di u spiritu hè Amore,

Joy (amore chì hè giubilante)

Pace (amore chì calma)

Pazienza (amore chì dura, ùn si rinuncia mai)

Gentilezza (amore chì hè cunsideratu è misericordioso)

Bontà (amore à u riposu, a qualità interna di l'amore in u caratteru di a persona)

Fideltà (amore chì cerca è crede in a bontà di l'altri)

Gentilezza (amore chì hè misuratu, sempre solu a quantità ghjusta, u toccu ghjustu)

Auto-cuntrollu (Amore chì domina ogni azzione. Questa hè a qualità regia di l'amore, perchè una persona in u putere deve sapè cumu esercite u cuntrollu per ùn fà micca male).

A natura infinita di Ghjehova Diu significa chì u so amore in tutte queste facce o espressioni hè ancu infinitu. Quandu avemu principiatu à esaminà i so tratti cù l'omu è l'anghjuli, ampararemu cumu u so amore spiega tutte e parti di a Bibbia chì ci parenu incongruenti à noi à u primu sguardu, è fendu cusì, ampararemu cumu cultivà megliu u nostru. propiu fruttu di u spiritu. Capisce l'amore di Diu è cumu travaglia sempre per u benefiziu ultimu (chì hè a parolla chjave, ultimu) di ogni individuu vuluntariu ci aiuterà à capisce ogni passaghju difficiule di l'Scrittura chì esamineremu in i prossimi video in questa serie.

Grazie per u vostru tempu è per u vostru sustegnu continuu à stu travagliu.

 

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    11
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x