lu artìculu pricidenti trattatu cù e duie sementi rivali chì si luttanu trà di elli per tuttu u tempu finu à a culminazione di a salvezza di l'umanità. Simu avà in a quarta rata di sta seria è ancu ùn ci simu mai mai piantati à dumandà: Chì hè a nostra salvezza?

In chì cunsiste a salvezza di l'umanità? Se pensate chì a risposta hè evidente, allora pensate à novu. Aghju fattu, è aghju fattu. Ti possu assicurà chì dopu avè pensatu tantu, aghju capitu chì hè forse u singulu più incompresu è malinterpretatu di tutti l'insignamenti di basa di u Cristianesimu.

Sì avete da dumandà à a vostra Protestante media sta quistione, avaristi probabilmente intesu dì chì a salvezza significa andà in celu sì site bravi. À u cuntrariu, sè site gattivu, andate in Infernu. Se dumandate à un cattolicu, riceverete una risposta simile, cù l'addendum chì, sì ùn site micca abbastanza bonu per meritu u celu, ma micca abbastanza male per merità una cundanna in Infernu, andate à u Purgatoriu, chì hè una specie di compensazione casa, cum'è Ellis Island era torna in u ghjornu.

Per questi gruppi, a risurrezzione hè di u corpu, perchè l'ànima ùn more mai, essendu immurtale è tuttu.[I]  Benintesa, crede in un'anima immortale significa chì ùn ci hè speranza, nè ricumpensa per a vita eterna, postu chì per definizione, un'anima immortale hè eterna. Pare chì per a magiurità di quelli di a cristianità, a salvezza - cum'ella diceria a cumunità immubiliare - si tratta di "situazione, situazione, situazione". Questu significa ancu chì per a maiò parte di quelli chì professanu di esse cristiani, sta pianeta hè pocu più cà un terrenu di prova; una residenza temporanea in a quale simu messi à prova è raffinati prima d'andà à a nostra eterna ricumpensa in celu o à a nostra eterna cundanna in Infernu.

Ignurendu u fattu chì ùn ci hè micca una bona basa Scripturale per sta teologia, alcuni a ignoranu nantu à una basa puramente logica. Ritenenu chì se a terra hè un terrenu di prova per qualificassi per una ricumpensa celeste, perchè Diu hà creatu l'angeli direttamente cum'è esseri spirituali? Ùn devenu esse ancu testati? Se no, allora perchè noi? Perchè creà l'essere fisichi se ciò chì cercate, se ciò chì vulete finisce, sò spirituali? Pare un sprechju di sforzu. Inoltre, perchè un Diu amorevule sottumette deliberatamente l'esseri innocenti à una tale sofferenza? Se a terra hè per pruvà è raffinà, allora l'omu ùn hè micca statu sceltu. Hè statu creatu per soffre. Questu ùn cunvene micca cù ciò chì 1 Ghjuvanni 4: 7-10 ci dice di Diu.

Infine, è u più dannatu di tutti, perchè Diu hà creatu l'Infernu? Dopu tuttu, nimu di noi hà dumandatu à esse creatu. Prima ch'è no semu entrati in ognunu, ùn eramu nunda, inesistente. Allora l'affare di Diu hè essenzialmente: "O mi ami è ti portu in celu, o mi rifiutate, è ti tortureraghju per sempre". Ùn avemu micca a pussibilità di vultà simpliciamente à ciò chì aviamu avutu prima l'esistenza; nisuna possibilità di vultà à u niente da u quale simu venuti sì ùn vulemu micca piglià l'affare. Innò, hè o ubbidì à Diu è campà, o rifiutà à Diu è esse torturatu per sempre è sempre.

Eccu ciò chì pudemu chjamà a teologia di u Padrinu: "Diu hà da fà una offerta chì ùn pudemu micca ricusà".

Ùn ci hè da stupisce chì un numeru crescente di umani si rivolge à l'ateismu o à l'agnosticisimu. L'insignamenti di a Chjesa, invece di riflette a logica logica di a scienza, espone u so veru fundamentu in e mitulugia di i populi antichi.

Durante a mo vita, aghju avutu lunghe discussioni cù persone di tutte e fedi principali è assai di e fede minori in u mondu, sia cristiane sia non cristiane. Ùn aghju ancu trovu unu chì sia cumpletamente in ligna cù ciò chì a Bibbia insegna. Questu ùn ci vole micca stupisce. U Diavule ùn vole micca chì i cristiani capiscinu a vera natura di a salvezza. Tuttavia, i so numerosi gruppi in cuncurrenza anu u prublema di qualsiasi urganizazione cù un pruduttu da vende. (2 Curintini 11:14, 15) Ciò chì ognunu hà da offre à u cunsumadore hà da differisce da i so cuncurrenti; altrimenti, perchè a ghjente cambiassi? Questu hè u pruduttu di marca 101.

U prublema di tutte queste religioni hè chì a vera speranza per a salvezza ùn hè micca u pussessu di alcuna religione organizzata. Hè cum'è a manna chì hè cascata da u celu in u desertu di u Sinai; lì per tutti da ripiglià à vuluntà. In fondu, a religione organizzata prova à vende cibu à e persone chì sò circundate da questu, tuttu di rigalu. I religiosi capiscenu chì ùn ponu micca cuntrullà e persone à menu chì cuntrolanu a so alimentazione, allora si proclamanu "u schiavu fidu è discretu" di Matteu 24: 45-47, u fornitore di alimenti esclusivu di a banda di Diu, è speranu chì nimu ùn si ne fessi contu liberi di uttene u cibu stessu. Sfurtunatamente, sta strategia hà travagliatu da centinaia d'anni è continua à fà.

Ebbè, nant'à stu situ, nimu ùn prova à guvernà o guvernà un altru. Quì vulemu solu capisce a Bibbia. Quì, l'unicu rispunsevule hè Ghjesù. Quandu avete u megliu, chì hà bisognu di tuttu u restu!

Dunque fighjemu a Bibbia inseme è vedemu ciò chì pudemu truvà, nò?

Torna à Fundazioni

Cum'è un puntu di partenza, accunsentemu chì a nostra salvezza hè a ristaurazione di ciò chì era persu in Eden. Se ùn l'aviamu micca persu, tuttu ciò chì era, ùn averiamu bisognu di esse salvati. Ciò pare logicu. Dunque, se pudemu capisce currettamente ciò chì era persu allora, sapemu ciò chì duvemu tornà per esse salvatu.

Sapemu chì Adamu hè statu creatu da Diu à a so maghjina è sumiglia. Adam era u figliolu di Diu, parte di a famiglia universale di Diu. (Ge 1:26; Lu 3:38) E Scritture palesanu ancu chì l'animali sò stati ancu creati da Diu ma ùn sò micca stati fatti à a so maghjina nè sumiglia. A Bibbia ùn si riferisce mai à l'animali cum'è figlioli di Diu. Sò solu a so creazione, invece chì l'omi sò à tempu a so creazione è i so figlioli. L'angeli sò ancu chjamati figlioli di Diu. (Job 38: 7)

I figlioli ereditanu da un babbu. I figlioli di Diu ereditanu da u so Babbu celeste, ciò chì significa chì ereditanu, frà altre cose, a vita eterna. L'animali ùn sò micca figlioli di Diu, allora ùn ereditanu micca da Diu. Cusì l'animali morenu naturale. Tutta a creazione di Diu, sia parte di a so famiglia sia micca, li sò sottumessi. Dunque, pudemu dì senza paura di cuntradizioni chì Ghjehova hè u suvranu universale.

Ripetemu: Tuttu ciò chì esiste hè a creazione di Diu. Hè u Signore Suvranu di tutta a creazione. Una piccula parte di a so creazione hè ancu cunsiderata cum'è i so figlioli, a famiglia di Diu. Cum'è u casu cù un babbu è i zitelli, i figlioli di Diu sò furmati à a so maghjina è a so sumiglia. Da zitelli, ereditanu da ellu. Solu i membri di a famiglia di Diu ereditanu è cusì solu i membri di a famiglia ponu eredità a vita chì Diu hà: a vita eterna.

A strada, alcuni di i figlioli angeli di Diu è i so dui figlioli umani originali si sò ribellati. Questu ùn significava micca chì Diu hà cessatu di esse u so sovranu. Tutta a creazione cuntinua sottumessa ad ellu. Per esempiu, assai dopu a so ribellione, Satanassu era sempre sottumessu à a vulintà di Diu. (Vede Job 1:11, 12) Mentre era datu una latitudine considerableu, a creazione ribella ùn hè mai stata cumpletamente libera di fà tuttu ciò ch'ellu vulia. Ghjehova, cum'è Signore Suvranu, hà sempre messu i limiti in i quali l'omi è i dimònii puderanu funziunà. Quandu quelli limiti sò stati superati, ci sò state cunsequenze, cum'è a distruzzione di u mondu di l'umanità in u Dilluviu, o a distruzzione lucalizata di Sodoma è Gomorra, o l'umilità di un omu, cum'è u rè Nabucodonosor di i Babilonesi. (Ge 6: 1-3; 18:20; Da 4: 29-35; Ghjuda 6, 7)

Datu chì a relazione guvernamentale di Diu nantu à l'omu hà continuatu à esiste dopu chì Adam hà fattu u peccatu, pudemu cunclude chì a relazione chì Adam hà persu ùn era micca quella di Sovereign / Subject. Ciò chì hà persu hè stata una relazione familiale, quella di un babbu cù i so figlioli. Adam hè statu cacciatu fora di Eden, a casa di famiglia chì Ghjehova avia preparatu per i primi umani. Hè statu diseredatu. Postu chì solu i figlioli di Diu ponu eredità e cose di Diu, cumpresa a vita eterna, Adam hà persu a so eredità. Cusì, hè diventatu solu un'altra creazione di Diu cum'è l'animali.

"Perchè ci hè un risultatu per l'omu è un risultatu per l'animali; anu tutti u listessu risultatu. Cum'è l'unu more, cusì l'altru more; è tutti ùn anu chè un spiritu. Dunque l'omu ùn hà micca supranenza annantu à l'animali, perchè tuttu hè inutile ". (Ec 3:19)

Se l'omu hè fattu à l'imaghjina è a somiglianza di Diu, è face parte di a famiglia di Diu, è eredita a vita eterna, cumu si pò dì chì "l'omu ùn hà micca supranenza annantu à l'animali"? Ùn pò micca. Dunque, u scrittore di Ecclesiastu parla di "omu cadutu". Caricati da u peccatu, diseredati da a famiglia di Diu, l'umani ùn sò veramente megliu cà l'animali. Cum'è l'unu more, cusì l'altru more.

U Rolu di u Peccatu

Questu ci aiuta à mette u rolu di u peccatu in prospettiva. Nisunu di noi hà sceltu di peccà inizialmente, ma simu nati in questu cum'è a Bibbia dice:

"Dunque, cum'è u peccatu hè intrutu in u mondu per mezu di un omu, è a morte per mezu di u peccatu, cusì a morte hè stata tramandata à tutti l'omi, perchè tutti anu piccatu". - Rumani 5:12 BSB[Ii]

U peccatu hè a nostra eredità da Adamu, per esse geneticamente discendenti da ellu. Si tratta di famiglia è a nostra famiglia eredita da u nostru babbu Adam; ma a catena di l'eredi ferma cun ellu, perchè hè statu cacciatu fora di a famiglia di Diu. Cusì simu tutti orfani. Simu sempre a creazione di Diu, ma cum'è l'animali, ùn simu più i so figlioli.

Cumu pudemu campà per sempre? Smetta di peccà? Ciò hè solu al di là di noi, ma ancu s'ellu ùn era micca, cuncentrassi nantu à u peccatu hè di mancà u prublema più grande, u veru prublema.

Per capisce megliu u veru prublema riguardu à a nostra salvezza, duvemu dà un ultimu sguardu à ciò chì Adam avia prima di rifiutà à Diu cum'è u so Babbu.

Adam camminava è parlava cun Diu apparentemente di modu regulare. (Ge 3: 8) Questa relazione pare avè avutu più in cumunu cù un Babbu è un figliolu chè cù un Rè è u so sughjettu. Ghjehova hà trattatu a prima coppia umana cum'è i so figlioli, micca i so servitori. Chì bisognu hà Diu di i servitori? Diu hè amore, è u so amore hè spressu per via di l'accordu di famiglia. Ci sò famiglie in celu cum'è ci sò famiglie nantu à a terra. (Ef 3:15) Un bonu babbu o mamma umana metterà a vita di u so figliolu prima, ancu à u puntu di sacrificà a soia. Semu fatti à l'imaghjina di Diu è cusì, ancu sì peccatori, ritrattemu una luccica di l'amore infinitu chì Diu hà per i so figlioli.

A relazione chì Adamu è Eva avianu cun u so Babbu, Ghjehova Diu, duvia esse ancu a nostra. Què face parte di l'eredità chì ci aspetta. Face parte di a nostra salvezza.

L'amore di Diu apre a strada indietro

Finu à a venuta di Cristu, l'omi fideli ùn pudianu micca cunsidarà cun ragione à Ghjehova cum'è u so Babbu persunale in più di un sensu metaforicu. Puderia esse chjamatu u Babbu di a nazione d'Israele, ma apparentemente nimu allora pensava à ellu cum'è un babbu persunale, cum'è i cristiani. Cusì, ùn truveremu nisuna preghera offerta in e Scritture pre-cristiane (l'Anticu Testamentu) induve un servitore fidu di Diu s'addirizza ad ellu cum'è Babbu. I termini aduprati si riferenu à ellu Signore in un sensu superlativu (U NWT spessu traduce questu cum'è "Signore Sovranu".) O cum'è Diu Onniputente, o altri termini chì sottolineanu u so putere, signoria è gloria. Omi fideli di i tempi antichi - i patriarchi, i rè è i prufeti - ùn si cunsideravanu micca figlioli di Diu, ma aspiravanu solu à esse i so servitori. U Rè David hè andatu finu à riferisce si cum'è "u figliolu di a serva di [Ghjehova]". (Sal 86:16)

Tuttu ciò hà cambiatu cù Cristu, è hè statu un ossu di disputa cù i so avversarii. Quand'ellu chjamò Diu u so Babbu, anu cunsideratu ch'ella era una bestemmia è anu vulsutu lapidallu in situ.

«. . .Ma li rispose: "U mo Babbu hà travagliatu finu à avà, è eiu continuu à travaglià". 18 Hè per quessa chì i Ghjudei anu cuminciatu à circà ancu di più per tumballu, perchè ùn solu stava rompendu u sàbatu, ma chjamava ancu Diu u so Babbu, facendusi uguale à Diu ". (Ghjuvanni 5:17, 18 NWT)

Allora quandu Ghjesù hà amparatu i so seguitori à pricà, "U nostru Babbu in i celi, sia santificatu u vostru nome ..." stavamu parlendu erisia à i capimachja ebrei. Eppuru l'hà parlatu senza paura perchè impartia una verità vitale. A vita eterna hè qualcosa chì si eredita. In altre parolle, se Diu ùn hè micca u vostru Babbu, ùn puderete micca campà per sempre. Hè simplice cum'è questu. L'idea chì pudemu campà per sempre solu cum'è servitori di Diu, o ancu amichi di Diu, ùn hè micca a bona nova chì Ghjesù hà dichjaratu.

(L'opposizione chì Ghjesù è i so seguitori anu sperimentatu quandu dichjaravanu esse figlioli di Diu ùn hè micca ironicamente una questione morta. Per esempiu, i Testimoni di Ghjehova suspettanu spessu di un cumpagnu di testimoni in casu chì ellu o ella pretenda esse un figliolu aduttatu di Diu.)

Ghjesù hè u nostru salvatore, è si salva aprendu a strada per noi di vultà in a famiglia di Diu.

"Tuttavia, à tutti quelli chì l'hanu ricevutu, hà datu l'autorità di diventà figlioli di Diu, perchè esercitavanu fede in u so nome." (Joh 1: 12 NWT)

L'impurtanza di a relazione familiale in a nostra salvezza hè cundutta in casa da u fattu chì Ghjesù hè spessu chjamatu "u Figliolu di l'omu". Ci salva diventendu parte di a famiglia di l'umanità. A famiglia salva a famiglia. (Più nantu à questu dopu).

Chì a salvezza hè tutta a famiglia pò esse vista scannendu questi passaggi biblichi:

"Ùn sò micca tutti spiriti per u santu serviziu, mandati à ministru per quelli chì anu da eredità a salvezza?" (Heb 1:14)

"Felice sò i teneri, postu chì erediteranu a terra." (Mt 5: 5)

"È tutti quelli chì anu lasciatu case o fratelli o surelle o babbu o mamma o figlioli o terre per u nome di u mo nome riceveranu centu volte di più è erediteranu a vita eterna". (Mt 19:29)

"Allora u Rè dicerà à quelli chì sò à a so diritta:" Venite, voi chì site statu benedettu da u mo Babbu, erediteghjanu u Regnu preparatu per voi da a fundazione di u mondu "(Mt 25:34)

"Quand'ellu viaghjava, un omu corse è cascò in ghjinochji davanti ad ellu è li dumandò:" Bon Maestru, chì devu fà per eredità a vita eterna? "" (Mr 10:17)

"Per chì dopu avè statu dichjaratu ghjusti per via di a benevolenza immeritata di quellu, pudessimu diventà eredi secondu una speranza di vita eterna". (Tit 3: 7)

"Avà perchè site figlioli, Diu hà mandatu u spiritu di u so Figliolu in i nostri cori, è chjama: "Abba, Babbu!" 7 Cusì ùn site più schiavu ma figliolu; è sì un figliolu, allora site ancu un erede per mezu di Diu ". (Ga 4: 6, 7)

"Chì hè un segnu prima di a nostra eredità, per u scopu di liberà u pussessu di Diu per un riscattu, à a so gloriosa lode". (Ef 1:14)

"Hà illuminatu l'ochji di u vostru core, affinchì sapiate à chì speranza vi hà chjamatu, chì ricchezze gloriose detiene cum'è eredità per i santi" (Ef 1: 18)

«Perchè sapete chì da Ghjehova riceverete l'eredità cum'è ricumpensa. Slave per u Maestru, Cristu ". (Cul 3:24)

Questa ùn hè mancu una lista esaustiva, ma basta à pruvà u puntu chì a nostra salvezza ci vene per via di eredità - figlioli chì ereditanu da un Babbu.

I Figlioli di Diu

U ritornu in a famiglia di Diu hè per mezu di Ghjesù. U riscattu hà apartu a porta à a nostra riconciliazione cù Diu, ristabilendu ci à a so famiglia. Eppuru, diventa un pocu più cumplicatu di quellu. U riscattu hè applicatu in dui modi: Ci sò i figlioli di Diu è i figlioli di Ghjesù. Fighjemu prima i figlioli di Diu.

Cum'è l'avemu vistu in Ghjuvanni 1:12, i figlioli di Diu nascenu per virtù di mette a fede in nome di Ghjesù. Questu hè assai più difficiule di ciò chì puderia sembrà à prima vista. In fatti, assai pochi rializanu questu.

"Ma quandu vene u Figliolu di l'omu, truverà daveru a fede nantu à a terra?" (Luke 18: 8 DBT[Iii])

Pare sicuru di dì chì avemu tutti intesu a lagnanza chì, s'ellu ci hè veramente un Diu, perchè ùn si mostra micca solu è ùn si ne compie? Parechji pensanu chì questu seria a soluzione à tutti i prublemi di u mondu; ma una tale visione hè simplista, ignurendu a natura di u liberu arbitriu cum'è palisata da i fatti di a storia.

Per esempiu, Ghjehova hè visibile da l'angeli è ancu assai seguitanu u Diavule in a so rivolta. Cusì crede in l'esistenza di Diu ùn li hà micca aiutati à stà ghjusti. (Ghjacumu 2:19)

L'Israele in Egittu anu testimoniu di dece manifestazioni stupefacenti di a putenza di Diu dopu chì anu vistu a parte di u Mari Rossu chì li permettia di fughje in terra secca, solu per chjude dopu, inghjuttendu i so nemici. Eppuru, in pochi ghjorni anu rigettatu à Diu è anu cuminciatu à adurà u Vitellu d'Oru. Dopu à avè cacciatu sta faczione ribella, Ghjehova hà dettu à u restu di piglià pusessu di a terra di Canaan. Di novu, piuttostu cà piglià curagiu basatu annantu à ciò ch'elli avianu appena vistu di u putere di Diu per salvà, anu lasciatu a paura è disubbiditu. Di conseguenza, sò stati puniti girandulendu in u desertu per quaranta anni finu à chì tutti l'omi capaci di quella generazione si ne sò morti.

Da questu, pudemu discernisce chì ci hè una differenza trà credenza è fede. Tuttavia, Diu ci cunnosce è si ricorda chì simu polvere. (Ghjobbu 10: 9) Cusì ancu omi è donne cum'è quelli israeliti erranti averanu l'occasione di cuncilià si cun Diu. Tuttavia, averanu bisognu di più cà un'altra manifestazione visibile di u putere di immersione per mette a fede in ellu. Dittu chistu, utteneranu sempre e so evidenze visibili. (1 Tesalonicani 2: 8; Rivilazione 1: 7)

Dunque ci sò quelli chì camminanu per fede è quelli chì camminanu per vista. Dui gruppi. Eppuru, l'occasione per a salvezza hè messa à dispusizione di tramindui perchè Diu hè amore. Quelli chì camminanu per fede devenu esse chjamati figlioli di Diu. In quantu à u secondu gruppu, averanu a pussibilità di diventà figlioli di Ghjesù.

Ghjuvanni 5:28, 29 parla di sti dui gruppi.

"Ùn vi maravigliate di questu, perchè l'ora vene quandu tutti quelli chì sò in e so tombe senteranu a so voce 29è esce - quelli chì anu fattu u bè per a risurrezzione di a vita, è quelli chì anu fattu u male per a risurrezzione di u ghjudiziu ". (Ghjuvanni 5:28, 29 BSB)

Ghjesù si riferisce à u tipu di risurrezzione chì ogni gruppu sperimenta, mentre chì Paulu parla di u statu o di u statutu di ogni gruppu dopu a risurrezzione.

"È aghju una speranza in Diu, chì st'omi stessi accettanu dinò, chì ci serà una risurrezzione, sia di i ghjusti sia di l'inghjusti". (Atti 24:15 HCSB[Iv])

I ghjusti sò risuscitati prima. Ereditanu a vita eterna è ereditanu un Regnu chì hè statu preparatu per elli dapoi u principiu di a procreazione umana. Questi guvernanu cum'è rè è preti per 1,000 anni. Sò i figlioli di Diu. Tuttavia, ùn sò micca figlioli di Ghjesù. Diventanu i so fratelli, perchè sò eredi à fiancu à u Figliolu di l'Omu. (Re 20: 4-6)

Tandu u Rè dicerà à quelli chì sò à a so diritta: "Venite, voi chì site statu benedettu da u mo Babbu, eredite u Regnu preparatu per voi da a fundazione di u mondu". (Mt 25:34)

Per tutti quelli chì sò guidati da u spiritu di Diu sò veramente figlioli di Diu. 15 Perchè ùn avete micca ricevutu un spiritu di schiavitù chì provoca teme à novu, ma avete ricevutu un spiritu di l'adopzione cum'è figlioli, per quale spiritu cridemu: "Abba, Babbu!" 16 U stessu spiritu hè testimone cun u nostru spiritu chì simu figlioli di Diu. 17 Sì, allora, simu zitelli, simu ancu eredi - eredi di Diu, ma eredi cumuni cun Cristu - basta chì soffri inseme per pudè ancu esse glurificati inseme. (Ro 8: 14-17)

Avarete, benintesa, chì parlemu sempre di 'eredi' è 'eredità'. Ancu se un Regnu o un guvernu sò riferiti quì, ùn smette micca di trattà di famiglia. Cum'è Revelazione 20: 4-6 dimostra, a vita di stu Regnu hè finita. Hà un scopu, è una volta compiu, serà rimpiazzatu da l'accordu chì Diu hà scopu da u principiu: Una famiglia di zitelli umani.

Ùn pensemu micca cum'è l'omi fisichi. U regnu chì questi figlioli di Diu ereditanu ùn hè micca cumu si fussiru stati omi implicati. Ùn sò micca attribuiti una grande putenza in modu à pudè cuntrullallu nantu à l'altri è esse aspettati à manu è à pedi. Ùn avemu micca vistu stu tipu di regnu prima. Questu hè u Regnu di Diu è Diu hè amore, dunque questu hè un regnu basatu annantu à l'amore.

"Amati, continuemu à amassi l'unu l'altru, perchè l'amore hè di Diu, è tutti quelli chì amanu sò nati da Diu è cunnoscenu à Diu. 8 Quellu chì ùn ama ùn hè micca vinutu à cunnosce à Diu, perchè Diu hè amore. 9 Per questu l'amore di Diu hè statu revelatu in u nostru casu, chì Diu hà mandatu u so Figliolu unigenitu in u mondu per pudè guadagnà a vita per ellu ". (1Ghju 4: 7-9 NWT)

Chì ricchezza di significatu ci hè da truvà in sti pochi versi. "L'amore hè di Diu". Hè a surghjente di tuttu amore. Se ùn amemu micca, ùn pudemu micca esse nati da Diu; ùn pudemu micca esse i so figlioli. Ùn pudemu mancu cunnosce lu se ùn amemu micca.

Ghjehova ùn tollererà nimu in u so regnu chì ùn sia motivatu da l'amore. Ùn pò esse micca corruzzione in u so Regnu. Hè per quessa chì quelli chì custituiscenu i rè è i preti à fiancu à Ghjesù devenu esse pruvati à fondu cum'è u so Maestru era. (Ellu 12: 1-3; Mt 10:38, 39)

Quessi sò capaci di sacrificà tuttu per a speranza davanti ad elli, ancu se anu poche prove chì basanu sta speranza. Mentre avà questi anu speranza, fede è amore, quandu a so ricumpensa hè realizata, ùn averanu micca bisognu di i primi dui, ma continueranu à avè bisognu d'amore. (1 Co 13:13; Ro 8:24, 25)

I Figlioli di Ghjesù

Isaia 9: 6 si riferisce à Ghjesù cum'è u Patre Eternu. Pàulu disse à i Curintini chì "'U primu omu Adamu diventa un'anima viva.' L'ultimu Adam hè diventatu un spiritu chì dà a vita ". (1 Co 15:45) Ghjuvanni ci dice chì "Cum'è u Babbu hà a vita in ellu stessu, cusì hà datu à u Figliolu di avè vita in ellu stessu". (Ghjuvanni 5:26)

Ghjesù hè statu datu "a vita in ellu stessu". Hè un "spiritu chì dà a vita". Hè u "Patre Eternu". L'umani morenu perchè ereditanu u peccatu da u so antenatu, Adamu. A sterpa di a famiglia si ferma quì, postu chì Adam hè statu diseredatu è ùn pudia più eredità da u Babbu celeste. Se l'omu puderia cambià di famiglia, s'elli ponu esse aduttati in una nova famiglia sottu à a sterpa di Ghjesù chì pò ancu rivendicà Ghjehova cum'è u so Babbu, allora a catena di l'eredi si apre, è ponu torna à eredità a vita eterna. Diventanu figlioli di Diu in virtù di avè à Ghjesù cum'è u so "Patre Eternu".

In Genesi 3:15, amparemu chì a semente di a donna guerri cù a semente o a prole di u Serpente. Sia u primu, sia l'ultimu Adamu pò rivindicà à Ghjehova cum'è u so Babbu direttu. L'ultimu Adamu, in virtù di esse natu da una donna in a sterpa di a prima donna pò ancu rivendicà a so piazza in a famiglia di l'omu. Esse parte di a famiglia umana li dà u dirittu di aduttà figlioli umani. Esse Figliolu di Diu li dà u dirittu di rimpiazzà Adamu cum'è u capu di tutta a famiglia di l'umanità.

Reconciliation

Ghjesù, cum'è u so Babbu, ùn furzerà l'adopzione à nimu. A lege di u liberu arbitriu significa chì duvemu sceglie liberamente di accettà ciò chì si offre senza coercizione o manipulazione.

Tuttavia, u Diavulu ùn ghjoca micca secondu ste regule. Nel corso di i seculi, milioni di persone anu avutu a mente distorta da a sofferenza, a corruzzione, l'abusi è u dolore. A so capacità di penseru hè stata oscurata da pregiudizii, bugie, ignoranza è disinformazione. A coercizione è a pressione di i pari sò stati applicati da l'infanzia per modellà u so pensamentu.

In a so saviezza infinita, u Babbu hà determinatu chì i figlioli di Diu sottu à Cristu seranu usati per sbulicà tutti i detriti di seculi di regula umana currotta, affinchì l'omu possa avè a so prima vera furtuna di cuncilià si cù u so Babbu celeste.

Alcune di queste sò rivelate in stu passaghju da Rumani capitulu 8:

18Perchè pensu chì e suffrenze di questu tempu ùn valenu a pena di paragunà cù a gloria chì ci hà da esse rivelata. 19Perchè a creazione aspetta cun bramosu desideriu per a rivelazione di i figlioli di Diu. 20Perchè a creazione hè stata sottumessa à inutilità, micca di vuluntà, ma per via di quellu chì l'ha sottumessa, in speranza 21chì a creazione stessa serà liberata da a so schiavitù à a curruzzione è ottenerà a libertà di a gloria di i figlioli di Diu. 22Perchè sapemu chì tutta a creazione hà gemitu inseme in i dulori di a nascita finu à avà. 23È micca solu a creazione, ma noi stessi, chì avemu i primi frutti di u Spìritu, gememu internamente mentre aspettemu cun impazienza l'adopzione cum'è figlioli, a redenzione di i nostri corpi. 24Perchè in questa speranza eramu stati salvati. Avà speranza chì si vede ùn hè speranza. Perchè quellu chì spera in ciò ch'ellu vede? 25Ma se speremu per ciò chì ùn vedemu micca, l'aspettemu cun pazienza. (Ro 8: 18-25 ESV[V])

L'omi chì sò alluntanati da a famiglia di Diu sò, cum'è avemu vistu, cum'è e bestie. Sò creazione, micca famiglia. Gemenu in a so servitù, ma bramanu a libertà chì vene cù a manifestazione di i figlioli di Diu. Infine, per mezu di u Regnu sottu Cristu, sti figlioli di Diu agiranu da dui rè da guvernà è da sacerdoti da medià è guarì. L'umanità serà pulita è vinarà à cunnosce a "libertà di a gloria di i figlioli di Diu".

A famiglia guarisce a famiglia. Ghjehova mantene i mezi di salvezza in tutta a famiglia di l'omu. Quandu u Regnu di Diu hà rializatu u so scopu, l'umanità ùn serà micca sottu un guvernu cum'è sughjetti di un Rè, ma invece serà restituita à una famiglia cù Diu cum'è Babbu. Ellu guvernerà, ma cum'è un Babbu guverna. À quellu mumentu meravigliosu, Diu diventerà veramente tutte e cose per tutti.

"Ma quandu tutte e cose seranu state sottumesse à ellu, allora u Figliolu stessu si sottumette ancu à Quellu chì li hà sottumessu tutte e cose, affinchì Diu sia tuttu per tutti". - 1Co 15:28

Dunque, se avemu da definisce a nostra salvezza in una sola frase, si tratta di diventà una volta di più parte di a famiglia di Diu.

Per più nantu à questu, vedi u prossimu articulu di sta serie: https://beroeans.net/2017/05/20/salvation-part-5-the-children-of-god/

 

____________________________________________________

[I] A Bibbia ùn insegna micca l'immortalità di l'anima umana. St'insegnamentu hà a so origine in a mitulugia greca.
[Ii] Berean Study Bible
[Iii] Traduzzione Bibbia Darby
[Iv] Holman Christian Bible Standard
[V] Versione standard inglese

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    41
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x