"E metteraghju inimicizia trà voi è a donna, È trà a to pusterità è a so pusterità; Ellu vi brusgià nantu à a testa, È voi u brusgià nantu à u taccu ". (Ge 3: 15 NASB)

In u artìculu pricidenti, avemu discuttu cumu Adamu è Eva anu spulatu a so rilazioni familiale unica cù Diu. Tutti l'orrori è e tragedia di a storia umana scorri da quella perdita singulare. Ne vene dunque chì a ristaurazione di quella relazione chì significa riconciliazione cù Diu cum'è Babbu hè a nostra salvezza. Se tuttu ciò chì hè male scorre da a so perdita, tuttu ciò chì hè bonu emergerà da a so ristaurazione. In termini simplici, simu salvati quandu diventemu torna parte di a famiglia di Diu, quandu pudemu torna chjamà Ghjehova, Babbu. (Ro 8: 15) Per questu per esse realizatu, ùn duvemu micca aspettà eventi chì cambianu u mondu, cum'è a guerra di u grande ghjornu di Diu l'Onniputente, Armageddon. A salvezza pò accade nantu à una basa individuale è in ogni mumentu. In fatti, hè dighjà accadutu innumerevule volte da i tempi di Cristu. (Ro 3: 30-31; 4:5; 5:1, 9; 6: 7-11)

Ma simu avanzati da noi stessi.

Riturnemu à u principiu, à u tempu quandu Adamu è Eva sò stati lampati fora di u giardinu chì u so Babbu avia preparatu per elli. Ghjehova i diseredò. Legalmente, ùn eranu più famiglia, senza dirittu à e cose di Diu, cumpresa a vita eterna. Vulianu autoregule. Anu ottenutu autoregule. Eranu maestri di u so destinu - dii, dicidendu per sè stessu ciò chì era bonu è ciò chì era male. (Ge 3: 22) Benchì i nostri primi genitori pudessinu pretende di esse figlioli di Diu in virtù di a so creazione da ellu, legalmente, eranu orfani oramai. A so discindenza nascerà cusì fora di a famiglia di Diu.

Eranu innumerevuli figlioli d'Adamu è Eva cundannati à campà è more in u peccatu senza speranza? Ghjehova ùn pò micca vultà in a so parolla. Ùn pò micca violà a so legge. D’altronde, a so parolla ùn pò mancà. Sì l'omi chì peccanu devenu more - è simu tutti nati in u peccatu cum'è Rumani 5: 12 stati - cumu pò ghjunghje à u scopu inalterabile di Ghjehova di pupulà a terra cù i so figlioli da i lonzi d'Adamu? (Ge 1: 28) Cumu un Diu d'amore pò cundannà l'innocenti à morte? Ié, simu peccatori, ma ùn avemu micca sceltu di esse, più chè un zitellu natu da una mamma tossicodipendente sceglie di nasce dipendente da a droga.

Aghjunghje à a cumplessità di u prublema hè u prublema centrale di a santificazione di u nome di Diu. U Diavule (Gr. diabolos, chì significa "calunniatrice") avia dighjà imbruttatu u nome di Diu. Innumerevoli umani blasfemeranu Diu in i seculi, culpendulu di tutte e sofferenze è l'orrore di l'esistenza umana. Cumu u Diu di l'amore risolverà quellu prublema è santificherà u so nome?

L'angeli fighjulavanu mentre tutti questi avvenimenti in Eden trascendenu. Mentre hè fattu superiore à l'omu, hè solu in un picculu gradu. (Ps 8: 5) Possedenu una grande intelligenza, senza dubbitu, ma nunda da bastà per svelà - soprattuttu à quellu stadiu iniziale - u misteru di a soluzione di Diu à stu enigmu apparentemente irresolvibile è diabolicu. Solu a so fede in u Babbu di u celu li assicurerebbe ch'ellu truvaria un modu - ciò ch'ellu hà fattu, è tandu è culà, ancu s'ellu hà sceltu di mantene i ditaglii piattati in ciò chì hè vinutu à esse chjamatu "Sacru Secretu". (Mr 4: 11 NWT) Immaginate un misteru chì a risoluzione si svolge lentamente per seculi è millenarii di tempu. Questu hè fattu secondu a saviezza di Diu, è ùn pudemu chè maraviglialu.

Avà assai hè statu rivelatu nantu à u misteru di a nostra salvezza, ma mentre studiamu questu, duvemu esse attenti à ùn permettà micca chì l'orgogliu culurisca a nostra comprensione. Parechji sò cascati in preda à quella guaia di l'umanità, cridendu d'avè tuttu capitu. Hè vera, per via di a retrospettiva è di a rivelazione chì ci hà datu Ghjesù, avemu avà un ritrattu assai più cumpletu di u travagliu di u scopu di Diu, ma ùn sapemu ancu tuttu. Ancu mentre a scrittura di a Bibbia s'avvicinava, l'angeli in u celu stavanu sempre guardendu u misteru di a misericordia di Diu. (1Pe 1: 12) Parechje religione sò cascate in a trappula di pensà di avè tuttu fattu, ciò chì hà fattu chì milioni sianu ingannati cù falsa speranza è falsa paura, tramindui chì sò ancu avà aduprati per induce ubbidienza cieca à i cumandamenti di l'omi.

A Seed Appears

U testu di u tema per questu articulu hè Genesis 3: 15.

"E metteraghju inimicizia trà voi è a donna, È trà a to pusterità è a so pusterità; Ellu vi brusgià nantu à a testa, È voi u brusgià nantu à u taccu ". (Ge 3: 15 NASB)

Questa hè a prima prufezia registrata in a Bibbia. Hè stata prununciata subitu dopu à a ribellione d'Adamu è Eva, mostrendu a saviezza infinita di Diu, perchè l'attu hè statu fattu à pena, chì u nostru Babbu celestiale avia a suluzione.

A parolla quì resa "semente" hè presa da a parola ebraica zera (זָ֫רַע) è significa 'discendenti' o 'discendenza'. Ghjehova hà previstu duie linee di discendenza chì si trovanu in cuntrastu continuu trà di elli finu à a fine. U serpu hè quì adupratu metaforicamente, riferendusi à Satanassu chì hè altrimente chjamatu u serpente "originale" o "anticu". (Re 12: 9) A metafora hè allora estesa. Un serpu chì si lampa in terra deve chjappà bassu, in u taccu. Tuttavia, un umanu chì uccide un serpente va per a testa. Sfracicà u casu di u cervellu, uccide u serpente.

Hè da nutà chì mentre l'inimicizia iniziale principia trà Satanassu è a donna - entrambe e sementi ùn sò ancu state esiste - a lotta vera ùn hè micca trà Satanassu è a donna, ma trà ellu è a semente o a prole di a donna.

Saltendu avanti - ùn ci hè bisognu di una alerta spoiler quì - sapemu chì Ghjesù hè a prole di a donna è chì per ellu, l'umanità hè salvata. Questa hè una simplificazione eccessiva, cuncessa, ma basta à sta tappa per pone una domanda: Perchè u bisognu di una linea di discendenti? Perchè micca solu fà cascà à Ghjesù da u celu in a storia à u mumentu apprupriatu? Perchè creà una fila di persone millenaria longa sottu attaccu custante da Satanassu è a so discindenza prima di presentà infine u mondu cù u Messia?

Sò sicuru chì ci sò parechje ragioni. Sò altrettantu sicuru chì ùn li cunniscimu ancu tutti - ma a faremu. Duvemu esse attenti à e parolle di Paul à i Rumani quandu discurria solu un aspettu di sta semente.

"O, l prufundità di ricchezze, sia di saviezza sia di cunniscenza di Diu! Quantu i so ghjudizii inesplorabili è e so manere micca tracciabili! (Ro 11: 33 BLB)[I]

O cum'è u NWT a rende: "u passatu traccia fora" di i so modi.

Avemu avà migliaia d'anni di retrovisione storica, eppuru ùn pudemu ancu tracciare pienamente u passatu per discernisce a tutalità di a saviezza di Diu in questu affare.

Dittu chistu, avventuremu una pussibilità per l'usu di Diu di una linea genealogica di discendenza chì porta à u Cristu, è al di là.

(Per piacè, ricordate chì tutti l'articuli di stu situ sò saggi, è cume tali, aperti à discussione. In realtà, accolgimu questu perchè per mezu di i cumenti di ricerca di i lettori, pudemu ghjunghje à una comprensione più completa di a verità, chì serve cum'è una basa solida per noi chì avanzemu.)

Genesis 3: 15 parla di inimicizia trà Satanassu è a donna. E donne ùn sò micca chjamate. Se pudemu capisce quale hè a donna, pudemu capisce megliu a ragione di una linea di discendenti chì portanu à a nostra salvezza.

Certi, in particulare a Chjesa Cattolica, sustennu chì a donna hè Maria, a mamma di Ghjesù.

È u papa Ghjuvan Paulu II hà insignatu in Mulieris Dignitatem:

"Hè significativu chì [in Galiziani 4: 4] San Paulu ùn chjama micca a Mamma di Cristu cù u so nome, "Maria", ma a chjama "donna": Questu coincide cù e parolle di u Protoevangeliu in u libru di Genesi (cf. Gen. 3:15). Hè quella "donna" chì hè presente in l'evenimentu salvaticu centrale chì marca a "pienezza di u tempu": Questu avvenimentu hè realizatu in ella è in ella ".[Ii]

Benintesa, u rolu di Maria, "a Madonna", "a Mamma di Diu", hè cruciale per a fede cattolica.

Luther, alluntanendu si da u Cattolicesimu, hà dichjaratu chì "a donna" hà riferitu à Ghjesù, è a so semente hà riferitu à a parolla di Diu in a chjesa.[Iii]

I Testimoni di Ghjehova, intesi à truvà un sustegnu per l'idea d'urganizazione, sia celeste sia terrestre, credenu a donna di Genesis 3: 15 rapprisenta l'organizazione celestiale di Ghjehova di i figlioli spiritu.

"Saria seguitu logicamente è in armunia cù e Scritture chì a" donna "di Genesis 3: 15 seria una "donna" spirituale. È currisponde à u fattu chì a "sposa", o "moglia" di Cristu ùn hè micca una donna individuale, ma una composita, fatta di parechji membri spirituali (Re 21: 9), a "donna" chì dà nascita à i figlioli spirituali di Diu, a "moglia" di Diu (prufeticamente prevista in e parolle di Isaia è Ghjeremia cum'è citatu in u precedente), seria cumposta da parechje persone spirituali. Saria un corpu cumpostu di persone, una urganizazione, una celesta ".
(è-2 p. 1198 Donna)

Ogni gruppu religiosu vede e cose attraversu i vetri culuriti da u so propiu piegamentu teologicu particulare. Se pigliate u tempu per ricercà queste diverse rivendicazioni, vedrete chì apparenu logichi da un puntu di vista particulare. Tuttavia, vulemu ricurdà u principiu truvatu in Proverbi:

"U primu à parlà in tribunale sona bè - finu à u cummentu di u cuntrastu." (Pr 18: 17 NLT)

Ùn importa micca quantu logica una linea di ragiunamentu possa apparisce, deve esse coerente cù tuttu u registru biblicu. In ognunu di sti trè insegnamenti, ci hè un elementu consistente: nimu pò mostrà una cunnessione diretta à Genesis 3: 15. Ùn ci hè nisuna scrittura chì dice chì Ghjesù hè a donna, o Maria hè a donna, o l'organizazione celestiale di Ghjehova hè a donna. Dunque piuttostu ch'è d'impiegà l'eisegesi è impone un significatu induve nimu ne pare, lasciaimu invece chì e Scritture fessinu u "cuntroesame". Lasciate chì e Scritture parlinu da per elli.

U cuntestu di Genesis 3: 15 implica a caduta in u peccatu è e conseguenze conseguenti. Tuttu u capitulu abarca 24 versi. Quì hè in a so interezza cù punti culminanti pertinenti à a discussione in manu.

«Avà u serpu era u più prudente di tutti l'animali salvatichi di u campu chì Ghjehova Diu avia fattu. Cusì hà dettu a donna: "Diu hà veramente dettu chì ùn ci vole micca manghjà da ogni àrburu di u giardinu?" 2 À questu a donna disse à u serpu: «Puderemu manghjà di u fruttu di l'arburi di u giardinu. 3 Ma Diu hà dettu di u fruttu di l'arburu chì hè à mezu à u giardinu: «Ùn ne manghjate micca, innò, ùn li toccate micca; altrimenti murerete ". 4 À questu, u serpente hà dettu a donna: "Di sicuru ùn more micca. 5 Perchè Diu sà chì u ghjornu stessu chì manghjate da ellu, i vostri ochji saranu aperti è sarete cum'è Diu, sapendu u bè è u male ". 6 Di conseguenza, a donna hà vistu chì l'arburu era bonu per manghjà è chì era qualcosa di desiderabile per l'ochji, iè, l'arburu era piacevule à fighjà. Cusì hà cuminciatu à piglià u so fruttu è à manghjà. Dopu, hà ancu datu alcuni à u maritu quandu era cun ella, è hà cuminciatu à manghjà. 7 Allora l'ochji di tramindui sò stati aperti, è anu capitu chì eranu nudi. Cusì cucinu inseme e foglie di ficu è si fècenu copre di lombu per elli. 8 Più tardi anu intesu a voce di Ghjehova Diu mentre caminava in u giardinu per a parte di a ghjurnata di u ventu, è l'omu è a moglia si piattavanu da a faccia di Ghjehova Diu trà l'arburi di u giardinu. 9 È Ghjehova Diu hà continuatu à chjamà l'omu è li disse: "Induva sì?" 10 Finalmente hà dettu: "Aghju intesu a to voce in l'ortu, ma aghju avutu paura perchè eru nudu, allora mi sò piattatu". 11 Dopu, disse: "Quale hè chì ti hà dettu chì eri nudu? Avete manghjatu da l'arburu da quale aghju urdinatu di ùn manghjà? " 12 L'omu hà dettu: "A donna à quale avete datu per esse cun mè, m'hà datu frutti da l'arburu, allora aghju manghjatu ". 13 Ghjehova Diu hà dettu a donna: "Chì site avete fattu?" A donna rispose: "A sarpe m'ingannò, allora aghju manghjatu". 14 Tandu Ghjehova Diu disse à u serpu: «Perchè l'avete fattu, site u maladettu trà tutti l'animali domestichi è da tutti l'animali salvatichi di u campu. Nantu à u vostru ventre anderete, è manghjarete polvere tutti i ghjorni di a vostra vita. 15 E metteraghju inimicizia trà voi è a donna è trà a to discindenza è a so discindenza. Ellu vi sfracicerà a testa, è voi u colperete in u calcagnu ". 16 To a donna hà dettu: «Aumentaraghju assai u dulore di a vostra gravidanza; in u dulore nascerete figlioli, è a vostra brama serà per u vostru maritu, è ellu vi dominerà ". 17 È à Adamu li disse: "Perchè avete ascoltatu a voce di a to moglia è avete manghjatu da l'arburu riguardu à quale ti aghju datu questu cumandamentu," Ùn ci vole manghjà da ellu ", hè maladettu u terrenu per contu vostru. In u dulore manghjarete i so prudutti tutti i ghjorni di a vostra vita. 18 Crescerà spine è cardi per voi, è duvete manghjà a vegetazione di u campu. 19 In u sudore di a to fàccia manghjarete u pane finu à u ritornu in terra, perchè da ellu site statu pigliatu. Per a polvere sì è per a polvere tornerà ". 20 Dopu questu Adam hà chjamatu a so moglia Eva, perchè avia da diventà a mamma di tutti quelli chì campanu. 21 È Ghjehova Diu hà fattu vestiti longhi da pelli per Adamu è per a so moglia, per vestalli. 22 Ghjehova Diu hà dettu: «Quì l'omu hè diventatu cum'è unu di noi in a cunniscenza di u bè è di u male. Avà, per ùn pudè stende a manu è piglià frutti da l'arburu di a vita, manghjà è campà per sempre, " 23 Cù questu, Ghjehova Diu l'hà espulsu da u giardinu d'Eden per cultivà u tarrenu da ellu era statu presu. 24 Cusì hà cacciatu l'omu fora, è hà postu à levante di u giardinu di Eʹden i cherubini è a lama fiammeggiante di una spada chì si girava in permanenza per guardà a strada di l'arburu di a vita ". (Ge 3: 1-24)

Notate chì prima di u versu 15, Eva hè chjamata "a donna" sette volte, ma ùn hè mai chjamata per nome. In fattu, sicondu u versu 20, era chjamata solu dopu à st'avvenimenti sò trascorsi. Questu tende à sustene l'idea di alcuni chì Eve hè stata ingannata pocu dopu a so creazione, ancu se ùn pudemu micca dichjarà categuricamente.

Dopu à u versu 15, u termine "a donna" hè di novu adupratu quandu Ghjehova pronuncia una punizione. Saria assai cresce u dulore di a so gravidanza. In seguita - è prubabilmente in cunsequenza di u sbilanciu chì u peccatu provoca - ella è e so figliole andavanu à sperimentà una sfavore sfavore di a relazione trà l'omu è a donna.

In tuttu, u terminu "a donna" hè adupratu nove volte in questu capitulu. Ùn ci pò micca dubbitu da u cuntestu chì u so usu da i versi 1 à 14 è po dinò in u versu 16 s'applica à Eva. Pare ragiunevule allora chì Diu cambiessi inesplicabilmente u so usu in u versu 15 per riferisce à qualchì 'donna' metaforica finora micca divulgata? Luteru, u Papa, u Corpu Dirigente di i Testimoni di Ghjehova, è altri, ci vulerianu à crede cusì, postu chì ùn ci hè altra manera di intrecciare a so interpretazione persunale in a narrazione. Qualcunu di elli hà ragiò d'aspittà questu di noi?

Ùn pare micca logicu è cunsistenti per noi di vede prima se una capiscitura simplice è diretta hè sustenuta da a Scrittura prima di abbandunalla in favore di ciò chì puderia bè esse l'interpretazione di l'omi?

Inimicizia trà Satanassu è a Donna

I Testimoni di Ghjehova scontanu a pussibilità chì Eva sia "a donna", perchè l'inimicizia dura finu à a fine di i ghjorni, ma Eve hè morta millaie d'anni fà. Tuttavia, rimarcherete chì mentre Diu mette inimicizia trà u serpu è a donna, ùn hè micca a donna chì u schiaccia in capu. Infatti e contusioni in u calcagnu è in a testa sò una lotta chì si face micca trà Satanassu è a donna, ma Satanassu è a so semente.

Cù questu in mente, analizzemu ogni parte di u versu 15.

Fighjate chì ghjè Ghjehova chì hà "messu inimicizia trà" Satanassu è e donne. Finu à u cunfrontu cù Diu, a donna hà avutu probabilmente una speranza speranza, aspittendu "esse cum'è Diu". Ùn ci hè nunda di prova ch'ella sintessi animosità versu u serpu in quellu stadiu. Era sempre cumplettamente ingannata cum’ellu spiega Paulu.

"È Adam ùn hè micca statu ingannatu, ma a donna, essendu stata ingannata, hè entruta in transgressione". (1Ti 2: 14 BLB)[Iv]

Avia cridutu à Satanassu quandu li disse chì seria cum'è Diu. Cum'è si hè rivelatu, quessa era vera tecnicamente, ma micca in u modu ch'ella avia capitu. (Paragunate i versi 5 è 22) Satanassu sapia chì a stava ingannendu, è per assicurassi, li disse una bugia diretta, chì ùn sarebbe sicuramente micca morta. Dopu hà imbruttatu u bonu nome di Diu chjamendulu bugiardu è implicendu ch'ellu piattava qualcosa di bonu da i so figlioli. (Ge 3: 5-6)

A donna ùn hà micca previstu di perde a so casa cum'è un giardinu. Ùn hà micca previstu ch'ella finisca per cultivà laboriosamente nantu à terreni ostili à fiancu à un maritu duminante. Ùn puderia micca avè anticipatu cumu si sentenu i panni severi di parto. Hà avutu ogni punizione chì Adam hà ricevutu è dopu alcuni. Per rializà tuttu, prima di more, hà sperimentatu l'effetti di l'anzianu: invechjà, perde u so sguardu, diventà debule è decrepitu.

Adamu ùn hà mai vistu u serpu. Adam ùn hè micca statu ingannatu, ma sapemu chì hà culpitu à Eva. (Ge 3: 12) Hè impussibile per noi cum'è persone ragiunevuli di pensà chì, cù l'anni passati, hà guardatu indietro l'ingannu di Satanassu cun affezzione. Probabilmente, se avessi un desideriu, sarebbe stata di ritruvassi in u tempu è di fracassà a testa di quellu serpu ella stessa. Chì odiu duvia avè risentitu!

Hè prubabile ch'ella abbia impartitu quellu odiu à i so figlioli? Hè difficiule à imaginà altrimente. Alcuni di i so figlioli, cum'è accadutu, amavanu à Diu è cuntinuavanu i so sentimenti d'inimicizia cù a serpente. Altri, però, sò venuti à seguità à Satanassu in i so modi. I primi dui esempii di sta split si trovanu in u cuntu di Abel è Cain. (Ge 4: 1-16)

L'inimicizia cuntinua

Tutti l'omi discendenu da Eva. Dunque a discindenza o a sumente di Satanassu è di a donna devenu riferisce à una sterpa chì ùn hè micca genetica. In u primu seculu, i scribi, i Farisei è i capi religiosi ebrei dichjaravanu esse figlioli d'Abrahamu, ma Ghjesù li chjamò a simenza di Satanassu. (John 8: 33; John 8: 44)

L'inimicizia trà a sumente di Satanassu è a donna cuminciò prestu cù Cain chì tumbò u fratellu Abel. Abel hè diventatu u primu martiru; a prima vittima di a persecuzione religiosa. A sterpa di a sumente di a donna hà continuatu cù altri cum'è Enoch, chì hè statu pigliatu da Diu. (Ge 5: 24; Ellu 11: 5) Ghjehova hà cunservatu a so sumente per via di a distruzzione di u mondu anticu preservendu vive ottu anime fidele. (1Pe 3: 19, 20) Durante a storia ci sò stati individui fideli, a sumente di a donna, chì sò stati perseguitati da a sumente di Satanassu. Era una parte di e contusioni à u calcagnu? Certamente, ùn pudemu avè dubbitu chì a culminazione di e contusioni di u taccu di Satanassu hè ghjunta quandu ellu hà adupratu a so semente, i capi religiosi di u ghjornu di Ghjesù, per tumbà u Figliolu untu di Diu. Ma Ghjesù hè statu risuscitatu, cusì sta ferita ùn hè micca stata murtale. Tuttavia, l'inimicizia trà i dui semi ùn hè micca finita quì. Ghjesù hà preditu chì i so seguitori continueranu à esse perseguitati. (Mt 5: 10-12; Mt 10: 23; Mt 23: 33-36)

E contusioni in u calcagnu continuanu cun elli? Stu versu ci puderia fà crede cusì:

«Simone, Simone, eccu, Satanassu hà dumandatu d'avè ti, per pudè tamaccià cum'è u granu, ma aghju pregatu per voi chì a vostra fede ùn falli micca. È quandu sarete vultatu torna, rinfurzate i vostri fratelli ". (Lu 22: 31-32 ESV)

Si pò sustene chì ancu noi simu brusgiati in u calcagnu, perchè simu testati cum'ellu era u nostru Signore, ma cum'è ellu, seranu risuscitati per chì a brusgia sia guarita. (Ellu 4: 15; Ja 1: 2-4; Phil 3: 10-11)

Questu in alcun modu sminuisce e contusioni chì Ghjesù hà sperimentatu. Questu hè in una classa da per sè, ma a so contusione nantu à u palu di tortura hè stabilita cum'è un standard per noi di ghjunghje.

"Dopu hà continuatu à dì à tutti:" Sì qualchissia vole vene dopu à mè, lascialu rinunzià è piglià u so palu di tortura ghjornu dopu ghjornu è seguità mi. 24 Perchè quellu chì vole salvà a so vita a perderà, ma quellu chì perde a so vita per via di mè hè quellu chì a salverà ". (Lu 9: 23, 24)

Sia chì e contusioni in u calcagnu appartenenu solu à l'uccisione di u nostru Signore, o sì comprende tutta a persecuzione è l'uccisione di a semente da Abel finu à a fine ùn hè micca qualcosa chì pudemu esse dogmaticu. Tuttavia, una cosa pare chjara: Finu avà hè stata una strada unidirezionale. Chì cambierà. A sumente di a donna aspetta cun pazienza u tempu di Diu per ch'ella agisca. Ùn hè solu Ghjesù chì sfracicerà a testa di u sarpu. Quelli chì ereditanu u regnu di i celi participeranu dinò.

"Ùn sapete micca chì ghjudicheremu l'angeli? . . . " (1Co 6: 3)

"Per a so parte, u Diu chì dà a pace schiaccerà à Satanassu sottu i TU pedi da quì à pocu. Chì a benevolenza immeritata di u nostru Signore Ghjesù sia cun TU ". (Ro 16: 20)

Fighjate dinò chì, mentre l'esistenza di l'inimicizia trà e duie sementi, e contusioni sò trà a semente di a donna è Satanassu. A sumente di a donna ùn sfracica micca a sumente di u serpu in capu. Hè perchè ci hè a pussibilità di redenzione per quelli chì custituiscenu a sumente di u serpu. (Mt 23: 33; Atti 15: 5)

A Ghjustizia di Diu palesa

A stu puntu, pudemu vultà à a nostra dumanda: Perchè ancu preoccupassi cun una semente? Perchè implicà a donna è a so discindenza in stu prucessu? Perchè participà à l'umani? Ghjehova avia veramente bisognu di l'omi per participà à a risoluzione di a questione di a salvezza? Puderia sembra chì tuttu ciò chì era veramente necessariu era una sola femina umana per mezu di a quale per generà u so Figliolu unicu senza peccatu. Tutti i requisiti di a so legge saranu soddisfatti per questu mezzu, nò? Allora perchè creà sta inimicizia di millenarii?

Ci vole à tene à mente chì a lege di Diu ùn hè micca fredda è secca. Hè a lege di l'amore. (1Xo 4: 8) Mentre esaminemu u travagliu di a saviezza amatrice, ghjunghjemu à capisce appena di più nantu à u Diu meravigliosu chì adoremu.

Ghjesù hà riferitu à Satanassu micca cum'è l'assassinu originale, ma l'omicidiu originale. In Israele, un omicidiu ùn hè statu messu à morte da u statu, ma da i parenti di quellu uccisu. Avianu u dirittu ghjuridicu di fà la. Satanassu ci hà pruvucatu una suffrenza sfarente à partesi da Eva. Hè necessariu esse purtatu in ghjustizia, ma quantu serà più soddisfacente quella ghjustizia quandu serà purtatu à nunda da quelli chì hà vittimizatu. Questu aghjunghje un significatu più profondu à Rumani 16: 20, nò?

Un altru aspettu di a sumente hè chì furnisce un mezu per mezu di i millenarii di santificà u nome di Ghjehova. Restendu fideli à u so Diu, innumerevoli persone da Abel in avanti anu dimustratu amore per u so Diu ancu finu à a morte. Tutti questi anu cercatu l'adopzione cum'è figlioli: u ritornu à a famiglia di Diu. Pruvanu per a so fede chì ancu l'omi imperfetti, cum'è a creazione di Diu, fatta à a so figura, ponu riflettà a so gloria.

"È noi, chì cù visi svelati riflettenu tutti a gloria di u Signore, simu trasfurmati in a so maghjina cù una gloria intensificante, chì vene da u Signore, chì hè u Spìritu." (2Co 3: 18)

Tuttavia, ci hè apparentemente un altru mutivu chì Ghjehova hà sceltu di utilizà a sumente di a donna in u prucessu chì risultatu in a salvezza di l'umanità. Avemu da trattà cù questu in u nostru prossimu articulu in questa serie.

Piglia mi à u prossimu articulu di sta seria

_________________________________________________

[I] Bibbia Berean Literaria
[Ii] See Risposte Cattoliche.
[Iii]  Luther, Martin; Pauck, traduttu da Wilhelm (1961). Luther: Lectures on Romans (Ichthus ed.). Louisville: Westminster John Knox Press. p. 183. ISBN 0664241514. A sumente di u diavulu hè in ellu; dunque, u Signore dice à a sarpe in Gen. 3:15: "Puseraghju inimicizia trà a to pusterità è a so pusterità". A sumente di a donna hè a parolla di Diu in a chjesa,
[Iv] BLB o Bibbia litterale di Berean

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    13
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x