Esaminendu Daniel 2: 31-45
I MUVRINI
Questa rivisorazione di u cuntu in Daniel 2: 31-45 di u sognu di una Immagine di Nebucadnezzar, hè stata invitata da l'esame di Daniel 11 è 12 nantu à u Rè di u Nordu è u rè di u Sud è i so risultati.
L'approcciu à questu articulu era u listessu, per avvicinà l'esame esegeticamente, chì permette a Bibbia di interpretà si. Facendu questu porta à una cunclusione naturale, piuttostu da avvicinà cun idee preconceziunate. Cum'è sempre in qualsiasi studiu di a Bibbia, u cuntestu era assai impurtante.
Quale eranu l'audienza destinata? Hè statu interpretatu in parte à Nebuchadnezzar da Daniel sottu u Spìritu Santu di Diu, ma hè statu scrittu per a nazione ebraica postu chì hà affettatu u so avvene. Ghjè accadutu ancu in u 2nd annu di Nebuchadnezzar, ghjustu à u principiu di a duminazione babiloniana di Ghjuda cum'è Potenza Mundiale, chì hà pigliatu da Assiria.
Cuminciamu u nostru esame.
Sfondate à a Visione
Quandu Daniel hà sappiutu di u sognu chì Nebucadnezzar avia sunniatu è vulia una interpretazione è stava per uccidere i saggi perchè ùn l'anu capitu, Daniel hà dumandatu à u rè di u tempu di mustrallu l'interpretazione. Dopu, ellu andò è pricava à Ghjehova per fà cunnosce a risposta. Hà dumandatu ancu à i so cumpagni Hananiah, Mishael, è Azariah per prega in nome di ellu.
U risultatu era "in una visione di notte u sicretu era revelatu" (Daniel 2:19). Allora Daniel hà ringraziatu à Diu per avè revelatu a risposta. Daniel hà cuntatu à dì à u rè Nebuchadnezzar, micca solu u sognu ma l'interpretazione. U timing era u 2 Anu di Nebucadnezzar, cù Babilonia hà dighjà sottumessu l'Imperu Assirianu è pigliatu u cuntrollu di Israele è Ghjuda.
Daniel 2: 32a, 37-38
"In quantu à sta maghjina, u so capu era d'oru bè".
A risposta hè stata "Voi, o rè, [Nebucadnezzar, rè di Babilonia], rè di i re, tu chì u Diu di u celu hà datu u regnu, a putenza, a forza è a dignità, 38 è in a manu chì hà datu, induve abbitanu i figlioli di l'omu, i bestii di u campu è e criature alate di i celi, è à quale hà fattu u guvernatore sopra tutti, voi stessi sò u capu d'oru. " (Daniel 2: 37-38).
Capu d’Oru: Nebucadnezzar, rè di Babilonia
Daniel 2: 32b, 39
"U pettu è e bracce eranu d'argentu".
Nebucadnezzar hè statu dettu ch'è "È dopu à voi crescerà un altru regnu inferiore à voi;" (Daniel 2:39). Sta dimustrazione era l'Imperu Persa. Ci sò stati rivolte constante è tentativi di assassiniu contru i so rei, Esther 2: 21-22 registra un tali tentativu, è dopu a scunfitta da Xerxes da a Grecia, u so putere scade finu à chì hè statu finalmente scunfittu da Alessandru Magnu.
Breast and Arms of Silver: Imperu Persianu
Daniel 2: 32c, 39
"A panza è e so cosce eranu di ramu"
Daniel hà spiegatu questu dittu "è un altru regnu, un terzu, di cobre, chì guvernerà tutta a terra. " (Daniel 2:39). A Grecia avia un regnu più grande chè Babilonia è Persia. Si stindia da a Grecia versu e parti occidentali di l'India di u Nordu, u Pakistan, è l'Afghanistanu è u Sud à l'Eggittu è a Libia.
Ventre e cosce di rame: Grecia
Daniele 2:33, 40-44
"E so gambe eranu di ferru, i so piedi fussinu in parte di ferru è in parte di arcilla moldata"
Questa quarta è finale parte di l'imaghjina hè statu spiegata à Nebucadnezzar cum'è "E in quantu à u quartu regnu, pruvarà esse forte cum'è u ferru. In quant'à quandu u ferru si sta sfracicendu è scuntente di tuttu u restu, dunque, cum'è u ferru chì si sparisce, sfracherà è sfracicherà tutti questi. " (Daniel 2: 40).
U quartu regnu prova à esse Roma. A so pulitica di espansione puderia esse riassuntu cum’è sottumessu o distruttu. A so espansione hè stata implacabile finu à u 2 di principiund seculu d.C.
Ci hè statu più spiegazione Daniel 2:41 "E mentre chì vedete i pedi è i dita di u piede sò in parte di arcilla stampata di un vignaru è in parte di ferru, u regnu stessu serà dimustratu per esse divisu, ma un pocu di a durezza di u ferru pruvarà esse in ella, quant'è voi hà vistu u ferru mischju cù argilla umida ”
Dopu à Augusto, u primu Imperatore, chì hà rignatu 41 anni solu, Tiberiu avia u 2nd u regnu più longu à 23 anni, a maiò parte era di menu di 15 anni, ancu per u restu di u primu seculu. Dopu à questu, i capi sò stati generalmente nantu à i dirigenti per brevi per tempu. Iè, mentre avia una attitudine di ferru à i paesi chì hà guvernatu è attaccò, in casa era divisa. Hè per quessa chì Daniel hà continuatu à qualificà Roma cum'è "42 E in quantu à i dita di i pedi esse in parte di ferru è in parte di arcilla stampata, u regnu sarà in parte di esse forte è sarà in parte di esse fragile. 43 Mentre avete vistu u ferru mischju cù l'argilla umida, saranu mischjati cù i figlioli di l'omu; ma ùn pruvaranu micca adattazione, questu unu à quessu, cumu u ferru ùn si mischja micca cun arcilla stampata. "
U putere di Roma hà cuminciatu à decadere assai prima in u 2nd Seculu. A sucietà hè diventata di più in più corruente è decadente, è cusì hà cuminciatu à perde a so presa di ferru, a so stabilità è a so coesione si dibilitavanu.
Came di ferru è pedi d'argilla / ferru: Roma
In i ghjorni di u quartu regnu, vale à dì Roma, Daniel 2:44 cuntinueghja à dì «È in i tempi di quelli rè, u Diu di u celu hà da stallà un regnu chì ùn sarà mai purtatu in ruina. È u regnu stessu ùn serà micca trasmessu à nimu altre persone ".
Iè, in i tempi di u quartu regnu, Roma, chì guvernava Babilonia, Persia è Grecia, nasce Ghjesù, è per via di a linia di i so genitori ereditò u dirittu ghjuridicu di esse u re di Israele è Ghjuda. Dopu à esse statu ungittatu da u Spìritu Santu in 29AD, quandu una voce da u celu hà dichjaratu, "Questu hè u mo figliolu, l'amatu, chì aghju appruvatu" (Matteu 3:17). Per i seguenti trè anni è mezzu finu à a so morte in u 33AD, hà pricatu di u regnu di Diu, u Regnu di i Celi.
U Diu di u celu hà da stallà un regnu eternu durante u tempu di u quartu regnu.
Ci hè una evidenza biblica chì questu hè accaduta?
In Matteu 4:17 "Ghjesù hà cuminciatu à predicà è dicendu:" Pintate, sì voi persone per u regnu di i celi hè ghjuntu vicinu à ". Ghjesù hà datu parechje parabole in Matteu in quantu à u regnu di i celi è chì era avvicinatu. (Vede in particulare Matteu 13). Era ancu u messagiu di Ghjuvanni Battista, "Ripintemu per u regnu di i celi hè ghjuntu vicinu" (Matteu 3: 1-3).
Piuttostu, Ghjesù hà indicatu chì u Regnu di i Celi hè statu ora stallatu. Quand'ellu parlava à i Farisei, hè statu dumandatu quandu u regnu di Diu vene. Nota Ghjesù hà rispostu: "U Regnu di Diu ùn vene micca cun esaltanti brevi, nè a ghjente diceranu 'vedi quì! O Avà! Pè, fighjate! U regnu di Diu hè in mezzu ". Iè, Diu avia stallatu un regnu chì ùn seria mai purtatu à ruina, è u rè di quellu regnu era ghjustu quì in u centru di u gruppu di Farisei, ma ùn puderianu veda. Quellu regnu era da esse per quelli chì accettanu Cristu cum'è u so salvatore è diventanu cristiani.
Daniel 2:34-35, 44-45
"Avete cuntinuatu à circà finu à chì una petra ùn hè stata tagliata da mani, è hà colpu à l'imaghjina nantu à i so pedi di ferru è d'argilla mulata è ci hà schiattu 35 À questu tempu u ferru, l'argilla stampata, u ramu, l'argentu è l'oru eranu, tutti insemi, trinciati è diventati cum'è a soffia da u pavimentu di l'estiu, è u ventu li hà purtatu di manera chì ùn si truvava alcuna traccia di. elli E quant'è a petra chì hà attaccatu à l'imaghjina, hè diventata una grande muntagna è hà rienzu a terra sana. "
Ci pare dunque avè un periodu di tempu prima di l'avvenimentu dopu, prima chì Roma fussi distrutta cum'è suggeritu da a frasa "Avete continuatu à circà finu à " chì indicaria aspettendu u tempu chì "una pietra fù tagliata micca da mani ". Se a petra ùn hè micca stata tagliata da e mani umane, allura ci duvia esse da u putere di Diu, è a decisione di Diu in quantu à questu avissi da piglià. Ghjesù ci hà dettu in Matteu 24:36 chì "Cuncernendu quellu ghjornu è ora chì nimu ùn sà, nè l'angeli di u celu nè u Figliolu, ma solu u Babbu".
Chì sarianu dopu?
Cum'è Daniel 2: 44b-45 hà registratu "Hè [a petra] sfracicherà è mette in termine tutti questi regni, è stessu starà in tempi indefiniti; 45 in quantu avete vistu chì fora di a muntagna una petra ùn hè stata tagliata da mani, è chì [hà] sfracciatu u ferru, u ramu, l'argilla stampata, l'argentu è l'oru. "
U regnu di Diu sarà in tempu debitu schiacciare tutti i regni, indipendentemente da u so putere, quandu Cristu esercitece u so putere di rè, è vene à sfraccià i regni à Armageddon. Matteu 24:30 s'arricorda chì "E poi u segnu di u Figliolu di l'omu apparirà in u celu è poi tutte e tribù di a terra si batteranu in lamentazione, è vedanu u Figliolu di l'omu chì vene nantu à i nuvuli di u celu cù putere è grande gloria. " (vede ancu Apocalisse 11:15)
Diffusione di tempu micca specificata finu à chì tutti i puteri mundani sò distrutti da u Regnu di Diu in un mumentu di a scelta di Diu, chì ùn hà micca cumunicatu à nimu.
Questa hè l'unica parte di sta prufezia chì pare riferenu à l'avvene cum'è u regnu di Diu ùn hà ancu sbattu tutti sti regni.
Questa hè una idea interessante. Ci hè parechje dumande chì aghju in relazione cù questu tema specificu chì ùn sò micca trattati in questu articulu. "In i tempi di quelli rè" hè interpretatu per riferite à i rè (imperatori) di Roma, u 4u regnu. Dapoi chì l'Scritture ci anu appena dettu chì ci sò 4 regni, perchè micca interpretà "re" cum'è i rè di i 4 regni? Ùn ci hè micca una riferenza specifica à i "rè" di Roma. Chì rapprisentanu e 2 muntagne in questu contu ? A muntagna à u versu 45 da quale a petra hè stata tagliata, è u... Leghjite più »
Qualchissia quì vede una cunnessione trà a petra di cui parla Daniel è a frase "nantu à sta rocca custruiscu a mo congregazione" in Matteu 16:18? Solu curiosu da una perspettiva non JW cumu si vede.
Salute Dan
Ùn pudemu micca esse sicuri, ma hè certamente pussibule. Ùn avia micca ligatu i dui quandu cercava tante grazie per avè messu in risaltu.
Ié, i 'pedi di argilla' eranu cumu finì l'Imperu Rumanu. Dimentichemu a putenza 'duale angloamericana' in a prufezia biblica.
Il ya environ 2 mois j'ai relu Daniel 2 comme si je le lisais pour la 1ère fois, il m'est apparu naturellement que cette vision nous amenait à la naissance du Royaume lors du lieu du Christ sur terre. C'est lors de sa conception sur terre que l'ange dit à Marie: «Luc 1: 32-33 [32] Il sera grand et sera appelé Fils du Très Haut, et le Seigneur Dieu lui donnera le trône de David, son père. [33] Il règnera sur la maison de Jacob éternellement, et son règne naura point de fin. "Quandu Pilate lui dit: Jean 18:37... Leghjite più »
Grazie per sparta i vostri pensi! Tuttavia, cumu si deve capisce Daniel 7: 7,8 17-27? Quale hè pocu cornu? Inoltre, chì hè u settimu è ottu rè secondu Rev 17: 9-11?
Hà Matijevic
Serete piacè di cunnosce un articulu annantu à Daniel 7 serà publicatu a settimana prossima è Daniel 8 a settimana dopu.
U to fratellu