A Storia di Adamu (Genesi 2: 5 - Genesi 5: 2): E Cunsequenze di u Peccatu

 

Ghjenesi 3: 14-15 - A Maledizzione di u Serpu

 

"È Ghjehova Diu hà dettu à u serpu:" Perchè avete fattu sta cosa, site u maladettu trà tutti l'animali domestichi è da tutte e bestie salvatiche di u campu. Nantu à u to ventre anderete, è a polvere hè ciò chì manghjarete tutti i ghjorni di a vostra vita. 15 E metteraghju inimicizia trà voi è a donna è trà a to pusterità è a so pusterità. Ellu vi brusgià in a testa è voi u brusgià in u taccu".

 

Ciò chì hè interessante nantu à u versu 15 hè chì in tuttu u restu di a Bibbia solu i babbi si dicenu chì anu sementi. Hè dunque capitu chì a frasa "a so sumente" chì si riferisce à a donna, face allusione à u fattu chì Ghjesù (a sumente) averia una mamma terrena ma micca un babbu terrestre.

U serpu [Satan] chì brusgia a semente [Ghjesù] in u calcagnu hè capitu chì si riferisce à Ghjesù chì hè statu messu à morte nantu à u palu, ma hè solu un dolore tempurale postu ch'ellu hè statu risuscitatu 3 ghjorni dopu piuttostu cum'è l'irritazione di un brusgiu in u calcagnu per u quale u dulore svanisce dopu qualchì ghjornu. A riferenza di a sumente [Ghjesù] chì brusgia u sarpu [Satan] in capu, face allusione à l'eliminazione finale di Satanassu u Diavule.

Ùn ci seria più menzione di una "semente" finu à Abram [Abraham] in Genesi 12.

 

Ghjenesi 3: 16-19 - E Cunsequenze Immediate per Adamu è Eva

 

" 16 À a donna hà dettu: «Aumentaraghju assai u dulore di a vostra gravidanza; in i dulori di a nascita farete nasce figlioli, è a vostra brama serà per u vostru maritu, è ellu vi dominerà ".

17 È à Adamu li disse: "Perchè avete ascoltatu a voce di a to moglia è avete pigliatu à manghjà da l'arburu riguardu à quale ti aghju datu questu cumandamentu," Ùn ci vole manghjà da ellu ", maladettu hè u terrenu per u vostru contu. In u dulore manghjarete i so prudutti tutti i ghjorni di a vostra vita. 18 È spine è cardi cresce per voi, è duvete manghjà a vegetazione di u campu. 19 In u sudore di a to fàccia manghjarete u pane finu à u ritornu in terra, perchè da ellu site statu pigliatu. Per a polvera sì è per a polvera tornerà ".

 

À prima vista, sti versi puderianu esse presi cum'è Diu chì punia Eva è Adamu. Tuttavia, puderebbenu esse facilmente capiti cum'è e cunsequenze di e so azzioni. In altre parolle, per via di a so disubbidienza, avà eranu diventati imperfetti è a vita ùn seria più listessa. A benedizzione di Diu ùn seria più nantu à elli, chì li pruteggevanu da u dulore. L'imperfezioni influenzeranu a relazione trà omi è donne, in particulare in u matrimoniu. Inoltre, ùn serianu più furniti cun un bellu giardinu per campà pienu di frutti, piuttostu, avianu da travaglià duru per fà abbastanza cibu per assicurassi.

Diu hà ancu cunfirmatu ch'elli torneranu à a polvara da a quale sò stati creati, in altre parolle, morianu.

 

U Scopu Originale di Diu per l'omu

L'unica menzione di a morte chì Diu hà fattu à Adanu è Eva era in quantu à manghjà l'arburu di a cunniscenza di u bè è di u male. Avianu avutu à sapè ciò chì era a morte, altrimente, u cumandamentu ùn averia micca avutu significatu. Senza dubbitu, avianu osservatu animali, acelli è piante chì morianu è si scumpressanu torna à a polvera. Ghjenesi 1:28 hà scrittu chì Diu li disse "Siate fruttiferi è diventate numerosi, riempite a terra è sottumette la, è sottumette i pesci di u mare è e creature volanti di u celu è ogni criatura viva chì si move in terra. " Quelli, dunque, puderianu ragionevolmente aspettassi di continuà à campà in u Giardinu di l'Eden, senza morte, a condizione ch'elli ubbidissinu à quellu cumandamentu unicu, simplice.

 

In u piccatu, Adamu è Eva anu rinunziatu à pudè campà per sempre in una terra simile à un giardinu.

 

Ghjenesi 3: 20-24 - Espulsione da u Giardinu di Eden.

 

«Dopu à què Adamu hà chjamatu Eva di a so moglia, perchè duvia diventà a mamma di tutti i vivi. 21 È Ghjehova Diu hà fattu fabricà longhi vestiti di pelle per Adamu è per a so moglia è per vestiteli. 22 È Ghjehova Diu hà continuatu à dì: "Quì l'omu hè diventatu cum'è unu di noi in a cunniscenza di u bè è di u male, è avà per ùn pudè mette a manu è piglià in realtà [frutti] ancu da l'arburu di a vita è manghjà è campà à tempu indefinitu, - " 23 Cù questu, Ghjehova Diu l'hà messu fora di l'ortu d'Eden per cultivà u tarrenu da u quale era statu pigliatu. 24 È cusì hà alluntanatu l'omu è affissatu à l'est di u giardinu di Eʹden i cherubei è a lama ardente di una spada chì si girava continuamente per guardà a strada à l'arbre di vita ".

 

In ebreu, Eva hè "Chavvah"[I] chì significa "vita, dadoru di vita", chì hè appruvatu "Perchè duvia diventà a mamma di tutti quelli chì campanu". In Ghjenesi 3: 7, u racontu ci dice chì dopu avè pigliatu u fruttu pruibitu, Adamu è Eva anu capitu ch'elli eranu nudi è anu fattu copre di lombu cù foglie di ficu. Quì Diu hà dimustratu chì, malgradu a disubbidienza, li tenia sempre cura, postu chì li furnia vestiti lunghi adatti di pelle (forse di pelle) da animali morti per copreli. Sti panni averianu da serve ancu per mantene li caldi, chì forse u clima fora di u giardinu forse ùn era statu cusì piacevule. Eranu oramai espulsi da u giardinu per ùn pudè più manghjà da l'arburu di a vita è cusì cuntinuà à campà per una longa durata in l'avvene indefinitu.

 

L'arburu di a vita

A parolla di Genesi 3:22 pare indicà chì finu à questu tempu ùn avianu ancu pigliatu è manghjatu u fruttu da l'arburu di a vita. S'elli avianu dighjà manghjatu da l'arburu di a vita, allora a prossima azzione di Diu in a cacciata da u Giardinu di l'Eden sarebbe stata inutile. U mutivu principale per chì Diu hà messu Adamu è Eva fora di u Giardinu cù una guardia per impedisce di rientre in u giardinu era di impedisce li di piglià u fruttu "ancu da l'arburu di a vita è manghja è vive finu à u tempu indefinitu ". Dicendu "ancu" (in ebraicu "gam") Diu hà vulsutu manghjà da l'arburu di a vita in più di u fruttu di l'arburu di a cunniscenza di u bè è di u male chì avianu digià manghjatu. Inoltre, mentre Adamu è Eva piglianu guasi mille anni per more, l'indicazione hè chì manghjà u fruttu di l'arburu di a vita li permetterà di campà à tempu indefinitu, micca per sempre, ùn esse micca immurtale, ma campà sempre assai , assai longu, per implicazione, assai più longu di quasgi mila anni prima ch'elli sianu morti senza manghjà da l'arburu di a vita.

A terra fora di l'ortu avia bisognu di cultivazione, è dunque di travagliu duru, per permette li di ottene cibu è di cuntinuà à campà. Per assicurà ch'elli ùn pudessinu micca vultà in u giardinu, u racontu ci dice chì à l'entrata in u livante di u giardinu c'eranu almenu dui cherubini postu è una lama ardente di una spada per impedì li di rientre in u giardinu o pruvendu à manghjà da l'arburu di a vita.

 

Altre Scritture chì menzionanu un Arburu di Vita (Fora di Genesi 1-3)

  • Pruverbii 3:18 - Parlendu di saviezza è di discernimentu "Hè un arburu di vita per quelli chì si ne impatruniscenu, è quelli chì a tenenu svelta sò chjamati felici ".
  • Pruverbii 11:30 - "U fruttu di u ghjustu hè un arburu di vita, è quellu chì vince l'anime hè sàviu".
  • Pruverbii 13:12 - "L'aspettativa rinviata face u core malatu, ma a cosa desiderata hè un arburu di vita quandu vene".
  • Pruverbii 15:4 - "A calma di a lingua hè un arburu di vita, ma a so distorsione significa una rumpitura in u spiritu".
  • Revelazione 2: 7 - À a congregazione di Efese "Chì quellu chì hà l'arechja sente ciò chì u spiritu dice à e congregazioni: À quellu chì vince, daraghju à manghjà di l'arburu di a vita, chì si trova in u paradisu di Diu".

 

Cherubini

Quale eranu questi cherubini chì eranu posti à l'entrata di u Giardinu per bluccà a rientrata à Adamu è Eva è i so discendenti? A prossima menzione di un cherubinu hè in Esodu 25:17 in relazione à dui cherubini chì sò stati sculpiti è posti sopra à l'Arca di l'Allianza. Sò discritti quì cum'è avendu duie ali. Più tardi, quandu u rè Salomone hà fattu u Tempiu in Ghjerusalemme, hà messu dui cherubini di legnu d'oliu d'oliu altu 10 cubiti in a stanza più interna di a casa. (1 Re 6: 23-35). L'altru libru di a Bibbia ebraica per menziunà i cherubini, chì face assai, hè Ezechiele, per esempiu in Ezechiele 10: 1-22. Quì sò descritti cum'è avendu 4 facce, 4 ali è a somiglianza di e mani umane sottu à e so ale (v21). E 4 facce sò state descritte cum'è a faccia di un cherubinu, a seconda, a faccia di un omu, a terza, a faccia di un leone, è a quarta, a faccia di un acula.

Ci hè qualchì traccia di u ricordu di sti cherubini in altrò?

A parola ebraica per Cherubinu hè "cherubu», Plurale« kerubim ».[Ii] In Akkadian ci hè una parolla assai simile "karabu" chì significa "benedisce", o "karibu" chì significa "quellu chì benedisce" chì sò foneticamente simili à cherubini, cherubini. "Karibu" hè un nome per u "lamassu", una divinità protettiva sumeriana, raffigurata in tempi Assiriani cum'è un ibridu di un umanu, acellu è sia un toru o un lione è avendu ali d'uccelli. Curiosamente, l'imaghjini di questi karibu \ lamassu fiancheghjanu e porte (entrate) in parechje cità (lochi di sicurezza) per prutege li. Ci sò versioni assiriane, babiloniane è persiane.

Da e ruvine di questi antichi imperi, esempi di elli sò stati presi è ponu esse truvati in u Louvre, u Museu di Berlinu è u Museu Britannicu, trà altri. A stampa sottu hè di u Louvre è mostra toru alati à testa umana da u palazzu di Sargon II in Dur-Sharrukin, Khorsabad mudernu. U British Museum hà lioni alati à testa umana da Nimrud.

@Copyright 2019 Autore

 

Ci sò ancu altre maghjine simule cum'è bassorilievi à Nimroud, (ruvine assiriane, ma avà in u British Museum), chì mostranu "un diu" cù l'ale è un tipu di spada fiammeggiante in ogni manu.

 

L'ultima fiura s'assumiglia più à a descrizzione biblica di i cherubini, ma in ogni casu l'Assiriani avianu chjaramente ricordi di creature putenti, sfarenti di l'umanità chì eranu prutettori o guardiani.

 

Genesi 4: 1-2a - I primi figlioli sò nati

 

«Avà Adam hà avutu un rapportu cù Eva, a so moglia, è ella hè stata incinta. Cù u tempu, hà parturitu Cainu è hà dettu: "Aghju pruduttu un omu cù l'aiutu di Ghjehova". 2 Più tardi hà parturitu dinò u fratellu Abel ".

 

A parolla ebraica aduprata, tradutta cum'è "rapportu" hè "Yada"[Iii] significa "sapè", ma sapè in modu carnale (sessuale), postu chì hè seguitatu da u marcatore accusativu "et" chì si pò vede in questu Bibbia interlineare[Iv].

U nome Cainu, "Qayin"[V] in Ebreu hè un ghjocu di parolle in Ebreu cù "acquistà", (traduttu sopra cum'è pruduttu) "chì hè "Qanah"[vi]. Tuttavia, u nome "Hehbel" (Inglese - Abel) hè solu un nome propiu.

 

Ghjenesi 4: 2a-7 - Cainu è Abel cum'è Adulti

 

«È Abel hè diventatu pastore di pecure, ma Cainu hè diventatu cultivatore di a terra. 3 È ghjunse à a scadenza di qualchì tempu chì Cainu prucede à purtà qualchi frutti di a terra cum'è offerta à Ghjehova. 4 Ma in quantu à Abel, ellu hà ancu purtatu qualchì primu primu di a so banda, ancu i so pezzi grassi. Avà mentre chì Ghjehova stava guardendu cun favore à Abel è a so offerta, 5 ùn hà micca fighjatu cun favuri à Cainu è à a so offerta. È Cainu s'hè fattu caldu da una grande rabbia, è u so visu cuminciò à falà. 6 Dopu à questu, Ghjehova disse à Cainu: "Perchè site caldu di rabbia è perchè u vostru visu hè cascatu? 7 Se si volta à fà u bè, ùn ci serà micca un'esaltazione? Ma se ùn vultate micca à fà u bè, ci hè peccatu accuculitu à l'entrata, è per voi hè a so brama; è utterete, per contu vostru, a maestria? "

Abel hè diventatu pastore di pecure o forse pecure è capre, cume a parolla ebraica aduprata quì pò riferisce à una banda mista. Questa era una di e duie scelte di "carriera" dispunibili. L'altra scelta di carriera era di cultivà u terrenu chì pare ch'ellu sia statu sceltu da Cain cù u so statutu di primu natu (o chì li sia statu assignatu da Adam).

Qualchì tempu dopu, u testu ebraicu leghje letteralmente "in u corsu di u tempu", sò tramindui venuti à offre un sacrifiziu di e so travaglie à Diu., Cainu hà purtatu qualchì fruttu di a terra, ma nunda di particulare, mentre chì Abel hà purtatu i migliori, i primi , è i più boni pezzi di i primi. Mentre u racontu ùn dà micca una ragione, ùn hè micca difficiule da discernisce perchè Ghjehova hà guardatu cun favore à Abel è a so offerta, postu chì era u megliu chì Abel puderia dà, mostrendu ch'ellu apprezzava a vita indipendentemente da a situazione in cui l'umanità era avà. per d 'altra banda, Cainu ùn pare micca fà un sforzu in a so scelta di l'offerta. Se site un genitore è i vostri dui figlioli vi anu offertu un rigalu, ùn apprezzariate micca quellu chì hà fattu u più sforzu in ellu, qualunque sia quellu rigalu, piuttostu ch'è quellu chì hà mostratu segni di esse lanciati in fretta senza alcun sentimentu o cura?

Cain era visibilmente arrabiatu. U contu ci dice "Cain s'hè fattu caldu cù una grande rabbia è u so visu hà cuminciatu à falà". Ghjehova era amante mentre avia dettu à Cainu perchè avia trattatu senza favuri, per pudè currege. Chì accaderebbe? I versi seguenti ci dicenu ciò chì hè accadutu dopu.

 

Ghjenesi 4: 8-16 - U primu assassiniu

 

"Dopu à quessa, Cainu disse à Abel, u so fratellu: [" Andemu nantu à u campu ".] Ghjè accadutu chì mentre eranu in u campu, Cainu hà assaltatu Abel, u so fratellu, è u tumbò. 9 Più tardi Ghjehova disse à Cainu: "Induva hè Abel u to fratellu?" è hà dettu: «Ùn la sò. Sò u tutore di u mo fratellu? " 10 À questu, disse: "Chì avete fattu? State à sente! U sangue di u to fratellu mi chjama da terra. 11 È avà site maladettu in bandimentu da a terra, chì hà apertu a bocca per riceve u sangue di u to fratellu à a vostra manu. 12 Quandu cultivate a terra, ùn vi darà micca u so putere. Un vagabondu è un fugitore diventerete in terra ". 13 À questu, Cainu disse à Ghjehova: "A mo punizione per l'errore hè troppu grande per purtalla. 14 Eccu in realtà mi cunduce stu ghjornu da a superficia di a terra, è da a to faccia saraghju piattatu; è devu diventà un girandulone è un fugitivu nantu à a terra, è hè sicuru chì qualchissia chì mi trovi mi ucciderà ". 15 À quessu, Ghjehova li disse: "Per questa ragione chiunque uccida Cain deve subisce vendetta sette volte."

È cusì Ghjehova hà fattu un segnu per Cainu per chì nimu chì u truvessi u colpi.

 16 Cù quessa Cain si ne hè andatu da a faccia di Ghjehova è hà pigliatu a so residenza in u paese di a Fugittività à livante di Eʹden ".

 

U Codex di Westminster Leningrad dice "È Cainu parlò cun Abel, u so fratellu, è ghjè accadutu quandu eranu in u campu chì Cain s'arrizzò contr'à Abel, u so fratellu, è u tombu ".

Leghje ancu in Genesi 4: 15b, 16 chì "È Yahweh hà messu (o piazzatu) annantu à Cainu un segnu per chì qualchissia chì u truvessi u tombi". "E Cainu surtì da a presenza di l'Eternu è stete in a terra di Nod, à livante di Eden".

Malgradu Cainu chì hà pigliatu a vita di u so fratellu, Diu hà sceltu di ùn dumandà a so vita in cambiu, ma ùn hà micca scappatu di alcuna punizione. Sembra chì a zona intornu à l'Eden induve stavanu campava era relativamente faciule da cultivà, ma ùn era micca u casu induve Cain avia da esse banditu, più à livante di u Giardinu di Eden luntanu da Adam è Eva è i so più ghjovani fratelli è surelle.

 

Ghjenesi 4: 17-18 - A moglia di Cainu

 

«Dopu, Cain hà avutu rapporti sessuali cù a so moglia è ella hè stata incinta è hà parturitu Eʹnoch. Dopu s'hè impegnatu in a custruzzione di una cità è hà chjamatu u nome di a cità cù u nome di u figliolu Eʹnoch. 18 Più tardi ci hè natu à Eʹnoch, Iʹrad. È Iʹrad diventa babbu di Me · huʹja · el, è Me · huʹja · el diventa babbu di Me · thuʹsha · el, è Me · thuʹsha · el diventa babbu di Laʹmech ».

 

Ùn pudemu micca passà stu versu senza affruntà una domanda spessu posta.

Induva hà pigliatu Cainu a so moglia?

  1. Ghjenesi 3:20 - "Eva ... duvia diventà u mamma di tutti quelli chì campanu"
  2. Ghjenesi 1:28 - Diu hà dettu à Adamu è Eva "Siate fecondi è diventate assai è riempite a terra"
  3. Ghjenesi 4: 3 - Cain fece u so sacrifiziu "à a scadenza di qualchì tempu"
  4. Ghjenesi 4:14 - Ci era dighjà altri figlioli d'Adamu è Eva, forse ancu figliulini, o ancu bisfiglioli. Cain era preoccupatu chì "qualchissia truvami mi tumbarà ". Ùn hà mancu dettu "unu di i mo fratelli chì mi truvanu mi tumbarà".
  5. Genesi 4:15 - Perchè Ghjehova averia messu un segnu nantu à Cainu per avvistà quelli chì u truvavanu, micca per tumballu, s'ellu ùn ci era micca altri parenti viventi altri chì Adamu è Eva chì videssinu sta marca?
  6. Genesi 5: 4 - "Intantu ellu [Adam] diventa babbu di figlioli è figliole".

 

Cunclusione: A moglia di Cain deve dunque esse stata una di e so parenti femine probabilmente una surella o una nipote.

 

Hè statu sta violazione di a lege di Diu? Innò, ùn ci era alcuna lege contr'à u matrimoniu cù un fratellu finu à l'epica di Mosè, circa 700 anni dopu à u diluviu, quandu l'omu era luntanu da a perfezione dopu u passaghju di circa 2,400 anni in tuttu da Adam. Oghje, l'imperfezione hè tale chì ùn hè micca sàviu di marità ancu un 1st cuginu, ancu induve hè permessu da a legge, di sicuru micca un fratellu o una surella, altrimenti, i zitelli di una tale unione anu un risicu elevatu di esse nati cù gravi difetti fisichi è mentali chì sò presenti.

 

Ghjenesi 4: 19-24 - Discendenza di Cainu

 

«È Laʹmech hà pigliatu duie donne per ellu. U nome di u primu era Aʹdah è u nome di u secondu era Zilʹlah. 20 À u tempu Aʹdah hà parturitu à Jaʹbal. Hà fattu a prova di esse u fundatore di quelli chì abitanu in tende è chì anu bestiame. 21 È u nome di u fratellu era Juʹbal. Hà fattu a prova di esse u fundatore di tutti quelli chì maneghjanu l'arpa è a pipa. 22 In quantu à Zilʹlah, ella hà ancu parturitu Tuʹbal-cain, u falsificatore di ogni sorta di arnesi di rame è di ferru. È a surella di Tuʹbal-cain era Naʹa · mah. 23 Di conseguenza Laʹmech hà cumpostu queste parole per e so mogli Aʹdah è Zilʹlah:

«State à sente a mo voce, moglie di Laʹmech;

Attenti à u mo dettu:

Un omu chì aghju tombu per ferì mi,

Ié, un giuvanottu per avè mi datu un colpu.

24 Se sette volte Cain deve esse vendicatu,

Dopu Laʹmech settanta volte è sette ".

 

Lamech, u bisavu bisnabbone di Cainu, s'hè dimustratu ribellu è hà pigliatu duie moglie per ellu stessu. Hè diventatu ancu un assassinu cum'è u so antenatu Cainu. Un figliolu di Lamech, Jabal, hè diventatu u primu à fà tende è à spustassi cù u bestiame. U fratellu di Jabal, Jubal, hà fattu una arpa (lira) è pipa per fà musica, mentre chì u so fratellu fratellu Tubal-cain hè diventatu un falsificatore di rame è di ferru. Puderemu chjamà questu un elencu di pionieri è inventori di diverse abilità.

 

Ghjenesi 4: 25-26 - Set

 

"È Adamu hà avutu novu un rapportu cù a so moglia, è cusì hà parturitu un figliolu è hà chjamatu u so nome Seth, perchè, cum'è ella hà dettu:" Diu hà numinatu un altru figliolu in postu d'Abel, perchè Cainu l'hà tombu ". 26 È ancu à Seth ci hè natu un figliolu è hà procedutu à chjamà u so nome Eʹnosh. À quellu tempu hè stata cuminciata à invucà u nome di Ghjehova ".

 

Dopu à una breve storia di Cainu, u primu figliolu di Adam, u racontu volta à Adamu è Eva, è chì Seth hè natu dopu a morte d'Abel. Inoltre, hè in questu tempu chì cù Seth è u so figliolu hè statu fattu un ritornu à l'adorazione di Ghjehova.

 

Ghjenesi 5: 1-2 - Colofonu, "toledot", Storia Famiglia[vii]

 

U Colofonu di Genesi 5: 1-2 chì descrive a storia d'Adamu chì avemu cunsideratu sopra cunclude sta seconda sezione di Genesi.

U Scrittore o Proprietariu: "Eccu u libru di a storia d'Adam". U pruprietariu o scrittore di sta sezione era Adam

A descrizzione: "Omu è femina li hà creati. Dopu questu [Diu] i benedisse è chjamò u so omu Man in u ghjornu di a so creazione ".

quandu: "In u ghjornu di Diu chì crea Adamu, u fece à a sumiglia di Diu "mustrà chì l'omu era fattu perfettu à a sumiglia di Diu prima ch'elli peccessinu.

 

 

 

[I] https://biblehub.com/hebrew/2332.htm

[Ii] https://biblehub.com/hebrew/3742.htm

[Iii] https://biblehub.com/hebrew/3045.htm

[Iv] https://biblehub.com/interlinear/genesis/4-1.htm

[V] https://biblehub.com/hebrew/7014.htm

[vi] https://biblehub.com/hebrew/7069.htm

[vii] https://en.wikipedia.org/wiki/Colophon_(publishing)  https://en.wikipedia.org/wiki/Jerusalem_Colophon

Tadua

Articuli da Tadua.
    19
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x