Se avemu una vacca sacra in l'urganizazione di Ghjehova, deve esse a cridenza chì a presenza invisibile di Cristu hà iniziatu in u 1914. Questa credenza era cusì impurtante chì per decennii a nostra publicazione di bandiere era intitulata, A Watchtower and Herald of Presence Christ.  (Attenti, ùn annunziava micca a presenza 1914 di Cristu, ma hè un tema chì avemu trattatu altra post.) Piuttostu bè ogni chjesa in a cristianità crede in a seconda venuta di Cristu, mentre predichemu ch'ellu hè dighjà venutu è hè statu presente dapoi guasi 100 anni. Aghju sempre sentutu chì unu di l'aspetti attraenti di sta duttrina era chì puderia esse pruvata aduprendu matematica. Nisuna sfocatura cun matematica. Basta à truvà u vostru puntu di partenza è cumincià à cuntà-2,520 anni è attenti à nimu annu zeru.

U prublema cù e credenze chì si insegna da zitellu hè chì ùn passanu micca una fase di analisi critica. Sò simpliciamente accettati cum'è axiomatichi è mai interrugati. Ùn si lascia micca andà à tali credenze à a leggera, ancu di fronte à prove schiaccianti. A cumpunente emotiva hè troppu forte.

Recentemente, un bon amicu m'hà purtatu qualcosa à a mo attenzione - una apparente cuntradizzione in e Scritture creata da a nostra cridenza in u 1914 cum'è l'annu di a presenza di Cristu. Aghju ancu da truvà una riferenza in e nostre publicazioni chì trattanu sta questione. Deriva da parolle di Ghjesù in Atti 1: 6,7. At Atti. 1: 6, l'apòstuli dumandanu à Ghjesù: "Signore, ristabilite u regnu d'Israele in questu tempu?" à quale risponde in u versu 7, "Ùn appartene micca à TU per avè cunniscenza di i tempi o di e stagioni [Rbi8-E," tempi stabiliti "; Gr., kai-ros '] chì u Patre hà postu in a so propria ghjuridizione. "

L'apostuli dumandanu specificamente nantu à a ristaurazione di a regalità. Pensavanu chì era litterale, ma questu ùn hè di nisuna cunsequenza quì. U fattu hè chì vulianu sapè quandu Cristu cumincià à guvernà cum'è rè nantu à Israele. Siccomu Ghjerusalemme era a sede di u guvernu d'Israele, questu avvenimentu marcerebbe a fine di u calpestaghju di Ghjerusalemme, chì hè ciò chì anticipavanu, ancu se in a so mente averia significatu a libertà da u duminiu rumanu. Avà sapemu chì Ghjesù guverna da una Ghjerusalemme spirituale nantu à un Israele spirituale o antitipicu.

À sta quistione assai specifica, Ghjesù risponde ch'elli ùn avianu micca u dirittu di cunnosce cose simili, quellu dirittu appartenendu esclusivamente à u Patre. Pruvà per uttene a cunniscenza in i tempi stabiliti [kai-ros '] seria per entra in a ghjuridizione di Ghjehova.

Mentre si puderebbe argumentà chì Ghjesù hà alzatu quellu ingiunzione per l'ungati di i nostri ghjorni, ùn ci hè nunda in a Bibbia per sustene sta pusizione. Sembra chì avemu sempre invaditu a ghjurisdizione di Ghjehova quandu circhemu di cunnosce i tempi è e stagioni chì anu da fà cù a ristaurazione di u regnu d'Israele. A vergogna chì avemu suffertu dapoi u ghjornu di Russell quandu avemu pruvatu à precisà l'annu chì u ghjornu di Ghjehova principierà (1914, 1925, 1975) hè una testimonianza muta di stu fattu.

Basatu nantu à a nostra comprensione, ùn era micca u sognu di Nabucodonosor di e 7 volte (Dan. 4) destinatu à precisà u tempu precisu chì Ghjesù hà da ristabilisce a regalità Davidica; u tempu di a so regula annantu à Israele; u tempu quandu Ghjerusalemme cesserà di esse calpestata da e nazioni? Postu chì sta prufezia era in opera dapoi più di mezu millenniu è postu chì ellu avia riferitu in precedenza i so apostuli à Daniel quandu trattava e profezie di l'ultimi ghjorni, cumu puderia dì e parolle di Atti 1: 7 sapendu chì ci era una profezia in locu di fà precisamente ciò ch'ellu li dicia avà ch'elli ùn avianu u dirittu di fà?

Puderaghju vede à Matteu sbulicà u so saccu abacus è dicendu: 'Attenti un minutu, Signore. Eru appena finitu à l'archivi di u tempiu à verificà l'annu è u mese chì eramu esiliati in Babilonia, allora faraghju solu un calculu rapidu quì è vi diceraghju esattamente quandu sarete installatu cum'è Rè d'Israele. »[I]
Vale dinò di nutà chì in Atti 1: 7 Ghjesù usa u terminu grecu kai-ros ' quandu dicenu chì ùn appartene micca à i so apòstuli per avè cunniscenza nantu à i "tempi stabiliti". Stu listessu termine hè adupratu quandu ellu parla di i "tempi stabiliti" di e nazioni in Luke 21:24. Era precisamente a cunniscenza nantu à i tempi stabiliti di e nazioni chì cercavanu perchè i tempi di e nazioni finerianu quandu a regalità di Israele sia stata restaurata.

Ogni volta chì trattemu Atti 1: 7 in e nostre publicazioni, l'applicemu à Armageddon. Tuttavia, u cuntestu quì ùn sustene micca sta visione. Ùn dumandavanu micca a cunclusione di u sistema di e cose, ma di u ristabilimentu di a regalità Davidica prumessa. Qualcosa chì dicemu d'avè saputu accaderebbe in Ottobre di 1914.

In casu di pensà chì l'intrunamentu di Ghjesù in u celu cum'è u rè Messianicu è u ristabilimentu di u regnu d'Israele ùn sianu sinonimi, leghjite u seguitu:

(Luke 1:32, 33). . .Questu serà grande è serà chjamatu Figliolu di l'Altissimu; è l'Eternu Diu li darà u tronu di David, u so babbu, 33 è guvernerà cum'è rè nantu à a casa di Ghjacobbu per sempre, è u so regnu ùn averà mai fine ".

U nome di Ghjacobbu hè statu cambiatu in Israele. A casa di Ghjacobbu hè Israele. Ghjesù guverna nantu à Israele, è secondu noi, a face dapoi u 1914. Eppuru, ellu stessu ci hà dettu chì ùn avemu micca u dirittu di sapè quandu ellu principia à guvernà. Solu per rinfurzà stu penseru, cunsiderate dui altri testi:

(Matteu 24: 36-37) 36 "Cuncernendu quellu ghjornu è ora chì nimu ùn sà, nè l'angeli di u celu nè u Figliolu, ma solu u Babbu. 37 Pè u listessu ghjornu di Noè era, cusì sarà a presenza di u Figliolu di l'omu.

(Marcu 13: 32-33) 32 "Cuncernendu quellu ghjornu o l'ora chì nimu ne sà, nè l'angeli in u celu nè u Figliolu, ma u Babbu. 33 Mantene a circà, mantene svegliu, perchè ùn sapete micca quandu hè u tempu numinatu.

In cunti paralleli, Matteu parla di a presenza di u Figliolu di l'omu mentre Marcu usa u terminu Kai-ros ' o "tempu assignatu". Tramindui dicenu chì ùn pudemu micca cunnosce u ghjornu o l'ora. Dicemu chì Matteu si riferisce à l'Armageddon chì vene durante a presenza di u Cristu, ma i dui testi ùn esprimenu micca un pensamentu parallellu? Se lasciemu cascà a nostra precuncepzione nantu à a presenza di Cristu chì principia in u 1914, è guardemu tramindui i versi cun un ochju novu, ùn pare micca chì u tempu assignatu è a presenza di u Figliolu di l'omu sianu u listessu avvenimentu? U restu di u cuntestu di Matteu parla di u ghjudiziu chì vene durante a presenza di u Cristu cù un omu pigliatu (salvatu) è u so cumpagnu lasciatu (distruttu). Se pensemu à a presenza cum'è un avvenimentu di un seculu, u cuntestu ùn hà micca sensu è cunflitti cù u contu di Mark, ma se cunsideremu a presenza cum'è concurrente cù Armageddon, allora ùn ci hè micca cunflittu.

Sembra da questi trè cunti (Matteu, Marcu è Atti) chì no supponemu micca scurdà quandu a presenza di u Figliolu di l'omu seria?

Vidite u prublema? Semu tutti d'accordu nantu à u principiu truvatu in Rom. 3: 4, "Chì Diu sia truvatu veru, ancu se ogni omu sia truvatu un bugiardu ..." E parolle di Ghjesù in Atti 1: 7 sò fideli è veri. Dunque, duvemu circà altrò per risolve a cuntradizzione.

À u primu, ancu u penseru chì a presenza regale di Ghjesù ùn averia micca principiatu in 1914 era assai inquietante per mè. Sembrava interrugà tuttu ciò chì aghju cridutu nantu à u nostru esse in l'ultimi ghjorni. Tuttavia, dopu una riflessione, aghju capitu chì e prufezie riguardanti l'ultimi ghjorni ùn dipendenu micca da a presenza di Ghjesù in 1914. Ch'ellu sia statu intronizatu cum'è Rè in 1914, o chì questu sia un avvenimentu ancu futuru ùn cambia nunda in a nostra fede chì simu in l'ultimi ghjorni. U cumpiimentu di Mt. 24 ùn dipende micca da una presenza invisibile, ma pò esse verificatu da fatti storichi largamente dispunibili.

Avvicinemu stu prublema senza alcuna precunzione. Hè assai difficiule da fà, a sò. Eppuru, se pudemu fà finta per un mumentu chì ùn sapemu nunda di a presenza di Cristu, pudemu allora permettere à l'evidenza di cunduceci induve porta. Altrimenti, rischemu di cunduce l'evidenza versu induve a vulemu andà.

Riturnemu à u 19th Seculu. L'annu hè u 1877. Fratellu Russell è Barbour venenu di publicà un libru intitulatu Trè Mundi in i quali dettaglianu i 2,520 anni derivati ​​da i sette tempi di u sognu di Nabucodonosor di l'immensu arburu da Daniel capitulu 4. Fixanu l'annu iniziale à 606 per dà u 1914, perchè pensavanu chì ci era un annu cero.[1]

Avà Russell hà avutu assai idee assai annantu à l'anni precisi chì diverse profezie di "l'ultimi ghjorni" eranu cumpiite. [Ii]

  • 1780 - U primu segnu cumpiitu
  • 1833 - Cumpletu u segnu di e 'stelle stendu da u celu'
  • 1874 - Principiu di a Récolta di Raccolta
  • 1878 - L'incarnazione di Ghjesù è u principiu di u "ghjornu di còllera"
  • 1878 - Partenza di a generazione
  • 1914 - Finu di a generazione
  • 1915 - A fine di u 'ghjornu di còllera'

A natura esatta di l'eventi intornu à u 1914 era vaga, ma u cunsensu pre-1914 era chì a grande tribulazione sbuccerà tandu. A Grande Guerra, cume hè stata chjamata, hà iniziatu in Aostu di quellu annu è a credenza era chì si trasfurmassi in a Grande Guerra di Diu l'Onniputente. U 2 d'ottobre di u 1914, Russell disse à a famiglia Betel à l'adorazione matutina: «U Gentile Times hè finitu; i so rè anu avutu a so ghjurnata ". Si cridia chì i "tempi stabiliti di e nazioni" ùn finiscinu micca quandu Ghjesù hè intronizatu in u 1878, ma quandu hè venutu à distrughje e nazioni in Armageddon.

Quandu u 1914 ùn hà micca pruduttu a fine di u mondu, e cose anu da esse riesaminate. A data di u 1878 hè stata abbandunata quandu l'annu hà iniziatu a presenza di Ghjesù è u 1914 hè statu purtatu per quellu avvenimentu. Si credia sempre chì a grande tribulazione hà iniziatu in quellu annu, è ùn hè micca finu à u 1969 chì avemu cambiatu a nostra visione attuale chì a grande tribulazione hè ancu à vene.

Ciò chì hè interessante hè chì CT Russell ùn hè micca ghjuntu in u 1914 solu nantu à a basa di Daniel capitulu 4. Utilizendu misurazioni pigliate da a grande piramide di Giza, chì si crede esse stata custruita da schiavi ebrei, hà guadagnatu corroborazione per quellu annu. Questu hè statu dettagliatu in Studi in e Scritture, Vol. 3.[Iii]

Avà sapemu chì e piramidi ùn anu mancu un significatu prufeticu. Eppuru sorprendentemente, aduprendu questi calculi, hè statu capace di ghjunghje in 1914 cum'è una data significativa. Hè stata solu una cuincidenza? O in a so esuberanza per sustene una cridenza, era inconscientemente "travagliendu i numeri"? Indicu questu per ùn scredità un servitore amatu di Ghjehova, ma piuttostu per mustrà chì esistenu coincidenze stupende è in u regnu di a numerologia sò in realtà abbastanza cumuni.

Abbiamu abbandunatu a piramidulugia in l'anni 1920, ma continuemu cù l'idea chì a cronulugia biblica puderia esse aduprata per ghjunghje in 1914 cum'è l'iniziu di a presenza di Cristu, malgratu l'apparente contraddizione cù Atti 1: 7. Una ragione per quessa, pare, hè chì u libru di Daniel cuntene una prufezia chì era destinata specificamente à un calculu annu per ghjornu: quellu di e 70 settimane chì portanu à u Messia truvatu in Daniel capitulu 9. Dunque, perchè micca duie tali profezie? Eppuru ci sò differenze significative trà i dui.

Cunsiderate prima di tuttu chì u scopu di e 70 settimane hè stipulatu chjaramente in Daniel 9:24, 25. Hè destinatu à un calculu di tempu per determinà quandu u Messia apparirà. In quantu à u sognu di Nabucodonosor di l'immensu arburu, era destinatu à insegnà à u rè - è à noi altri - una lezzione nantu à a suvranità di Ghjehova. (Dan. 4:25) U principiu di e 70 settimane hè specificatu in Daniel è marcatu da un avvenimentu storicu. U principiu di i sette tempi di Nabucodonosor ùn hè stipulatu in alcun modu. A cunclusione di e 70 settimane hè stata marcata da una seria di eventi fisichi à u 69, 69½ è 70 settimane. Queste puderebbenu esse facilmente cunfirmate da testimoni oculari è si sò fatti precisamente à tempu cume ci si aspetterebbe da ogni prufezia ligata à u tempu uriginaria di Ghjehova. In cunfrontu, chì eventi marcanu a fine di i 7 tempi? A sola cosa menzionata hè u rè chì ripiglia a so sanità. Nunda al di là di què ùn hè menzionatu. E settimane 70 sò ovviamente una cronulugia ghjornu per annu. I sette volte funziona bè cum'è sette volte letterali, sì ciò significa stagioni o anni. Ancu s'ellu ci hè una applicazione più grande - ancu se nunda ùn hè scrittu in Daniel per suggerisce chì - e sette volte puderebbenu simpliciamente significà un periudu di tempu chì hè cumpletu, in cunfurmità cù l'usu di u numeru 7 in a Scrittura.

Allora cumu simu ghjunti à u sognu di Nabucodonosor di esse una prufezia d'un ghjornu per un annu? Ùn ci hè dubite chì Russell hà avutu una fascinazione per a numerologia. U graficu piramidale in u Grand Pianu di l'età hè testimoniu di què. Eppuru, avemu abbandunatu tuttu què, è tutte e so altre previsioni è duttrine relative à a data, salvu questu. Pensu chì sia giustu suppone chì, se a guerra ùn era micca scuppiata in 1914, hè improbabile chì stu calculu ùn sia micca sopravvissutu più ch'è l'altri. Hè solu una notevole coincidenza, o prova chì u calculu di 2,520 anni hè divinamente ispiratu? Sì questu ultimu, allora duvemu ancu spiegà a cuntradizione chì pare creà in a parolla ispirata di Diu.
Per esse ghjusti, andemu à vede quantu solidu hè u terrenu nantu à quale s'interpreta questa interpretazione profetica.

Prima, perchè cuncludemu chì e sette volte di Nabucodonosor anu ancu una rializazione al di là di quella dichjarata in Daniel capitulu 4? Avemu digià ricunnisciutu chì Daniel ùn li dà micca unu.  Insight in l'Scritture, vol. I, p. 133 sottu a subintestatura "Rilatu cù" i tempi stabiliti di e nazioni "" dà trè ragioni per sta nostra cunclusione. Elencamu cù punti di refutazione:

1)    L'elementu di u tempu hè in ogni locu in u libru di Daniel.
Insight elenca una seria di testi di riferenza per sustene sta visione. Benintesa e profezie di a Grande Immagine è di i Re di u Nordu è di u Sud sò disposti in ordine cronologicu. Cumu altrimenti serianu disposti? Què ùn ghjustifica guasi micca di dichjarà e profezie di Nebuchadnezzar sette volte à l'annu per ghjornu.
2)    U libru indica ripetutamente versu u stabilimentu di u Regnu
Dunque u sognu di Nebuchadnezzar di l'arburu immensu senza alcuna necessità secundaria, principale.
3)    Hè distintu in i so riferimenti à u tempu di a fine.
Questu ùn significa micca chì u sognu di Nebuchadnezzar hè una profezia tempu-di-fine, è ancu sì, ùn significa micca chì hè datu cum'è un mezzu per i Ghjudei è i Cristiani per capisce l'annu è mese u tempu di a fine. principià.

Hè evidenti chì u nostru ragiunamentu hè speculativu. Ciò ùn significa micca chì hè sbagliatu, solu chì sia suspettu. Una prufezia maiò seria basata solu nantu à a speculazione è u ragiunamentu deduttivu? L'arrivu anticipu di Ghjesù hè statu marcatu da una prufezia annu per un ghjornu (e 70 settimane) chì ùn era micca basata nantu à a speculazione in alcun modu, ma chiaramente marcata cum'è ciò chì era. Una profezia chì fessi a seconda venuta di Ghjesù in u putere regale ùn seria ancu dichjarata chjaramente cum'è tale?

Supponemu chì a nostra disputa chì ci sia un cumplimentu maiò hè vera. Ciò ùn ci dà micca una data di partenza. Per questu duvemu andà avanti per più di 500 anni à a dichjarazione fatta da Ghjesù è truvata in Luke 21:24: "è caderanu à u bordu di a spada è seranu cundotti in prigiò in tutte e nazioni; è Ghjerusalemme serà calpestata da e nazioni, finu à chì i tempi stabiliti di e nazioni sianu rializati ". Nunda in altrò in a Bibbia hè aduprata a frasa "tempi stabiliti di e nazioni", allora ùn avemu micca un modu cuncretu di sapè quandu anu principiatu è quandu finisceranu. Pò esse ch'elli anu cuminciatu quandu Ghjerusalemme hà cuminciatu à esse calpestata; o pò esse ch'elli anu principiatu dopu chì Ghjehova hà permessu à Adam di inventà e so leggi o dopu chì Nimrod hà fundatu a prima nazione - fendu chì u calciu di Ghjerusalemme sia solu un avvenimentu accadutu durante u tempu assignatu di e nazioni. In listessu modu, a fine di u tempu assignatu di e nazioni puderia esse quandu Ghjesù pigghia u putere regale in u celu. S'ellu hè accadutu in u 1914, allora e nazioni ùn sanu micca chì u so tempu hè passatu è hè statu cum'è sempre per elli per l'ultimi 100 anni. D'altra parte, se hè quandu Ghjesù prende u putere cum'è rè ghjustu in Armageddon, allora e nazioni seranu assai cuscenti chì u so tempu di regula hè finitu, chì serà à a so pronta distruzzione da e mani di u novu rè intronizatu.

U fattu hè, ùn pudemu micca dì sicuru quandu cumincianu o finiscenu, perchè a Bibbia ùn dice micca. Tuttu ciò chì pudemu fà hè speculare.[2]

Avà supponimu chì avemu ragiò nantu à i "tempi stabiliti di e nazioni" cuminciannu cù u calpestamentu di Ghjerusalemme. Quandu hà principiatu? A Bibbia ùn dice micca. Sostenemu chì hè principiatu quandu Zedekiah hè statu cacciatu da u tronu è i Ghjudei sò stati purtati in esiliu. Quandu hè accadutu què? Dicemu chì hè accadutu in u 607 a.C. Questa data hè stata disputata in i tempi di u fratellu Russell è hè sempre oghje. A maiurità di l'autorità seculari sò d'accordu in duie date, 539 aC per a cunquista di Babilonia è 587 aC per l'esiliu ebreu. Avemu sceltu 539 BCE per arrivà à 537 BCE per a fine di 70 anni è poi cuntemu in daretu per ottene 607 BCE Ma siccomu a nostra sola ragione per sceglie 539 BCE hè chì a maggior parte di l'autorità seculari sò d'accordu nantu à questu, perchè ùn sceglite micca 587 BCE per a listessa ragione, è poi cuntà avanti per uttene 517 BCE cum'è l'annu chì sò tornati à Ghjerusalemme? A diversità di a prufezia di e 70 settimane, a Bibbia ùn ci dà un principiu chjaru di u suppositu periodu di tempu di e sette volte. I Ghjudei di u ghjornu di Ghjesù pudianu determinà l'annu precisu chì e sette settimane cumincianu à esse contate cù registri precisi tenuti da u populu di Ghjehova, i Ghjudei. Noi, invece, avemu solu autorità seculari pocu affidabili chì ùn sò micca tutti d'accordu nantu à quale basà u nostru calculu.

Avà eccu un'altra incertezza nantu à a data. Nisuna autorità seculare accetta u 607 a.C., ma ci ghjunghjemu solu per via di a Bibbia chì dice chì u periodu di i Sabbati chì devenu esse rimbursati hè di 70 anni. Per questu calculu, cuminciamu da 537 aC perchè hè quandu credemu chì i Ghjudei sò tornati à Ghjerusalemme. Tuttavia, fighjemu esattamente ciò chì Geremia dice profeticamente nantu à i 70 anni:
(Ghjeremia 25:11, 12) «11 È tutta sta terra deve diventà un locu devastatu, un ughjettu di meraviglia, è queste nazioni avarà da serve u rè di Babilonia settanta anni."'12"' È deve accade chì quandu settanta anni sò cumpiiti Andaraghju in contu contru à u rè di Babilonia è contru à quella nazione, 'hè l'uttinzione di u Signore Ghjehova', u so sbagliu, ancu contr'à a terra di u Chal di ans, è l'aghju da fà desolate i rifiuti à u tempu indefinitu.

I Ghjudei eranu serve u rè di Babilonia settanta anni.  Quandu i settanta anni sò stati finiti, u rè di Babilonia era chjamatu à contu.  Hè accadutu in u 539 aC serviziu à u rè di Babilonia finita in 539 BCE micca 537 BCE Se contemu i 70 anni da 537 BCE, allora anu servitu solu u rè di Babilonia per 68 anni, l'ultimi dui essendu u rè di Medo-Persia. A parolla di Ghjehova ùn averia micca riesciutu da stu calculu. Sembra chì 609 a.C. sia l'annu di l'esiliu se contemu 70 anni di servitù babilonese finita in 539 a.C. Ma chì significaria chì u nostru calculu hè finitu in u 1912, è nunda d'interessu hè accadutu in u 1912.

A data d'iniziu di a prufezia di e 70 settimane chì portanu à Messia hè un puntu unicu in u tempu. "... a surtita di a parolla per ristabilisce è ricustruisce Ghjerusalemme ..." era un decretu ufficiale, datatu precisamente cum'è tutti sti documenti sò. Dunque, u calculu puderia esse precisu è cunnisciutu da tutti quelli chì avianu bisognu di lanciallu. In quantu à u nostru calculu di e sette volte, ùn esiste micca una tale precisione. Ùn pudemu mancu dì cun certezza chì duvemu cuntà torna da u 537 a.C. Evidentemente, ci hè una basa scritturale per cuntà torna da u 539 a.C. invece.

Un'altra dumanda intrigante si pone quandu si cunsidereghja chì i Ghjudei di i tempi di Ghjesù avarianu cunnisciutu l'annata precisa di l'esiliu babilonese da l'archivi di u tempiu. Quandu l'apostuli anu dumandatu à Ghjesù u segnu di a so presenza, perchè ùn li hà micca riferiti à Daniel? Si hè riferitu à Daniel duie volte in risposta à a so dumanda, ma mai per indicà u valore di u calculu di e sette volte. Se a prufezia era quì per questu scopu è stavanu dumandendu quella domanda specifica, perchè ùn li parlavanu micca solu di u calculu allora è quì? Ùn hè micca per quessa chì Ghjehova hà ispiratu a prufezia di u sognu di Nabucodonosor - di dà à i so servitori un mezu per calculà a risposta à a stessa dumanda ch'elli si facianu?

S'ellu ùn era accadutu nunda in u 1914, tandu stu calculu di Russell è Barbour averia fattu a strada di tutte l'altre predizioni ligate à a data di quella epica. Tuttavia, qualcosa hè accadutu: a guerra mundiale hè scoppiata in aostu. Ma ancu què pone qualchì seria quistione. Perchè ùn hè micca sparitu d'ottobre? Perchè dui mesi prima? Ghjehova hà creatu u tempu. Ùn manca micca a marca quandu pianifica eventi. A nostra risposta à questu hè chì Satanassu ùn hà micca aspittatu finu à ch'ellu hè statu cacciatu.

w72 6/1 p. 352 Dumande From Lettori
Ùn deve esse surprisante, allora, chì a Prima Guerra Mundiale spada circa dui mesi nanzu a fine di i Tempi Gentili, è dunque nanzu a nascita di u simbolicu "figliolu" o di u regnu divinu. Satan U Diavulu ùn hà micca bisognu d'aspittà fin'à chì a nazione nantu à e nazioni era stata messa in manu di Ghjesù Cristu per manuvre e nazioni in una guerra à grande scala.

Ghjehova ùn pò esse burlatu. Ùn ci era micca fuzziness annantu à u cumpiimentu di a profezia 70 settimane. U Messia apparse precisamente à tempu. Perchè a sfusità cù i 2,520 anni? U diàvule ùn pò micca sfruttà u cumpiimentu di una prufezia chì Ghjehova hà ispiratu.

Inoltre, dicemu chì a Guerra Mundiale prova chì Satanassu hè statu cacciatu in uttrovi 1914, perchè era arrabbiatu per esse cacciatu è cusì "guai à a terra". Mentre dicendu questu, dicemu ancu ch'ellu hà principiatu a guerra prima ch'ellu sia statu cacciatu?

Dicemu ancu chì "hà manuvratu e nazioni in una guerra à grande scala". Ancu una lettura casuale di testi storichi cum'è I fucili d'Aostu rivelerà chì l'eventi chì anu manuvratu e nazioni in ciò chì avia da diventà a Prima Guerra Mundiale avianu passatu da più di deci anni prima di u so scoppiu. U fustu era dighjà pienu di polvere quandu l'assassiniu di l'arciduca accendia u fusibile. Cusì u diavule averia manuvratu e cose dapoi anni prima di u 1914 per suddisfà a so zerga. Hè statu cacciatu anni prima di u 1914? A so rabbia era crescente in quelli anni chì u facianu manuvrà e nazioni in una guerra chì cambierà u mondu?

U fattu hè, ùn sapemu micca quandu u diavulu hè statu cacciatu perchè a Bibbia ùn dice micca. Sapemu solu chì era durante, o ghjustu un pocu prima di u periodu di l'ultimi ghjorni.

*** w90 4/1 p. 8 Quale sarà piombo Umanità à Pace? ***
Perchè a prima guerra mundiale scoppia in 1914? E perchè u nostru seculu hà vistu guerre peghju ch'è qualsiasi altre in a storia? Perchè u primu attu di u Rè celestiale era di scaccià Satanassu per sempre da u celu è di lampallu in vicinanza di a terra.

U so primu attu di Rè celeste hè statu di sbandisce Satanassu? Quandu u nostru rè celeste hè mustratu cavalcendu in Armageddon, hè mostratu cum'è "a Parolla di Diu ... u Rè di i rè è u Signore di i signori". (Rev. 19: 13,18) In altre parolle, Ghjesù hè mostratu cum'è u rè celeste. Eppuru, cum'è u so suppostu primu attu di Rè, hè figuratu cum'è Michele Arcangelu. Sembra stranu chì ùn sia micca riprisentatu in u so rolu novu installatu cum'è u Rè di i rè, ma in l'anticu di Michele Arcangelu. Ancu s'ellu ùn hè micca cunclusivu, u fattu chì ùn sia micca riprisentatu cum'è u Rè appena installatu significa chì ùn pudemu micca cunclude chì era, in realtà, novu installatu in questu mumentu. Michele puderia avè liberatu a strada per l'intronamentu di Ghjesù.

Perchè permettà à Satanassu, l'arcu nemicu, d'esse presente à un evenimentu sacru cusì? Is Rev. 12: 7-12 raffigurante una operazione di pulizia / pulizia di a casa in previsione di u futuru intrunamentu di u Rè, o di u so primu attu di Rè. Dicemu l'ultimi perchè u versu 10 dice: "Avà sò venuti à passà a salvezza ... putenza ... regnu di u nostru Diu è autorità di u so Cristu, perchè [u diavulu] hè statu cacciatu".

Assumemu chì questu hè parlendu di un intronamentu è micca di un eserciziu di a putenza di u regnu sempre esistente di Ghjehova per liberà a strada per un avvenimentu futuru. Se sì, allora perchè l'incurunazione ùn hè micca menzionata? Perchè i versi precedenti (Rev. 12: 5,6) ùn parlanu micca di un rè intronizatu cù u putere di fà battaglia è cunquistà Satanassu, ma di un zitellu novu chì deve esse purtatu per esse prutettu da Diu? È dinò, perchè Michele, micca Ghjesù u novu rè intronizatu, hè figuratu cumbattendu?

In sumariu

Daniel, arregistrendu a prufezia di u sognu di Nabucodonosor di l'immensu arburu tagliatu per sette volte, ùn face mai alcuna applicazione al di là di u so ghjornu. Assumemu un cumplimentu più grande basatu annantu à una cunnessione assunta cù e parolle di Ghjesù 500 anni dopu nantu à i "tempi stabiliti di e nazioni" ancu se Ghjesù ùn hà mai parlatu di una tale cunnessione. Assumemu chì questi "tempi stabiliti" principianu cù l'esiliu babilonese ancu se a Bibbia ùn dice mai què. Assumemu chì questu hè accadutu in u 607 a.C. ancu se nessuna autorità seculare hè d'accordu cun questu, eppuru dipindemu di queste stesse "autorità inaffidabili" per a data di u 539 a.C. A Bibbia ùn ci dà micca una data di partenza per u suppostu contu di 2,520 anni mancu ci dà un avvenimentu storicu per marcà a data di partenza. Cusì tutta a nostra premessa per cunclude chì questu contu hà una applicazione annu per ghjornu hè custruita annantu à un ragiunamentu speculativu.
In più di u sopra, cridendu chì puderia anticipà a data di iniziu per a presenza di u Figliolu di l'omu è u so incunimentu cum'è u Rè di Israele spirituale vola in faccia di Ghjesù parolle concise chì e cose ùn anu da noi di sapè.

Cosa Questa Cambia

Una prova di turnu per sapè se una linea di speculazione hè in traccia cù a verità o micca hè quantu hè in armunia cù u restu di e Scritture. Se duvemu torce significati o vene cun una spiegazione eccezziunale per fà una premessa adattata, allora hè probabile chì ci sbagliamu.

A nostra premessa - anzi, a nostra cridenza attuale - hè chì a presenza di Ghjesù cum'è Rè Messianicu hà iniziatu in u 1914. Paragunemu cun un'altra premessa: chì a so presenza regale hè ancu futura. Dicemu, per ragione di discussione, chì principia circa u tempu chì u segnu di u Figliolu di l'omu apparisce in u celu per tuttu u mondu per vede. (Mt. 24:30) Avà esaminemu i vari testi chì trattanu di a presenza di Cristu è vedemu cumu si adattanu à ogni premessa.

Mt. 24: 3
Mentre era pusatu nantu à u Monte di Olivi, i discepuli si avvicinonu à ellu in privatu, dicendu: "Diteci, quandu seranu queste cose, è quale serà u segnu di a vostra presenza è di a cunclusione di u sistema di e cose?"

I discepuli anu fattu una dumanda in trè parti. Evidentemente, anu pensatu chì tutte e trè parti accadessinu circa à u listessu tempu. A seconda è a terza parte sò per i nostri ghjorni. A prisenza di u Figliolu di l'omu è a cunclusione di u sistema di e cose sò dui eventi chì accadenu circa à u listessu tempu o a presenza precede à a fine di un seculu o più? Ùn sapianu micca chì a presenza sarebbe invisibile, allora ùn dumandavanu micca un segnu per sapè chì qualcosa d'invisibile era accadutu. Atti. 1: 6 indica chì stavanu aduprendu parusia in u sensu grecu cum'è "era di un Rè". Parlemu di l'Era Vittoriana, ma un anticu Grecu l'avaria chjamata Presenza Vittoriana.[3]  Mentre averiamu bisognu di segni per dimustrà una presenza invisibile, ci vole ancu signali per indicà l'approcciu di una presenza è di una cunclusione di un sistema di cose, allora ogni premessa si adatta quì.

Mt. 24: 23-28
"Allora se qualchissia ti dice, Fighjate! Eccu u Cristu, 'o,' Eccu! ' ùn ci crede micca. 24 Per falsi Cristi è falsi profeti scriveranu è daranu grandi segni è meraviglie in modu di inganna, se pussibule, ancu quelli scelti. 25 Fighjate! Vi aghju prontu à tè. 26 Dunque, se a ghjente vi dice, 'Guardate! Ellu hè in u desertu, 'ùn esci micca; «Fighjate! Hè in e camere interne, ùn crede micca. 27 Fattu cum'è u fulminu esce da parte orientale è brilla versu e parte occidentali, cusì sarà a presenza di u Figliolu di l'omu. 28 Induv'ellu sia a carcassa, allora l'aguli seranu riuniti.

Questu parla di avvenimenti chì precede A presenza di Cristu, firmendu u so avvicinamentu. Eppuru questi sò dati cum'è parte di a prufezia per identificà sia a so presenza sia a conclusione di u sistema di cose. U Torre di veduta di u 1975 p. 275 spiega sta discrepanza estrattendu questi versi da l'applicazione à u periodu di tempu trà 1914 è Armageddon, è invece, mettendu a so applicazione per copre eventi da u 70 CE finu à u 1914, un periodu di quasi 2,000 anni! Sì, tuttavia, a presenza di Cristu hè ancu futura, allora una tale estrazione ùn deve esse fatta è l'eventi registrati restanu in l'ordine cronologicu in u quale sò posti. Inoltre, a dichjarazione di u versu 27 pò esse applicata letteralmente chì si adatta bè cù u versu 30 nantu à l'apparizione di u segnu di u Figliolu di l'omu per tutti da vede. Pudemu veramente dì chì a presenza invisibile di Cristu in u 1914 era cusì evidente cum'è u lampu chì lampava in u celu?

Mt. 24: 36-42
"Cuncernendu quellu ghjornu è ora chì nimu ùn sà, nè l'angeli di u celu nè u Figliolu, ma solu u Babbu. 37 Pè u listessu ghjornu di Noè era, cusì sarà a presenza di u Figliolu di l'omu. 38 Cume stavanu in quelli ghjorni nanzu u diluviu, manghjendu è bevendu, l'omi chì si maritanu è e donne eranu date in matrimoniu, finu à u ghjornu chì Noè hà intrutu in l'arca; 39 è ùn piglianu nisuna nota finu à chì l'inundazione hè ghjunta è li spazzò, cusì a presenza di u Figliolu di l'omu serà. 40 Allora dui omi saranu nantu à u campu: unu serà pigliatu è l'altru abbandunatu; 41 duie donne saranu mulliate à u mulinu di manu: una serà pigliata è l'altra esse abbandunata. 42 Fighjate cusì, perchè ùn sapete micca quellu ghjornu chì u vostru Signore vene.

U cuntestu parla di Armageddon (vs. 36) è di a improvvisità di u ghjudiziu è di salvezza o cundanna inaspettata (vs. 40-42). Questu hè datu cum'è un avvertimentu nantu à l'imprevisione di l'arrivu di a fine. Dice chì a presenza di Cristu serà cusì. Un seculu longu - è cuntendu - a presenza piglia assai di u putere da stu versu. Dopu tuttu, miliardi anu campatu è mortu senza mai vede a realizazione di ste parolle. Tuttavia, fate questu applicà à una presenza futura chì vene in un mumentu chì ùn pudemu micca cunnosce, è e parolle anu un sensu perfettu.

1 Cor. 15: 23
Ma ognunu in u so rangu: Cristu prima, dopu quelli chì appartenenu à u Cristu durante a so presenza.

Stu versu ci hà purtatu à speculare chì l'ungati sò stati risuscitati in u 1919. Ma questu crea un cunflittu cù altri testi. Per esempiu, 1 Thess. 4: 15-17 parla di u risurrezzione di l'ungiti è di l'esse chjappi in i nuvuli in listessu tempu (Rbi8-E, nota a piè di pagina). Dice ancu chì questu accade à u sonu di Diu trumbetta. Mt. 24:31 parla di l'esse sceltu (untu) riunitu inseme dopu u segnu di u Figliolu di l'omu (presenza) hè manifestu. Parla ancu di questu avvenimentu durante l'ultimu tromba.

L'ultima tromba sona subitu dopu à l'apparizione di u segnu di u Figliolu di l'omu è Armageddon hè in traccia di principià. I unti morti sò risuscitati durante l'ultima tromba. L'unti viventi sò cambiati in un batter d'ochju in listessu tempu durante l'ultima tromba. Sti versi sustenenu una risurrezzione di l'ointi in u 1919, o qualcosa chì accadrà durante una presenza futura di Ghjesù?

2 Tesa. 2: 1,2
Tuttavia, fratelli, rispettu a prisenza di u nostru Signore Ghjesù Cristu è di u nostru esse riuniti per ellu, dumandemu di TU 2 micca di esse sbulicatu rapidamente da a vostra TUA ragione nè di esse entusiasmatu nè per mezu di una espressione inspirata o per mezu di un messagiu verbale o per mezu di una carta cum'è di noi, à l'effettu chì u ghjornu di u Signore hè quì.

Mentre sò dui versi, sò tradutti cum'è una sola frase o pensamentu. Cum'è Mt. 24:31, questu ligame a riunione di l'ungati cù a "presenza di u nostru Signore Ghjesù Cristu", ma lega ancu a presenza cù u "ghjornu di Ghjehova". Hè degnu di nutà chì tutta a frase hè un avvertimentu per ùn esse ingannatu pensendu chì hè dighjà ghjunta. Se duvessimu licenziare qualsiasi preconcetti è ghjustu leghje questu per ciò chì dice, ùn ghjunghjeriamu micca à a conclusione chì a riunione, a presenza è u ghjornu di Ghjehova sò tutti eventi accaduti simultaneamente?

2 Tesa. 2: 8
Tandu, daveru, l'impruvisu serà revelatu, à quale u Signore Ghjesù sfascerà cù u spiritu di a so bocca è rializà à nunda per a manifestazione di a so presenza.

Què si parla di Ghjesù chì hà purtatu à l'illudente à nunda da a manifestazione di a so presenza. Questu si cunforma megliu cù una presenza 1914 o una presenza pre-Armageddon? Dopu tuttu, quellu senza lege hà fattu bè in l'ultimi 100 anni, grazie assai.

1 Tesa. 5: 23
Pò u Ghjesù di a pace ti santificà completamente. È u sonu in ogni rispettu pò esse u spiritu è ​​l'anima è u corpu di TU [fratelli] priservati in modu invinente à a presenza di u nostru Signore Ghjesù Cristu.

Quì vulemu esse truvatu senza difamazione at micca duranti a so presenza. Un untu puderia esse statu senza difetti in u 1914 solu per cascà in, per esempiu, in u 1920. Stu testu ùn hà alcunu putere se parlemu di un periudu di tempu chì copre centu anni o più. Sì, però, parlemu di a so presenza ghjustu prima di Armageddon, hà un grande significatu.

2 Peter 3: 4
è dicendu: "Induva hè questa prisenza prumessa di a so? Perchè, da u ghjornu chì i nostri antenati sò addurmintati [in a morte], tutte e cose continuanu esattamente da u principiu di a creazione ".

Quandu andemu porta à porta, a ghjente si burla di noi di a presenza "prumessa [invisibile] di Ghjesù"? Ùn hè micca a burla in quantu à a fine di u mondu? Se a presenza hè ligata à l'Armageddon, allora questu si adatta. S'ellu hè ligatu à u 1914, sta scrittura ùn hà micca sensu è ùn hà alcuna rializazione. Inoltre, u cuntestu da i versi 5 à 13 riguarda a fine di u mondu. Di novu, u ghjornu di Ghjehova hè ligatu cù a presenza di u Cristu.

Rev. 11: 18
Ma e nazioni sò diventate in còllera, è a vostra furore hè ghjunta, è u tempu destinatu per esse ghjudicati i morti, è di dà [u so] premiu à i vostri schiavi i prufeti è à i santu è à quelli chì teme u vostru nome, u picculu è u grande, è per arruvinà quelli chì arruinanu a terra.

Eccu un testu chì parla in realtà di l'installazione di u Rè Messianicu. Quandu succede questu, e nazioni diventanu in furia, è l'ira di u Rè seguita. Chì si lega bè cù l'attaccu di Gog di Magog chì porta à Armageddon. Tuttavia, e nazioni ùn eranu micca in furia cun Ghjesù in 1914, è ùn hà certamente micca espressu a so ira per elli, altrimenti ùn serianu micca sempre in giru. In più, simu dighjà vistu chì a risurrezzione di l'unti ùn si adatta micca à una data di u 1919, ma piuttostu un tempu quandu si sona l'ultima tromba, allora "u ghjudiziu di i morti è a ricumpensa per i schiavi è i prufeti" deve esse ancu un avvenimentu futuru. Infine, u tempu di fà arruinà quelli chì arruvinanu a terra ùn hè micca accadutu in u 1914, ma hè sempre un avvenimentu futuru.

Rev. 20: 6
Felice è santu hè qualchissia chì hà participatu à a prima risurrezzione; sopra questi a seconda morte ùn hà alcuna autorità, ma seranu preti di Diu è di u Cristu, è rigneranu cum'è rè cun ellu per i mille anni.

U Regnu Messianicu hè per 1,000 anni. A regula unta cum'è rè per 1,000 anni. Se u Cristu regna dapoi u 1914 è l'untori dapoi u 1919, allora sò bè ​​in i so primi 100 anni di regnu, lascendu appena più di 900 per andà. Tuttavia, se u regnu principia ghjustu nanzu à Armageddon è l'unti sò risuscitati allora, avemu ancu i 1,000 anni cumpleti da aspettà.

in cunclusioni

In u passatu, avemu ignoratu u mandatu di Ghjesù registratu in Atti 1: 7. Invece avemu passatu assai tempu è sforzi à speculare nantu à i tempi è e stagioni nominati. Ùn ci hè chè da pensà à i nostri insegnamenti erroni chì implicanu tali date è periodi di tempu cum'è 1925, 1975, è e varie reinterpretazioni di 'sta generazione' per capì quantu spessu sti sforzi anu purtatu imbarazzamentu per noi cum'è organisazione. Benintesa, avemu fattu tuttu què cù u megliu di l'intenzioni, ma eramu sempre ignurati a direzzione chjara di u nostru Signore Ghjesù Cristu, dunque ùn duviamu micca esse surpresi chì ùn semu stati risparmiati e cunsequenze di e nostre azzioni.

In particulare in l'ultimi trenta anni, ci simu concentrati cum'è mai prima nantu à u sviluppu di a persunalità cristiana. Avemu veramente rializatu a prufezia di Mal. 3:18. Ùn ci hè dubbitu chì simu prufondi in l'ultimi ghjorni è chì u spiritu di Ghjehova guida a so urganizazione. Sembra però chì a nostra pusizione nantu à a presenza di Ghjesù cuminciata in u 1914 sia nantu à un terrenu debule. Se duvemu abbandunà quessa, allora significa ancu abbandunà l'eventi chì dicemu chì si sò passati in celu in u 1918 è in u 1919. Ciò significherà chì ogni data chì avemu stabilitu cum'è significativamente prufeticamente averà fattu esse sbagliata. Un registru perfettu di fiaschi - cum'ellu si deve esse, postu chì simu in traccia per un terrenu chì Ghjehova hà messu in a so ghjuridizione. '

Addendum - I Quattru Cavalieri di l'Apocalisse

Abbandunà u 1914 cum'è l'annu induve a presenza di Cristu hà iniziatu ci richiede di spiegà cumu i Quattru Cavalieri di l'Apocalisse si adattanu à sta capiscitura. L'elementu chì pare sustene una data cum'è 1914 hè u primu cavaliere, evidentemente Ghjesù Cristu, à quale hè data "una corona".

(Revelazione 6: 2). . .E aghju vistu, è, fighjate! un cavallu biancu; è quellu chì era pusatu avia un arcu; è li fù data una curona, è partì cunquistendu è compie a so cunquista.

Per chì a nostra comprensione si tenga, duvemu o spiegà a corona fora di a presenza di u Figliolu di l'omu o move questi avvenimenti à un periudu di tempu dopu à u 1914. Se ùn pudemu fà nè, allora duveremu rivedere a nostra comprensione 1914 ùn hà alcuna significazione profetica.

U prublema cù l'ultima soluzione hè chì questi eventi si adattanu perfettamente à u periodu di l'ultimi ghjorni. Guerre, carestia, pesta è morte in Ade (da u quale ci hè una risurrezzione) marca di sicuru a vita di l'umanità durante l'ultimi 100 anni. Benintesa, ùn tutti ùn anu sperimentatu a guerra è a caristia. L'emisferu occidentale hè statu largamente risparmiatu di sti guai. Eppuru, chì si adatta ancu, perchè Rev. 6: 8b dice chì a so corsa affetta "a quarta parte di a terra". L'inclusione di e "bestie salvatiche di a terra" rinforza u penseru chì a so cavalcata hè da u principiu di l'ultimi ghjorni in avanti, perchè queste bestie si riferiscenu à quessi guverni bestii o individui chì anu cuntatu milioni di morti - omi cum'è Hitler, Stalin , è Pol Pot, et al.

Questu ci lascia u compitu di determinà cumu Ghjesù puderia esse datu una corona cum'è Re intornu à l'iniziu di l'ultimi ghjorni senza chì u mondu avessi sperimentatu a so presenza. Si pò dumandà perchè l'apostuli anu formulatu cusì a so dumanda. Perchè ùn dumandate micca solu: "Chì serà u segnu chì site statu incurunatu rè?"

Hè a presenza di u Figliolu di l'omu sinonimu cù u so statu coronatu rè?

Ùn pare micca esse u casu. Colossians 1:13 dice "Ci hà liberatu da l'autorità di a bughjura è ci hà trasfirutu in u regnu di u Figliolu di u so amore". Ciò indica chì hè statu Rè in qualchì sensu dapoi u primu seculu. S'ellu hà digià ricivutu una curona in u primu seculu, cumu serà ch'ellu ne riceva un'altra cum'è quella pusata annantu à u cavallu biancu?

Ellu viaghja cum'è u rè incurunatu dopu chì u primu sigillu hè rottu. Tuttavia, dopu chì u settimu segnu hè statu rottu è dopu chì a settima tromba hà sunatu, accade ciò chì seguita:

(Revelazione 11:15) È u settimu anghjulu hà fattu saltà a so tromba. È sò state voce forte in u celu, dicendu: "U regnu di u mondu hè diventatu u regnu di u nostru Signore è di u so Cristu, è guvernerà cum'è rè per i seculi di i seculi"

Questu solu pò esse pussibule se u regnu di u mondu ùn era ancu micca u so quandu ellu andava à cavallu nantu à u cavallu biancu.

U cuntestu di a dumanda di l'apòstuli in Mt. 24: 3 indica chì ùn eranu micca solu preoccupati per u so esse intronizatu, ma piuttostu da quandu a so regalità ghjunghjerà nantu à a terra è libererà Israele da u duminiu rumanu. Stu fattu hè evidenti da una quistione simile ch'elli anu fattu di u Cristu risuscitatu truvatu in Atti 1: 6.
Hè presente dapoi u primu seculu cù a cungregazione cristiana. (Mt. 28: 20b) Questa presenza hè stata sentita da a congregazione, ma micca da u mondu. A prisenza chì tocca u mondu hè ligata à a cunclusione di u sistema di e cose. Si ne parla sempre à u singulare è ùn hè micca ligatu à a so presenza cù a cungregazione cristiana. Dunque si pò argumentà chì mentre era statu incurunatu rè in u primu seculu è poi dinò in un sensu diversu à l'iniziu di l'ultimi ghjorni, a so presenza cum'è Rè Messianicu principia solu à u mumentu chì u regnu di u mondu diventa u so, un ancu avvenimentu futuru.

Ciò chì ci puderia aiutà à mette questu in prospettiva hè di rivedere l'usu biblicu di a parola "corona". Eccu tutti i casi pertinenti da e Scritture Greche Cristiane.

(1 Curinzî 9:25). . Avà, benintesa, a facenu per pudè ottene una curona curruttibile, ma noi una incorruptibile.

(Filippesi 4: 1). . In cunsequenza, i mo fratelli amati è bramati, a mo gioia è a mo corona, stanu fermi in questu modu in [u] Signore, amati.

(1 Tessalonicani 2:19). . .Per ciò chì hè a nostra speranza o gioia o corona di esultazione - perchè, ùn hè micca in fatti TU? - Prima di u nostru Signore Ghjesù à a so presenza?

(2 Timuteu 2: 5). . Inoltre, se qualchissia contende ancu in i ghjochi, ùn hè micca incurunatu à menu chì ùn hà litigatu secondu e regule. . .

(2 Timuteu 4: 8). . .Da quì in avanti mi hè riservata a corona di ghjustizia, chì u Signore, u ghjudice ghjustu, mi darà cum'è ricumpensa in quellu ghjornu, ma micca solu per mè, ma ancu per tutti quelli chì anu amatu a so manifestazione.

(Ebrei 2: 7-9). . .U avete fattu un pocu più bassu di l'ànghjuli; cun gloria è onore l'hai incurunatu, è l'hà numinatu sopra l'opere di e to mani. 8 Tuttu ciò chì avete sottumessu sottu à i so pedi ". Perchè in quellu chì hà sottumessu tutte e cose à ellu [Diu] ùn hà lasciatu nunda chì ùn li sia sottumessu. Avà, però, ùn vedemu ancu tutte e cose sottumette à ellu; 9 ma vedemu à Ghjesù, chì hè statu fattu un pocu più bassu di l'angeli, incurunatu di gloria è d'onore per avè suffertu a morte, affinchì ellu, per a benevolenza immeritata di Diu, possa tastà a morte per ogni [omu].

(Ghjacumu 1:12). . .Felice hè l'omu chì cuntinueghja à durà a prova, perchè quandu serà appruvatu riceverà a corona di a vita, chì Ghjehova hà prumessu à quelli chì continuanu ad amallu.

(1 Petru 5: 4). . .E quandu u capimachja hè statu manifestatu, TU riceverete a corona invadibile di gloria.

(Revelazione 2:10). . Pruvatevi fideli ancu à a morte, è vi daraghju a corona di a vita.

(Revelazione 3:11) 11 Vengu prestu. Continua à tene fermu ciò chì hai, affinchì nimu possa piglià a to corona.

(Revelazione 4:10). . .I vintiquattru anziani cadenu davanti à Quellu chì hè pusatu nantu à u tronu è veneranu à Quellu chì vive per sempre è sempre, è lancianu e so curone davanti à u tronu, dicendu:

(Revelazione 4: 4) 4 È intornu à u tronu [ci sò] vinti quattru troni, è nantu à questi troni [aghju vistu] pusati vinti quattru anziani vestuti in vestiti bianchi esterni, è nantu à a testa corone d'oru.

(Revelazione 6: 2). . .E aghju vistu, è, fighjate! un cavallu biancu; è quellu chì era pusatu avia un arcu; è li fù data una curona, è partì cunquistendu è compie a so cunquista.

(Revelazione 9: 7). . .E e sumiglianze di e locuste s'assumiglianu à cavalli preparati per a battaglia; è nantu à e so teste [eranu] ciò chì paria esse curone cum'è l'oru, è e so facci eranu [cum'è] facci d'omi. . .

(Revelazione 12: 1). . .E un gran segnu era vistu in celu, una donna vestita di sole, è a luna era sottu à i so pedi, è nantu à u so capu era una corona di dodici stelle,

(Revelazione 14:14). . .E aghju vistu, è, fighjate! una nuvola bianca, è nantu à a nuvola qualchissia pusata cum'è un figliolu di l'omu, cù una corona d'oru in capu è una falce acuta in manu.

Termini cum'è "corona di vita" è "corona di ghjustizia" indicanu un usu assai più largu chè solu quellu di a guvernanza. In effetti, u so usu u più cumunu pare esse quellu di raprisentà l'autorità per riceve qualcosa o a gloria d'avè ghjuntu à qualcosa.

Ci hè ancu a frase di Rev. 6: 2. Hè datu una corona. A parolla "corona" cum'è avemu vistu da e Scritture precedenti hè più spessu usata in u cuntestu di riceve l'autorità nantu à qualcosa. Esse datu a corona di a vita significa chì u destinatariu hà una vita immortale, o l'autorità di campà per sempre. Ùn significa micca chì diventa u rè di a vita. Dunque a frase "una curona li hè stata data" puderia esse ben sinonima di "l'autorità li hè stata data". Saria una strana frase se ciò chì si riferisce era l'attu di intronizà un rè. In fattu, quandu un rè hè intronizatu, ùn hè micca "datu" una corona, ma una corona hè posta nantu à a so testa.

U fattu chì "una corona" sia menzionata è micca "a corona" sembra ancu esse significativa. Ci hè una sola presenza è hè un avvenimentu impurtante. Ci hè solu un intronizazione di u Rè Messianicu è hè un avvenimentu chì a creazione aspetta dapoi u principiu di l'umanità. A frase di Rev. 6: 2 sembra luntana à disgraziata per riferisce à a presenza di u Cristu.

Stu penseru si adatta cù una comprensione sequenziale di l'occorrenza di i sette fochi è di e sette trombe. A nostra capiscitura attuale ci forza à abbandunà una sequenza logica di l'eventi, perchè dicemu chì l'apertura di u sestu segnu s'applica à u ghjornu di Ghjehova (cap. 18 p. 112) è ancu l'eventi chì accadenu dopu à u settimu sigellu hè rottu sò applicate à u principiu di l'ultimi ghjorni.

È sì e sette trombe, e guai è i dui testimoni sò tutti in sequenza? Pudemu guardà queste cose cum'è accadendu in, durante è dopu a grande tribulazione - tenendu à mente chì a grande tribulazione hè una cosa fora di Armageddon?

Ma hè un tema per un altru esame.


[1] Barbour è Russell ùn sò micca stati i primi à prupone un significatu prufeticu à e sette volte di u sognu di Nebuchadnezzar. L'Adventistu, William Miller, hà elaboratu a so Carta di Escatologia in u 1840 in a quale hà mostratu i 2,520 anni chì finiscenu in u 1843, basatu annantu à una data d'iniziu di u 677 aC quandu hà dichjaratu chì Manasse hè statu purtatu in Babilonia. (2 Cronè 33:11)
[2] Ùn adupru micca 'speculazione' quì in un sensu peghju. A speculazione hè un bonu strumentu per a ricerca, è solu perchè qualcosa principia speculativamente ùn significa micca chì à a fine ùn si resulterà micca vera. U mutivu chì l'aghju adupratu sopra 'interpretazione' hè chì "l'interpretazione appartene à Diu". A parolla hè spessu abusata in a nostra sucietà muderna finu à u puntu chì significa u listessu cum'è a speculazione, cum'è quandu qualcunu dice: "Beh, hè a vostra interpretazione". L'utilizazione curretta deve esse sempre in u cuntestu di a rivelazione vera da Diu di messaghji divinamente codificati in visione, sognu o simbolismo. Quandu pruvemu à risolve questi per noi stessi, hè una speculazione.
[3] Da Parolle di u Novu Testamentu da William Barclay, p. 223:
"In più, una di e cose più cumune hè chì e pruvince anu datatu una nova era da l'epica parusia di l'imperatore. Cos hà datatu una nova era da u parusia di Gaius Caesar in AD 4, cum'è hà fattu a Grecia da u parusia di Adrianu in u 24 d.C. Una nova sezzione di tempu hà sviluppatu cù a venuta di u rè.
Un'altra pratica cumuna era di colpisce novi muniti per cummemurà a visita di u rè. I viaghji di Adrianu ponu esse seguitati da e munete chì sò state colpite per ricurdà e so visite. Quandu Nero hà visitatu Corintu sò state colpite munete per commemorà e so avventu, avventu, chì hè l'equivalente latinu di u grecu parusia. Era cum'è se cù a venuta di u rè un novu inseme di valori s'era sviluppatu.
Parousia hè qualchì volta adupratu di l '"invasione" di una pruvincia da un generale. Hè cusì adupratu di l'invasione di l'Asia da Mithradates. Descrive l'entrata in scena da una putenza nova è cunquistatrice ".

[I] Qualchidunu puderebbenu cuntestà, indicendu chì Daniel hà dettu di "sigillà u libru finu à l'ora di a fine" (Dan. 12: 4,5) è chì Jehovah hè u "revelatore di i sicreti" (Dan. 2: 29) è cusì puderia. anu intesu revelà e cose à Russell in 19th Seculu. Sì sì, allora Ghjehova ùn l'hà micca rivelatu à Russell, ma à l'Adventistu, William Miller, o probabilmente altri davanti à ellu. Miller hà forse sbagliatu a data di partenza secondu a nostra teologia, ma hà capitu a matematica. Questa dumanda a dumanda, Daniel 12: 4,5 si riferisce à a cunniscenza anticipata o solu à capisce u significatu di e profezie una volta chì sò state cumplette? Dicemu sempre chì a prufezia hè megliu capita dopu a so realizazione.
U cuntestu di Dan. 12: 4,5 hè quellu di a prufezia di i Rè di u Nordu è di u Sud. Questa prufezia hè stata capita progressivamente, ma sempre à u mumentu di a so realizzazione o dopu. Alessandru u Grande hà risparmiatu Ghjerusalemme, si crede, perchè i preti li anu rivelatu chì a so cunquista di u mondu era stata predita da Daniel. Avemu capitu assai più di ciò chì anu fattu per a so realizazione esaminendu successivi eventi storichi à a luce di a profezia di Daniel. Tuttavia, ùn simu micca venuti à cunnosce ste cose. Invece, a "vera cunniscenza hè diventata abbundante" dopu à a realizazione di tali eventi. (Dan. 12: 4b) Queste parolle ùn parenu micca significà chì, in l'ultimi ghjorni, Ghjehova accordessi a so cunniscenza à i so servitori. Chì cuntradiscerebbe l'ingiunzione contr'à avè a cunniscenza preliminaria di i "tempi è stagioni" (Atti. 1: 7) Siccomu a nostra interpretazione di i sette tempi hè una semplice questione di matematica, sarebbe stata dispunibile per qualsiasi studiente di a Bibbia trà i discepuli di Ghjesù per andatu. Chì darà a bugia à e so parolle, è chì solu ùn pò esse.
[Ii] From Studi in e Scritture IV - "Una "generazione" pò esse cunsiderata cum'è equivalente à un seculu (praticamente u limitu attuale) o centu vinti anni, a vita di Mosè è u limitu di e Scritture. (Gen. 6: 3.) Cunsidendu centu anni da u 1780, a data di u primu segnu, u limitu ghjunghje sin'à u 1880; è à a nostra cunniscenza ogni articulu previstu avia cuminciatu à esse cumpiitu à quella data; a cugliera di u tempu di cugliera da ottobre 1874; l'urganizazione di u Regnu è a presa da u nostru Signore di a so grande putenza cum'è Rè d'aprile 1878, è u tempu di prublemi o "ghjornu d'ira" chì hà iniziatu d'ottobre 1874, è cesserà versu u 1915; è a germinazione di u ficu. Quelli chì sceglienu puderebbenu senza inconsistenza dicenu chì u seculu o a generazione puderianu cuntà currettamente da l'ultimu segnu, a caduta di l'astri, cum'è da u primu, l'oscurità di u sole è di a luna: è un seculu chì principia u 1833 seria sempre luntanu da sorte currendu. Parechji sò vivi chì anu vistu u segnu di caduta di stelle. Quelli chì camminanu cun noi à a luce di a verità attuale ùn cercanu micca e cose à vene chì sò dighjà quì, ma aspettanu a cunsumazione di l'affari digià in corsu. Or, postu chì u Maestru hà dettu: "Quandu viderete tutte sse cose", è postu chì "u segnu di u Figliolu di l'omu in u celu", è u ficu chì cresce è a riunione di "l'eletti" sò contati trà i segni , ùn saria micca incunstante di calculà a "generazione" da u 1878 à u 1914-36 1/2 anni - circa a media di a vita umana oghje ".
[Iii] From Studi in Scritture III - A misurazione di stu periodu è a determinazione di quandu si deve ghjunghje à a fossa di u prublemu sò abbastanza faciuli se avemu una data difinita - un puntu in a Piramide da duve parte. Avemu sta data-marca in a junzione di u "Primu Passaghju Ascendente" cù a "Grande Galleria". Ddu puntu marca a nascita di u nostru Signore Ghjesù, cum'è u "Beh", 33 centimetri più luntanu, indica a so morte. Allora, allora, se misuremu in retrocessu u "Primu Passaghju Ascendente" finu à a so junzione cù u "Passaghju d'entrata", averemu una data fissa per marcà nantu à u passaghju in discesa. Questa misura hè 1542 pollici, è indica l'annu BC 1542, cum'è a data in questu puntu. Dopu misurendu falà u "Passaghju d'entrata" da quellu puntu, per truvà a distanza finu à l'entrata di u "Pit", chì rapprisenta i grandi guai è distruzzioni cù i quali sta età si deve chjude, quandu u male serà cacciatu da u putere, truvemu chì hè 3457 pollici, simbulizendu 3457 anni da a data sopra, BC 1542. Stu calculu mostra AD 1915 cum'è marcendu l'iniziu di u periodu di prublemi; per 1542 anni a.C. più 1915 anni d.C. equivale a 3457 anni. Cusì a Piramide testimone chì a fine di u 1914 serà u principiu di u tempu di i guai cume ùn era micca postu chì ci hè stata una nazione - nò, nè mai serà dopu. È cusì serà rimarcatu chì stu "Testimone" corrobora cumpletamente a testimonianza biblica nantu à questu sughjettu, cum'è mostratu da e "Dispensazioni parallele" in Studii di Scrittura, Vol. II, Cap. VII.
Chjamate à mente chì e Scritture ci anu mostratu chì a fine piena di u putere di i Gentili in u mondu, è di u mumentu di u prublemu chì porta u so rovesciamentu, seguiterà a fine di u 1914 d.C., è chì qualchì tempu vicinu à quella data l'ultimi membri di u A chjesa di Cristu serà stata "cambiatu, " glorificatu. Arricurdatevi puru, chì e Scritture ci anu dimustratu in vari modi - da i Cicli di u Ghjubileu, i 1335 ghjorni di Daniel, e Dispense Parallelle, ecc. - chì u "racolta»O a fine di st'epica duvia principià d'ottobre 1874, è chì u Grande Reaper avia da esse presente; chì sette anni dopu - in uttrovi, 1881 - u "alta chjama»Hà cessatu, ancu se alcuni saranu ammessi à i stessi favori dopu, senza chì sia fatta una chjama generale, per occupà i posti di alcuni di i chjamati chì, dopu esse testati, seranu trovati indigni. Dopu fighjate a manera chì a petra "Testimone" testimone di e stesse date è illustra e listesse lezioni. Cusì:
cunzidiratu degnu di scappà di i più severi di i prublemi chì venenu in u mondu pudemu capisce a riferenza à u prublema anarchica chì seguitanu ottobre, 1914; ma un prublema principalmente per a Chjesa si pò aspettà annantu à 1910 AD
Ùn hè micca questu un accordu più notevuli trà sta petra "Testimone" è a Bibbia? E date, Ottobre, 1874, è Ottobre, 1881, sò esatte, mentre a data 1910, ancu se micca furnita in e Scritture, pare più cà ragiunevule per qualchì avvenimentu impurtante in l'esperienza di a Chjesa è i testi finali, mentre AD 1914 hè apparentemente ben definita cum'è a so stretta, dopu a quale u più grande prublema di u mondu hè dovutu, in quale alcuni di i "grande multitudine»Pò avè una parte. È à stu riguardu ramintemu chì sta data limite - 1914 d.C. - pò esse testimone micca solu di u cumpiimentu di a selezzione è di a prova è di a glurificazione di tuttu u corpu di Cristu, ma pò ancu assiste à a purificazione di una parte di quella più grande cumpagnia di cunsacrati. i credenti chì, per paura è debulezza, ùn anu micca resu sacrifizii accettabili à Diu, è chì sò dunque diventati più o menu contaminati da l'idee è e manere di u mondu. Alcuni di questi, prima di a fine di stu periodu, ponu esce da a grande tribulazione. ('Rev. 7: 14') Parechji tali sò avà strettamente ligati cù i vari fasci di tares per a combustione; è solu finu à chì i guai ardenti di l'ultima fine di u periodu di cugliera abbruciassinu i cordi liganti di a servitù di Babilonia, questi seranu capace di fà a so scappata - "salvati cusì da u focu". Devenu vede u relittu di a Grande Babilonia è riceve qualchì misura di e so piaghe. ('Rev. 18: 4') I quattru anni da u 1910 à a fine di u 1914, indicati cusì in a Grande Piramide, seranu senza dubbitu un tempu di "prucessu ardente" nantu à a Chjesa ('1 Cor. 3: 15') chì precede l'anarchia di u mondu, chì ùn pò durà longu - "A menu chì quelli ghjorni ùn sianu accurtati, nisuna carne serà salvata". 'Matt. 24: 22'

Meleti Vivlon

Articuli di Meleti Vivlon.
    3
    0
    Ti piacerà i vostri penseri, per piacè cumentu.x